Tag: Munţii Parâng

  • Drumuri la înălţime

    Drumuri la înălţime

    Astăzi vă invităm să profitaţi de vremea frumoasă şi să porniţi cu maşina
    pe două dintre şoselele montane din ţara noastră: Transfăgărăşanul şi
    Transalpina.


    Transfăgărăşanul este cel mai spectaculos drum din România, leagă Muntenia
    cu Transilvania, străbătând Munţii Făgăraş,cei mai înalţi munţi din România. Şoseaua
    transcarpatică îşi atinge altitudinea maximă în apropiere de Lacul Bâlea. Pe
    întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung
    tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Drumul
    începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 şi se termină în
    comuna Cârţişoara (Sibiu).


    Cota maximă atinsă de această şosea este de 2042 de metri, pe când
    Transalpina, care traversează Munţii Parâng, atinge o altitudine de 2145 de
    metri. Transalpina este numită şi Drumul Regilor, deoarece a fost amenajată în
    vremea regelui Carol II. Şoseaua străbate
    pe creste munţii Parâng, pe o lungime de aproape 148 de kilometri.
    Punctul cel mai înalt îl reprezintă Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de
    metri. Transalpina a fost reparată şi
    modernizată, devenind astfel atractivă pentru un număr tot mai mare de turişti.


    Costin-Ion Corboianu este ghid de turism şi ne prezintă acest traseu pe care,
    desigur, l-a şi urmat: Plecând din zona Gorjului, de la Novaci, ajungem în staţiunea Rânca, ajungem
    la pasul Urdele, cea mai înaltă trecătoare din Parâng. Putem face, în zona
    Urdele, un popas, putem fotografia. Depinde şi de timp, la 2000 şi de metri,
    după care, să presupunem că avem o zi frumoasă, putem servi şi masa acolo, după
    care coborâm spre Obârşia Lotrului, lacul Vidra, o zonă foarte frumoasă.


    De la lacul Vidra putem ajungem, pe valea Lotrului, la Voineasa şi apoi pe
    Valea Oltului, de unde ne îndreptăm spre Sibiu, iar de acolo spre Cârţişoara,
    de unde începem să urcăm pe Transfăgărăşan. Costin Corboianu are însă o altă
    recomandare, pornind de la lacul Vidra: De acolo mergem pe Transalpina spre Sebeş, lacul Oaşa, Mănăstirea Oaşa şi
    acolo există o ramificaţie foarte interesantă şi, după ce se trece de lacul
    Oaşa, se poate ajunge într-o zonă puţin cunoscută, deosebită, Poiana Sibiului.
    Este acea zonă unde sunt cei mai vestiţi ciobani din întreaga Românie. Au nişte
    case extraordinare şi o zonă cu totul şi cu totul specială. Jina este tot
    acolo, lângă Poiana Sibiului. Sunt vreo trei sate care merită doar pentru ele
    să ajungi acolo. După aceea, o cazare undeva în zona Sibiului, un tur pietonal
    în Sibiu sau în zona Mărginimiii Sibiului. Rămânem de exemplu, la Orlat, la
    Gura Râului, la Sibiel, Muzeul de icoane pe sticlă, obligatoriu şi după aceea
    spre Cârţişoara, Transfăgărăşanul, cu popas la lacul Bâlea, şi coborâm spre Barajul
    Vidraru, de asemenea, o oprire acolo, Curtea de Argeş, Curtea Domnească aş
    recomanda eu, în primul rând.


    Pentru un astfel de circuit este bine să vă rezervaţi două sau chiar trei
    zile, pentru a vă bucura în tihnă de splendidele peisaje şi de obiectivele din
    zonele străbătute.

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Gorj dispune de o superbă zonă montană, cu multe atracţii turistice. Am ales această destinaţie turistică pentru că aici vor ajunge câştigătorii marelui premiu al concursului “Radio România 85”, vârsta pe care radioul public din România o va împlini în acest an, la 1 noiembrie.



    Munţii Parâng, cu lacuri glaciare, cu chei şi versanţi abrupţi, reprezintă atracţii pentru turiştii care doresc să petreacă timpul în mijlocul naturii. Ghidul nostru în Gorj este jurnalista Andrada Cojocaru care, timp de mai mulţi ani, a realizat şi prezentat rubrici turistice la Radio România Craiova, postul care prin emisia sa acoperă şi judeţul Gorj: “În Gorj există trei zone de alpinism minunate: Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului — Baia de Fier, Cheile Olteţului — Polovragi. Despre Cheile Olteţului pentru că da, într-adevăr, mi-am petrecut o vacanţă, cred că in urmă cu 6 … 7 ani, vreau să vă spun că sunt cele mai înguste din Europa. Distanţa despre doi versanţi, lângă mănăstirea Polovragi nu depăşeşte 70 de cm. Altfel spus, dacă un om ar coborî acolo în vale şi ar întinde mâinile ar putea atinge în acelaşi timp două lanţuri muntoase. Pentru că este primăvară la noi, dar la munte încă se mai găseşte zăpadă, nu pot să nu vorbesc despre Rânca, acolo unde există pârtii de schi şi iubitorii de schi nu numai din Oltenia pot să meargă şi să îşi petreacă vacanţele iar dacă vremea este frumoasă indiferent de anotimp, vară sau iarnă, vă puteţi da cu parapanta sau cu deltaplanul.”



    În cursul unei deplasări în Gorj, puteţi vizita şi câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o retetă necunoscută astăzi, dar care este cunoscută sub numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileului Jiului. Vizitarea mănăstirilor poate fi combinată şi cu petrecerea timpului în natură, după cum aflăm de la Andrada Cojocaru: “La Lainici putem ajunge vizitând şi Cheile Sohodolului care sunt absolut minunate, iar pe aceste chei, dacă sunteţi norocoşi şi sunt pline de apă, puteţi pescui păstrăv. Odată ajunşi la Lainici, vara puteţi face rafting pe Jiu pentru că este un traseu extraordinar de interesant, promovat foarte mult de Salvamont Gorj, care, în treacăt fie spus, are una dintre cele mai bune echipe din ţară.”



    Peşterile, fascinante creaţii ale naturii din adâncurile pământului, trebuie trecute pe lista atractiilor turistice ale Gorjului. Lânga Mănăstirea Polovragi se află peştera cu acelaşi nume. Aflată într-o zonă calcaroasă, peştera a fost de fapt un curs subteran al râului Olteţ care şi-a schimbat brusc cursul în urma unui cutremur produs în urmă cu 6 … 7 milioane de ani. Polovragi este una dintre cele mai lungi peşteri din România, având aproape 11 km, însă traseul turistic are doar 800 de metri. Un alt fascinant monument al naturii din Gorj este Peştera Muierilor, din comuna Baia de Fier, fiind formată in urmă cu 4 milioane de ani prin eroziunea produsă de râul Galbenu. Sub denumirea de Peştera Muierilor este cunoscută din feudalism. Fiind o perioadă cu mari frământări, în timp ce bărbaţii mergeau la lupte, femeile, bătrânii şi copiii se ascundeau în această peşteră. Pe timp de pace femeile se adunau într-o sală la ieşire, unde îşi torceau fuioarele de cânepă şi in, pe care le umezeau în peşteră. De aici, provine şi numele acestei peşteri. Lungimea vizitabilă a acestui monument al naturii este 940 de metri. Pe toată această distanţă sunt mai multe săli şi pot fi observate diferite formaţiuni carstice ca stalagmite, stalactite şi coloane. Recomandarea de a vizita aceste peşteri o face şi jurnalista Andrada Cojocaru: “La Baia de Fier puteţi merge la Peşterea Muierii, dar în niciun caz să nu vă lăsaţi nevestele acolo pentru că nu o să scăpaţi, or să iasă şi tot de gura lor o să aveti parte, iar la Polovragi de câţiva ani s-a deschis un nou traseu turistic, un traseu care duce până la o cetate dacică. Este un traseu montan pedestru, iar în judeţul Gorj avem 25 de asemenea trasee. Vă spuneam că mi-am făcut un concediu în urmă cu ceva ani pe Cheile Olteţului şi am ajuns până la Galbenu şi am trecut în partea cealalată, spre Voineasa, în judeţul Vâlcea. Nu am văzut în viaţa mea atâtea cascade, minunate, spectaculoase, pur şi simplu vă încărcaţi bateriile. Iar pentru amatorii de senzaţii tari, şoferi, avem bineînteles, Transalpina.”


    Transalpina

    Transalpina este şoseaua situată la cea mai mare altitudine din România. Altitudinea maximă este în Pasul Urdele, la 2145 de metri. Este unul dintre puţinele drumuri din ţară pe care străbătându-l puteţi ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre Transilvania şi partea sudică a Carpatilor Meridionali.



    Să menţionăm în final că Gorjul reprezintă totodată şi zona de origine a celebrului Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă asupra artei moderne, ale cărui opere sunt răspândite în întreaga lume. În municipiul Târgu Jiu se află câteva opere monumentale în aer liber: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, alte atracţii turistice din portofoliul judeţului Gorj.