Tag: Munţii Rodnei

  • Maramureş

    Maramureş


    Astăzi vă invităm în nordul ţării, într-o zonă încărcată de legendă; Maramureş. Mergem în Maramureş pentru oamenii primitori, pentru cea mai modernă pârtie de schi, de la Borșa, pentru a afla poveştile Țării Lăpușului, Țării Chioarului, Țării Codrului și Țării Maramureșului Istoric. În Maramureșul Istoric vă puteţi bucura de o sumedenie de porți tradiționale maramureșene şi mănăstiri din lemn. Aici se găseşte cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, monument UNESCO, Săpânţa-Peri. Şi tot la Săpânța, suntem aşteptaţi să ne amuzăm şi să cugetăm la Cimitirul Vesel.



    Prezent la ediţia din această toamnă a Târgului de turism al României, Marius Mureșan, șef birou turism și promovarea județului, Consiliul Județean Maramureș, ne-a mărturisit că a fost ales un stand mai mare, pentru a fi reprezentativ pentru varietatea zonei, şi ni l-a prezentat:


    Am venit cu un trib de daci care efectiv promovează Maramureșul dacic, pe urmă cu meșterii noștri consacrați. Avem sculptori în lemn, olar și țesături, cu un război veritabil. Cei care vin să viziteze pavilionul, pot vedea efectiv cum doamna meșter Stana Nuța lucrează la războiul de țesut. În continuare avem bine-cunoscutul ansamblu folcloric Național Transilvania, cu instrumentiști și dansatori. Pentru că din această toamnă pârtia de la Borșa a fost autorizată ca și pârtie olimpică, am adus efectiv o telegondolă pe care am amplasat-o aici, în Standul Maramureșului, pentru a vedea exact cum este să urci într-o telegondolă. Totodată, să nu uităm de bine-cunoscuta horincă, de preparatele tradiționale pe care le avem aici pentru degustat și de voie bună. În această ediție dorim să promovăm aproape exclusiv sezonul de iarnă, dar avem materiale pentru toate sezoanele, inclusiv ofertă pentru Paște.



    Dintre atracţiile turistice, menţionăm Cascada Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din România, situată în apropierea stațiunii Borșa, în partea nord-estică a Munților Rodnei. Aici, apa de pe Muntele Cailor se adună într-un cerc glaciar și se scurge în mai multe trepte peste un versant abrupt calcaros numit Podul Cailor. Cu o înălțime de aproximativ 90 de metri, Cascada Cailor este cea mai mare cascadă din România și unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Maramureș, fiind accesibilă dinspre Borșa-Complex, cu telescaunul sau pe jos, pe un traseu de o oră și jumătate.



    Un alt obiectiv unicat prin modul său de formare este Lacul Albastru din Baia Sprie, care a fost declarat rezervație naturală. Lacul Albastru este situat într-o zonă sălbatică și neamenajată de la poalele munților Gutâi, într-un loc parcă uitat de lume. Apa lacului își schimbă culoarea în funcție de temperatură și poziția soarelui iar faptul că are nuanțe schimbătoare îl face cu totul deosebit: primăvara, apa este albastră iar vara devine verde închis cu nuanțe de smarald. Procesul de formare al lacului reprezintă explicația științifică care stă la baza acestui fenomen, lacul formându-se după prăbușirea unei mine, mineralele reziduale fiind cele care influențează culoarea apei.



    Iar experienţa unei plimbări cu Mocănița, un tren cu aburi care se deplasează pe o linie de cale ferată cu ecartament îngust, completează ineditul experienţei. Cu o durată de 6-7 ore, plimbarea porneşte din Vișeul de Sus și traversează Parcul Natural al Munților Maramureșului, călătorind pe Valea Vaserului şi include o oprire pentru prânz în Paltin.







  • Trasee în Munții Țibleșului

    Trasee în Munții Țibleșului

    Ne îndreptăm azi spre nordul
    României și ajungem în Munții Țibleșului. Aceștia se deosebesc prin rocile
    vulcanice din care sunt formați. Conform geologilor, în urmă cu milioane de
    ani, munții Oaș, Gutâi și Țibleș erau vulcani submarini. Din aceștia au rămas
    rocile și izvoarele minerale cu compoziții chimice specifice munților
    vulcanici: carbogazoase, sulfuroase și feruginoase. Acestea apar frecvent în
    izbucuri naturale. Deși în prezent nu putem admira vulcani în adevăratul sens
    al cuvântului, destinația va fi pe placul iubitorilor de natură.

    Dan Benga,
    șeful Serviciului public județean Salvamont, Maramureș:

    Ca orice altă zonă din
    Maramureș, este superbă, sunt foarte multe locuri neumblate, prin care turiștii
    ajung foarte rar. Pe de altă parte, sunt trasee superbe, cu izvoare, cu locuri
    încărcate atât de istoria recentă cât și de cea mai veche. În Munții Țibleșului
    au fost și galerii de mină care au fost dezafectate. De acolo, pleacă
    principalele trasee. Acestea au diferite grade de dificultate și pot ajunge
    până în județul Bistrița Năsăud. Avem inclusiv un traseu de creastă, dificil,
    care pleacă din județul Bistrița. Cei care vor veni în zonă vor trebui să țină
    cont că sunt și animale sălbatice, printre care și urși. Totuși, dacă turiștii
    își iau toate măsurile necesare de precauție nu cred că vor fi probleme. În
    ultimele două săptămâni, împreună cu colegii noștri salvatori montani, angajați
    și voluntari, am intrat în zona respectivă. Am încercat să curățăm pe cât
    posibil traseele marcate, inclusiv la refugiu. Se poate sta acolo peste noapte,
    după care se ajunge la izvor, se poate ajunge chiar pe vârful Țibleș. Zona este
    superbă, iar, dacă turiștii prind și o zi frumoasă, se poate vedea cam tot
    Maramureșul.



    Rezervația
    Arcer-Țibleș Bran se întinde pe o suprafață de 150 de hectare, la o altitudine
    cuprinsă între 1400 și 1840 de metri. Aceasta se suprapune sitului Natura 2000
    – Valea Izei și Dealul Solovan, fiind declarată arie protejată în anul 2000.

    Dan
    Benga: Când pornești într-o drumeție, îți dorești să fii în natură, să te
    bucuri de peisaje. Oamenii nu caută anumite puncte de atracție, ci doar o
    drumeție pe trasee de diferite grade de dificultate, pentru a vedea ceea ce
    acum un an sau chiar o lună arăta altfel, fiindcă natura își schimbă aspectul
    și culoarea. Poți avea surpriza, ca un loc în care ai trecut acum o lună să se
    schimbe radical. E o experiență plăcută de fiecare dată. Nouă ne plac absolut
    toate traseele, fiindcă fiecare vine cu ceva aparte. Atât Munții Țibleșului cât
    și Munții Maramureșului sau Munții Rodnei au particularități. În fiecare zonă
    există ceva care așteaptă să fie redescoperit. În plus, acum culoarea este
    fascinantă. Este un verde intens, care te face să te bucuri de natură și să te
    relaxezi.


    Iar,
    dacă ajungeți pe Vârful Țibleș, la altitudinea de 1.839 de metri, la granița
    dintre județele Bistrița-Năsăud și Maramureș, veți putea vedea un monument
    înalt de cinci metri, o cruce ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru
    toate binecuvântările. Însă care a fost reacția turiștilor care au vizitat
    zona?

    Dan Benga, șeful Serviciului public județean
    Salvamont, Maramureș: Cea mai bună apreciere pentru noi este prezența
    masivă a turiștilor în toate zonele pe care le-am menționat. La sfârșit de
    săptămâna, pe Creasta Cocoșului, în zona Gutâi, avem 200-300 de persoane pe zi,
    care vin din toate colțurile țării. În
    munții Țibleșului, la fel, vin până la 300 de persoane pe zi în week-end, dacă
    este prelungit. Aprecierile sunt transmise prietenilor lor, care vin și ei, la
    rândul lor, să ne viziteze. De fapt, asta e cea mai bună recomandare. De multe
    ori, cuvintele sunt prea sărace pentru a exprima frumusețea locurilor. Maramureșul
    e un tărâm de poveste și cred că, în curând, fiecare iubitor de munte, cel
    puțin din România, va ajunge câteva zile pe la noi.


    În
    speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație.
    Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!




  • Turist în Bistriţa Năsăud

    Turist în Bistriţa Năsăud

    Este un loc
    preponderent turistic, unde se pot practica toate formele de turism. Dacă, de
    obicei, ne îndreptam atenția asupra unor anumite atracții naturale, azi vă
    invităm să deschidem porțile muzeelor bistrițene.

    Alături de noi, se află Alexandru
    Gavrilaș, managerul Complexului Muzeal Bistrița, o instituție cu o activitate
    foarte bogată, care administrează 15 locuri în întregul județ. Identitatea
    culturală a bistrițenilor este în strânsă legătură cu patrimoniul cultural
    moștenit și identificat prin activitățile de cercetare, spune Alexandru
    Gavrilaș:

    Muzeul Bistrița, unde e și sediul Complexului Muzeal, are aproximativ
    9.000 de metri pătrați de suprafață expozițională. Are patru secții: artă
    contemporană, istorie, artă etnografică și populară, secția de istorie
    naturală. Avem și trei construcții de arhitectură vernaculară în curtea noastră
    generoasă și bine organizată. De asemenea, muzeul deține în administrare și
    Casa Argintarului, Centrul German, care se află tot în Bistrița. Este o
    construcție monument istoric și reprezentativă pentru arhitectura orașului din
    secolul al XVI-lea. O altă clădire monument istoric este Casa Săsească, din
    Livezile, care se află la 7 km de sediu, foarte aproape de Bistrița. Cunoscută
    drept Muzeul de sub Poartă sau Casa Săsească, reconstituie o clădire săsească,
    cu trei încăperi, șură și toate anexele gospodărești ale acelor vremuri. Veți
    găsi mobilier și exponate pe categorii funcționale extrem de importante.


    Complexului Muzeal
    Bistrița are în administrare și două biserici: Biserica Evanghelică Herina, de
    secol XIII, și ruinele Bisericii Evanghelice de la Jelna. Alexandru Gavrilaș,
    manager:

    La aceasta din urmă, se află într-o stare avansată de degradare o
    copie după celebra frescă Navicella a lui Giotto. Conform cercetărilor
    maghiare, ar fi a treia sau a patra din lume. De asemenea, Muzeul Grăniceresc
    Năsăudean, este cea mai veche construcție muzeală a Bistriței. Anul acesta
    împlinește 92 de ani de funcționare. Este o construcție care s-a aflat în
    regimentul de graniță românesc, cu o extrem de importantă tradiție. Recomandăm
    o vizită și la muzeele memoriale George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop
    Reteganul, Muzeul literar Teodor Tanco sau la Casa tradițională de pe Văile
    Țibleșului, amenajată și donată de episcopul Macarie Drăgoi.


    Muzeul de artă
    comparată Sângeorz Băi este un muzeu unic în Europa, spune Alexandru Gavrilaș,
    managerul Complexului Muzeal Bistrița.

    Este unic prin colecția muzeală,
    amenajare și panotare. În cadrul patrimoniului artistic impresionant, se
    remarcă și cel tradițional. Obiectele etnografice și cele realizate de artiști
    contemporani sunt puse aici într-o relație simbiotică extrem de interesantă. De
    asemenea, foarte interesant este și Muzeul Etnografic și al Mineritului din
    Rodna, deschis în 1973, cu foarte multe obiecte de valoare deosebită, specifice
    mineritului. Avem în administrare și Peştera Izvorul Tăuşoarelor, aflată în
    Munții Rodnei, lângă râul Izvorul Tăușoarelor, în bazinul Someșului. Peștera e
    alcătuită dintr-o serie de galerii, cu o lungime impresionantă, peste 16.000 de
    metri, din ce s-a descoperit până acum. Complexul Muzeal are două arii
    protejate suprapuse. Se poate practica aici turismul speologic.


    Invitația a fost
    lansată. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și
    vreme frumoasă!

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali. Este al doilea parc naţional, ca mărime, din România, după parcul Domogled Valea Cernei, având 54.000 de hectare. Parcul Național Munții Rodnei a fost înființat în anul 1932, când avea doar 183 de hectare de gol alpin, iar în 2007 parcul a fost desemnat Sit Natura 2000. Găsim aici mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, multe tipuri de habitate: tufărişuri, pajiști boreale și alpine, fânețe montane, mlaştini, turbării, dar şi un relief glaciar spectaculos şi bine conservat. Pădurile, pajiştile şi stâncăriile adăpostesc o floră şi faună bogată şi variată, cu numeroase specii rare şi endemite carpatice, după cum ne spune Lucia Mihaela Poll, director al Administraţiei



    Parcului Naţional Munţii Rodnei: “Avem opaiţul Munţilor Rodnei (Lychnis nivalis), este unic în lume, cu o floare micuţă de culoare roz. Avem peste 2000 de specii de plante superioare, specii de relicte glaciare, specii protejate cum ar fi: gențiana(ghintura pestrita), angelica punctata(Angelica archangelica), bujorul de munte sau smârdarul (Rhododendron kotschyi). Avem şi tisa (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), avem peste 600 de specii de fluturi, 12 specii de lumbricide, dar şi multe specii de păsări: cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), zona fiind una dintre ultimele din România unde mai există această specie, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc. In apele de munte avem specii de peşti: lostriţa, păstravul sau lipanul. Dacă ne referim la mamifere, avem multe capre negre, efectivele acestora a crescut simţitor. Avem familii de marmote, cerb carpatin, căprior, urs, lup, râs, pisica sălbatică. Deşi peste Parcul Naţional Munţii Rodnei se suprapun aproximativ 10 fonduri de vânătoare, avem populații viguroase de urși, dar nu au fost probleme să atace oamenii din zonele urbane. Acum ei stau în munte, sus, unde mai sunt afine, mure, zmeură.. Avem peste 100 de exemplare de urs în parc, le cunoastem bârloagele, avem peste 110 stâni, se practică transhumanța în fiecare an, iar urşii în timpul verii mai fac câte o vizită la stână, dar nu atacă oamenii”.



    Capra neagre (Rupicapra rupicapra) este o specie emblematică pentru zonele înalte ale Carpatilor, declarată “monument al naturii” încă din 1933. Este un animal protejat și este una dintre cele mai valoroase specii din fauna României. Caprele negre, acvilele de munte, cerbii carpatini şi vulturii dau viaţă peisajului sălbatic de pe crestele alpine ale Munţilor Rodnei. Cu toate că nu reprezintă nici un pericol direct sau indirect pentru oameni şi nu produce pagube de niciun fel, capra neagră a fost introdusă, recent, pe lista animalelor care pot fi vânate. Ecologiştii sunt revoltaţi de această hotărire şi cer protejarea acestor animale.



    Mihaela Poll: Înainte de 1918 în Munţii Rodnei au fost între 120 şi 160 de exemplare. In timpul celui de-al doilea război mondial, ele au fost exterminate, apoi în 1964 s-a trecut la repopularea din nou cu iezi aduşi din masivul Bucegi şi Retezat. In anul 1967 au fost 8 până în 10 exemplare lăsate în libertate din iezii respectivi. In 1990 s-a ajuns la aproximativ 320 de exemplare, iar în 2004, de la înfiinţarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, au fost văzute 36 de exemplare primăvara şi 61 toamna. Pe urmă, am început noi să facem repopularea. In 2004 au fost aduse 8 exemplare din Bucegi şi Retezat. În 2019, la evaluarea din primăvară, am avut peste 120 de capre negre, iar evaluarea de toamnă o să fie peste o săptămână. Dar să ştiţi că sunt capre negre. Sunt foarte mulţi turişti care le-au văzut. Avem ciopoare masive de 50-60 de exemplare. Aici, în Parcul Naţional vânătoarea este interzisă, iar capra neagra este considerată monument al naturii şi încercăm să o protejăm. Dar sunt şi probleme atât pe partea de braconaj, cât şi pe partea de boli. Capra neagră moare de inimă, dacă se sperie. Puţină lume ştie treaba asta.. Dar, în ultima vreme, fiind linişte pe munte, ele s-au înmulţit”.



    Pe cuprinsul Parcului Naţional Munţii Rodnei se găsesc şi multe rezervaţii naturale. Pe versantul nordic se află una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din România — Cascada Cailor”, care se află la o altitudine de 1300 de metri. Tot în zona Borşa se află Lacul Iezer, căruia i se mai spune şi ”lacul fără fund”, situat sub vârful Pietrosu, la o altitudine de 1.825 m. Este un lac glaciar străjuit de culmi golaşe şi sălbatice care face parte din rezervatia ştiinţifică ”Pietrosu Mare”. Unul dintre cele mai mari lacuri glaciare din România este Lacul Lala Mare aflat la o altitudine de 1.815m, este populat cu păstravi şi înconjurat de bujori de munte, plantă ocrotită prin lege. Pe locurile mlăștinoase din apropiere se găsesc relicte glaciare, precum floarea de colț și gențiana galbenă. In orice anotimp, Munţii Rodnei oferă privelişti deosebite, ne mai spune



    Mihaela Poll: Avem “Poiana cu narcise”, la 1600 de metri altitudine. Din 2007 o monitorizăm atent şi, de la câteva sute de metri, am ajuns la aproape 6 hectare, anul trecut. Foarte mulți turişti vin în perioada lunii mai să le admire. In Pietrosul Mare avem câteva lacuri glaciare unice în lume. Pietrosul este cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali (2303 m), avem aici tot felul de specii, multe familii de marmote, o vegetaţie foarte bogată… Mai găsim aici izvoare carstice, văi, abrupturi calcaroase, poieni, pajişti, pășuni, jnepenișuri, păduri de conifere, păduri de foioase şi păduri în amestec. Nu numai acest masiv, dar tot masivul Rodnei oferă un peisaj, cel puţin acum, de îţi taie respiraţia. Fiecare anotimp are frumuseţea lui’.



    Aproximativ 2.300 hectare din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt declarate zone cu protecţie strictă, datorită ariilor protejate de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenţia omului a fost extrem de scăzută. Peste 800 de hectare de păduri seculare urmează să fie incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine.

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Ne îndreptăm astăzi către al doilea parc naţional din România ca suprafaţă: Parcul Naţional Munţii Rodnei. Veţi vedea aici o zonă cu lacuri glaciare, cascade, peşteri, vârfuri interesante spectaculoase, mai exact, tot ce şi-ar putea dori iubitorii de munte. Cu înălţimi montane impresionante şi floră şi faună bogate, parcul, care acoperă tot masivul Rodnei, se întinde pe teritoriul judeţelor Maramureş şi Bistriţa Năsăud.



    Are o suprafaţă de peste 46.000 de hectare, fiind declarat în 1979 Rezervaţie a Biosferei, spune Muntean Ioan, din cadrul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Faptul că este un Parc Naţional poate confirma faptul că este un loc de o frumuseţe rară, deosebită. Fiind o arie protejată, are foarte multe de oferit vizitatorilor. Parcul Naţional Munţii Rodnei este una dintre cele mai vechi arii protejate din România. Ea s-a înfiinţat în anul 1932, iar preocupările oamenilor de ştiinţă au continuat după aceea până în zilele noastre. Astfel, în anul 2004, s-a înfiinţat Administraţia Parcului Naţional care se ocupă de această zonă. În ceea ce priveşte biodiversitatea, promovarea valorilor culturale, punem accent îndeosebi pe ecoturism.”



    Datorită peisajului aparte din Parcul Naţional Munţii Rodnei, aici se practică mai multe tipuri de turism. Turism de recreere pentru cei care doresc să parcurgă trasee montane, bucurându-se de priveliştea deosebită a zonei; turism curativ pentru tratarea diferitelor afecţiuni, prin intermediul curelor în staţiunea Sângeorz-Băi. De asemenea, se poate practica turismul cultural prin vizitarea bisericilor şi mănăstirilor din lemn, dar şi a vestigiilor istorice, monumentelor şi muzeelor.



    Turismul ecvestru se desfăşoară prin parcurgerea călare a unor zone de interes turistic deosebit, cum ar fi Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârful Ineu, Ineuţ şi Roşu. Turismul rural, agroturismul şi ecoturismul înfloresc datorită unor gazde primitoare, care oferă mâncăruri tradiţionale, într-un mediu rustic, perfect pentru recreere şi odihnă.



    Revine la microfon Muntean Ioan, din cadrul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei Parcului Naţional Munţii Rodnei: În primul rând relieful parcului se remarcă printr-o bogăţie a formelor glaciare. Sunt 67 de lacuri şi văi glaciare. Mai ales pe partea de nord, aceste forme particulare sunt frecvente. De asemenea, se întâlnesc şi foarte multe forme carstice. Este deosebită peştera de la Izvorul Albastru al Izei de doi kilometri şi jumătate, cu multe galerii şi cascade spectaculoase. Tot în partea de nord a Parcului Naţional este şi Cascada Cailor, cel mai vizitat loc din Munţii Rodnei. Foarte mulţi turişti vin aici în timpul sezonului estival. Promovăm apoi sporturile de iarnă, îndeosebi schiul, prin cele două staţiuni Valea Blaznei şi Borşa.”



    Un loc liniştit, pentru oameni cu respect faţă de munte, continuă Muntean Ioan: Munţii Rodnei se remarcă printr-un mare potenţial de agrement, un lucru care nu este întâlnit în cazul celorlalţi munţi din ţară. În momentul în care ajungi în Munţii Rodnei, simţi că te odihneşti. Simţi că eşti liniştit. Chiar dacă sunt 17 trasee turistice, ele nu sunt pline de turişti. Relieful nu este agresat. Nu întâlneşti oameni zgomotşi care să nu respecte natura. ”



    Anual, vin în parc peste 20 de mii de vizitatori care pot observa obiceiurile locale şi care se bucură de peisaje încântătoare, de o floră bogată cu multe specii rare. În cazul în care doriţi să vă programaţi sejurul, pentru amănunte privind traseele şi hărţi detaliate ale zonei, puteţi accesa site-ul administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, la adresa parcrodna.ro.

  • Munţii Rodnei

    Munţii Rodnei

    Astăzi vă invităm în nordul
    ţării, într-o zonă cu lacuri glaciare, cascade, peşteri, vârfuri interesante
    spectaculoase, tot ce şi-ar putea dori iubitorii de munte, mai precis în Munţii
    Rodnei. Cu înălţimi montane impresionante şi floră şi faună bogate, munţii
    Rodnei au fost incluşi în aria protejată numită Parcul Naţional Munţii Rodnei.


    Doina Jauca, directorul Administraţiei
    Parcului Naţional Munţii Rodnei, ne-a spus de ce merită să venim aici, la vreme
    de toamnă: Parcul Naţional Munţii Rodnei este
    localizat în nordul Carpaţilor Orientali, este cel mai nordic parc din România
    şi al doilea ca mărime. Cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpaţii
    Orientali, Vf. Pietrosu Mare (2303 metri) şi Vf. Ineu (2279 metri). Sperăm
    într-o toamnă lungă şi însorită. Pentru drumeţii vă recomand câteva locuri
    speciale, pentru că în parc se pot practica mai multe tipuri de turism,
    datorită evantaiului de comori peisagistice existente. Sunt opt tipuri de
    turism pe care vizitatorii le pot practica, ecoturismul, turismul de recreere,
    agroturismul, turismul ştiinţific, turismul balneo-climateric sau curativ,
    turismul cultural, silvoturismul şi turismul ecvestru, toate acestea în parc şi
    în zonele limitrofe Parcului.


    Anual vin în parc peste 20 de
    mii de vizitatori care pot observa obiceiurile locale şi care se bucură de peisaje încântătoare, de o floră bogată cu
    multe specii rare. Revine cu tentaţii pentru turişti, Doina Jauca: De asemenea, dintre activităţile care se pot desfăşura sunt vizitarea
    unor obiective turistice deosebite, Vf. Pietrosu Mare, Ineul, creasta
    principală a munţilor Rodnei, Cascada Cailor, cel mai frumos obiectiv turistic,
    un loc spectaculos, situat în nordul parcului, aproape de localitatea Borşa,
    apoi lacurile glaciare, poiana cu narcise, primăvara, peste 70 de peşteri.
    Câteva obiective culturale pe care le recomandăm sunt Casa memorială George
    Coşbuc, Casa memorială Liviu Rebreanu, mănăstirea Bârsana, muzeele etnografice
    din Năsăud, ruinele bazilicii dominicane din Rodna, din secolul al XIII-lea.
    Există pe raza parcului 18 trasee omologate şi 5 trasee tematice, realizate de
    Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, în Valea vinului, în Anieş, la
    Cascada Cailor, la Iza Izvor şi la Pietrosu Mare. Se pot vedea păduri virgine
    sau aproape virgine şi crestele spectaculoase ale Munţilor Rodnei în lumina
    toamnei.



    În Parcul Naţional Munţii Rodnei grupurile de turişti
    sunt însoţite
    de ghizi autorizaţi.
    În pensiunile turistice din zonă meniurile tradiţionale
    şi
    ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului.

  • Vizitaţi România…Pe cal

    Vizitaţi România…Pe cal

    Astăzi vă invităm să descoperiţi România pe cal. O experienţă care vă dă
    ocazia să vă relaxaţi în compania unui nou prieten şi să exploraţi zone mai
    greu accesibile altfel.


    Şi pentru că vorbim despre un tip de turism mai nou intrat în gusturile
    oamenilor, dar şi în oferta operatorilor de turism, am întrebat-o pe Florina
    Ioanid, organizatoarea primului Forum pentru turism ecvestru în România, ce ne
    poate spune despre nişa pe care o reprezintă turismul ecvestru. Este într-o continuă creştere, chiar în ultimii ani pensiunile s-au
    dezvoltat pe această nişă. Turismul ecvestru înseamnă şi vizitarea obiectivelor
    turistice din traseele ecvestre, se pot vizita biserici fortificate, se poate
    opri la muzeele etnografice de pe trasee, chiar avem un pachet turistic în care
    avem incluse şi vizite la muzeele respective, lăsăm caii să pască. Se pot face
    lucruri foarte interesante, spre exemplu, turismul ecvestru înseamnă şi cine
    câmpeneşti, prânzuri în natură. Este altceva.


    Turismul ecvestru din ţara noastră s-a dezvoltat adesea ca alternativă
    ecoturistică pentru creşterea prosperităţii comunităţilor din interiorul
    ariilor protejate, în scopul sprijinirii conservării naturii pe termen mediu şi
    lung. Astfel au fost alese parcurile Munţii Măcinului, Apuseni, Munţii Rodnei
    şi Călimani pentru dezvoltarea turismului ecvestru, deoarece aici există deja
    mici nuclee de centre de activităţi ecvestre atât în directa administrare a
    parcurilor, cât şi în comunităţile locale. Care sunt cele mai ofertante zone
    pentru practicarea turismului ecvestru am aflet tot de la Florina Ioanid: Zonele cele mai ofertante sunt zona Transilvaniei şi zona Munţilor
    Apuseni. Mai avem pachete turistice pentru Bucovina, pentru Maramureş, dar şi
    pentru Muntenia, pentru că şi aici în sud se poate face turism ecvestru. Se fac
    trasee pe lângă zona Călăraşi, chiar şi în jurul Bucureştiului, depinde unde
    vrea turistul.


    Pachetele turiştilor interesaţi de turismul ecvestru se fac doar
    personalizat, ţinând cont de detalii precum nivelul de pregătire în călărie,
    dar şi înălţimea şi greutatea turistului, necesare pentru a configura traseul,
    majoritatea orelor fiind petrecute în şa. Odată acestea stabilite, piscuri
    înalte de munte sau poteci înguste flancate de versanţi abrupţi, vă aşteaptă.
    Dar şi sate răsfirate în vârfuri de munte, tradiţii autentice păstrate nealterate
    de sute de ani, hrană organică şi vinuri delicioase, în funcţie de zona aleasă.
    Florina Ioanid ne-a povestit cum un tur călare a fost pretextul descoperirii
    vieţii la stână şi a bucatelor preparate aici. Am făcut în luna mai
    primul infotrip ecvestru şi am mâncat tradiţionalul Balmoş (mămăligă fiartă în
    zer de oaie, cu caş adăugat la fierbere), pe care îl recomand tuturor celor
    care vizitează zona Munţilor Apuseni. Bineînţeles că zona Munţilor Apuseni a
    oferit şi vizită la stână, prepararea cărnii la ceaun şi altor preparate
    tradiţionale româneşti, cu specific



    Pachetele de turism ecvestru pot include cazare
    la cort, cabană rustică sau pensiune şi masă completă.Este necesar minimul de echipament adecvat pentru munte, constând în bocanci,
    haină impermeabilă şi haine călduroase. Recomandate sunt şi jambierele şi
    mănuşile de călărie, precum şi ochelarii de soare şi folosirea unei creme de
    protecţie solară

  • Bistriţa turistică

    Bistriţa turistică

    Dedicăm această ediţie a rubricii
    turistice Radio Tour noului concurs lansat de Radio România Internaţional şi
    intitulat Vacanţă în Bistriţa-Năsăud. Ne îndreptăm, aşadar, în partea nordică
    a României şi ajungem într-un judeţ cu potenţial turistic foarte mare, cu
    locuri deosebite, cu atracţii culturale, istorice, naturale de mare valoare.


    Ovidiu Teodor Creţu, primarul oraşului
    Bistriţa, ne face o scurtă prezentare istorică: Bistriţa a
    fost fondată de coloniştii saşi în secolele XI-XII. Pe baza dovezilor
    lingvistice, se spune că au venit din zona Luxemburgului, dar lucrurile nu sunt
    foarte clare. Cert este că în 1241 un document de la o mănăstire din Luxemburg
    atestă că oraşul Nosa, aşa se numea Bistriţa la vremea respectivă, a fost
    călcat de tătari, aici murind 6000 de oameni. Este o cifră impresionantă pentru
    anul 1241. Este prima atestare documentară a oraşului Bistriţa. Acesta s-a
    înfiripat ca o colonie săsească, s-a dezvoltat şi aşa s-au dezvoltat şi
    meşteşugurile. Dezvoltarea oraşului a fost influenţată de faptul că bistriţenii
    au fost mereu bine orientaţi din punct de vedere istoric. În 1330, regele
    maghiar Ludovic cel mare purta lupte în această zonă cu nobilii maghiari. Saşii
    bistriţeni au fost de partea împăratului, care, după ce a potolit nobilimea,
    s-a revanşat faţă de ei dându-le titlul de oraş liber regal, dreptul de a ţine
    târg mare precum cel de la Budapesta şi dreptul de a avea sigiliu şi judecată
    proprii.


    Centrul vechi al oraşului aminteşte de
    trecutul bogat. Cel mai vechi monument istoric din oraş este fosta biserică a
    minorităţilor, în prezent biserică ortodoxă, ridicată între anii 1270 – 1280.
    Apoi, Biserica Evanghelică din centru a devenit un simbol. Mai mult decât atât,
    vă veţi afla într-un oraş cu o activitate culturală bogată, după cum aflăm de
    la managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure: Centrul judeţean pentru cultură îşi desfăşoară activitatea pe
    două paliere: una se ocupă de cultura tradiţională , de cultura rurală în
    general, şi una care se ocupă de cultura urbană. Prin urmare, avem un serviciu
    specializat de cercetare, promovare şi conservare a culturii tradiţionale. Avem
    o stagiune de muzică de cameră foarte consistentă, avem un program expoziţional
    la galeria de artă cea mai importantă a oraşului, avem evenimente literare,
    organizăm festivaluri de mare amploare. În cadrul stagiunii muzicale
    permanente, în completare cu ce propune Fundaţia Societatea de Concerte, pe
    care noi am fondat-o la Bistriţa în urmă cu 20 de ani, Centrul Judeţean pentru
    Cultură organizează în jur de 60 de concerte de muzică de cameră şi mai mult de
    15 concerte simfonice pe an.


    Una dintre destinaţiile preferate ale
    turiştilor este Marea de la munte, căci aşa numesc localnicii Colibiţa, locul
    retras în munte, pe marginea unul lac foarte mare, unde oamenii îşi duc traiul
    liniştiţi, ocupându-se de creşterea animalelor şi de agricultură. Aici am
    vorbit cu Vasile Coruţiu, proprietarul pensiunii Fishermans Resort: Suntem
    aşezaţi la poalele Călimanilor, la 40 de km de Bistriţa, la 17 km de Pasul
    Tihuţa, recunoscut pentru legenda lui Dracula şi ne aflăm într-o depresiune
    superbă, care ne avantajează din punct de vedere geografic şi al climei. Avem
    cel mai curat aer din ţară. Conţinutul de ozon este în concentraţia cea mai
    mare. Beneficiem aici, practic, şi de mare, şi de munte, de aceea, sloganul
    nostru este: Marea de la munte. Avem 80 de locuri de cazare, restaurant cu
    250 de locuri, cramă, un mic centru SPA, pentru recreere şi recuperare, o mică
    sală de fitness. Avem terenuri de sport în exterior, ambarcaţiuni pentru
    agrement pe apă. Organizăm sesiuni de pescuit, trasee de offroad, trasee de
    drumeţii cu ghid, spre vârful Călimani, aflat la 18 km de noi, cu o înălţime de
    2.000 de metri. În curând vom aduce şi cai, pentru a face echitaţie şi drumeţii
    cu caleaşca, respectiv cu sania pe timp de iarnă.


    Preşedintele
    Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan, prezintă judeţul
    Bistriţa-Năsăud ca având un peisaj mirific şi oameni foarte harnici: E un judeţ de mărime medie, cu aproximativ 330.000 de locuitori, 62 de
    unităţi admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă de judeţ, trei oraşe şi
    58 de comune. Avem locuri mirifice: două parcuri naţionale, Parcul Naţional
    Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţii Călimani, cel mai ozonat aer din
    Europa, lucru atestat în urma cercetărilor, în zona lacului Colibiţa,
    legendarul castel Dracula şi zona în care Bram Stoker a fost înainte de a scrie
    romanul, după care s-a ecranizat şi filmul regizat de Francis
    Ford Coppola. Mai departe, pe Valea Someşului, vom găsi staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative, care tratează în
    mod natural foarte multe boli interne, stomac, fiere, splină şi o categorie
    întreagă de alte afecţiuni gastrice. Urcând, ajungem în Parcul Naţional Munţii
    Rodnei.


    Iar,
    dacă vă plac legendele, dacă vă plac senzaţiile tari, nu ar trebui să rataţi o
    vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorul hotelului, spune
    că acesta a vrut să fie o materializare a atmosferei din celebrului roman de
    ficţiune al lui Bram Stoker: Este o construcţie foarte
    impunătoare, cu puncte foarte înalte, cu puncte foarte joase, cu creneluri, cu
    multă piatră, multe elemente naturale, cu un design interior foarte atrăgător:
    mult roşu, mult negru, dragoni. Avem două puncte de mare interes în castelul
    nostru. Unul este cavoul contelui Dracula, iar celălalt, mai nou construit,
    este tunelul contelui Dracula. Acesta e un traseu mai lung, de câţiva zeci de
    metri, care se finalizează în cavoul contelui. De la atmosferă în
    semiobscuritate, până la muzică foarte gravă şi până la programele noastre, pe
    care nu le voi divulga acum, trebuie să rămână o surpriză, creăm o experienţă
    bine închegată pentru iubitorii de senzaţii tari. Noi mai avem petreceri tematice
    de Haloween, Balul Vrăjitoarelor la castel. Sunt evenimente de mare avengură,
    cu spectacole de teatru de gen, cu jonglerii cu foc. La aceste evenimente,
    organizăm multe focuri purificatoare afară, torţe suedeze, contele cheamă
    turiştii să-i viziteze catacombele hotelului. Toate culminează cu petrecerea
    Balul contelui Dracula, până în zorii zilei.


    Vă aşteptăm şi
    data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali și principalul obiectiv turistic natural din Maramureş. Parcul, care acoperă tot masivul Rodnei, se întinde pe teritoriul la două judeţe: Maramureș și Bistriţa Năsăud şi are o suprafaţă de 46.399 de hectare, fiind declarat, în 1979, Rezervaţie a Biosferei. Este, de asemenea, sit de importanță comunitară făcând parte din Reţeaua europeană Natura 2000. Pe raza parcului se află cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali, Vârful Pietrosu Mare cu înălțimea de 2303 metri și Vârful Ineu cu înălțimea de 2279 de metri. De aici, de pe cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali, poţi privi crestele stâncoase, grohotişurile şi păşunile alpine care adăpostesc plante unice, o biodiversitate extraordinară. Acvilele de munte, marmotele şi caprele negre dau viaţă peisajului. In jurul Pietrosului şerpuieşte un vechi plai ciobănesc în care se adună toate cărările ce urcă de la poale către înaltul muntelui. Cascada Cailor este, de asemenea, una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din zonă. Cu secole în urmă acesta era locul preferat al localnicilor datorită păşunilor sale întinse. De cum răsărea iarba şi până toamna târziu, oamenii îşi ţineau hergheliile de cai aici mai bine de jumătate de an. In lunile de primăvară, pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 de metri înfloresc rînd pe rînd narcisele. Este o rezervaţie care se întinde pe 5 hectare, o întindere de pete albe pe verdele crud al pajiştei de munte. Pădurile de nepătruns ale Rodnei adăpostesc şi ele o floră şi o faună impresionantă, după cum ne spune şi directoarea parcului Doina Jauca: ”Flora parcului este foarte bine reprezentată, aici aflându-se numeroase plante endemice*, specifice masivului. De asemenea, există peste 2000 de specii de plante superioare, specii relicte glaciare**, specii protejate de lege. Am să enumăr câteva: floarea de colţ, opaiţul Munţilor Rodeni care este un endemit, genţiana punctată, căldăruşa carpatică, clopoţeii de munte, omagul, bulbucii de munte, ciuboţica cucului, bujorul de munte. Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentată. Intâlnim aici mamifere precum ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, capra neagră, marmora, cerbul carpatin, căpriorul. Sunt peste 600 de specii de fluturi, specii de peşti, lostriţa, păstrăvul dar şi păsări cum ar fi cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, acvila de munte “.



    Prezentă în stema judeţului, în însemnările istorice şi documentele ştiinţifice, capra neagră a devenit un simbol al Maramureşului. Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se găseau în Munţii Rodnei. Erau populaţii viguroase care dădeau trofee de o calitate incontestabilă. În 1899, la prima expoziţie internaţională de trofee vânătoreşti de la Viena, cel mai viguros şi frumos trofeu de capră neagră provenea din Maramureş, Munţii Rodnei. Apoi la expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena (1910), trofeul de capră neagră declarat record mondial, având 35 cm lungime, provenea, de asemenea, din Piatra Rea, Munţii Rodnei.. Pe lângă capra neagră, o altă specie ocrotită prin lege este cocoşul de mesteacăn, care populează pâlcurile mari de jnepeni din Munţii Rodnei.



    Datorită peisajului extraordinar din Parcul Național Munții Rodnei, aici se practică mai multe tipuri de turism. Turism de recreere pentru cei care doresc să parcurgă trasee montane, bucurându-se de priveliștea deosebită a zonei; turism curativ pentru tratarea diferitelor afecțiuni, prin intermediul curelor în stațiunea Sângeorz-Băi. De asemenea, se poate practica turismul cultural prin vizitarea bisericilor și mănăstirilor din lemn, vestigiilor istorice (ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea), a monumentelor și muzeelor, caselor memorative (Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Turismul ecvestru se desfășoară prin parcurgerea călare a unor zone de interes turistic deosebit, cum ar fi Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârful Ineu, Ineuț și Roșu. Există şi turismul rural, agroturismul și ecoturismul datorită unor gazde primitoare, care oferă mâncăruri tradiționale, într-un mediu rustic, perfect pentru recreere și odihnă. Administraţia parcului derulează o serie de proiecte menite să sporească şi să conserve biodiversitatea. Doina Jauca: “In perioada 2004-2013 au fost implementate peste 20 de proiecte accesând fonduri prin diverse programe. Cel mai important program pe care l-am accesat a fost Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi am accesat două proiecte care sunt în curs de implementare. Proiectul “Măsuri de management conservativ al biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei” în care avem foarte multe activităţi interesante de monitorizare a florei şi faunei. Al doilea proiect se numeşte “Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei” este un proiect cu un buget de 250 de mii de euro. Finalitatea acestui proiect va fi construirea unui centru de vizitare modern în Pasul Prislop, care este cel mai vizitat punct. Vizitatorii vor putea viziona diverse filme tematice despre flora şi fauna din parc, vor putea porni în drumeţii însoţiţi de ghizi, deci vom beneficia real de fondurile europene puse la dispoziţie României”.



    Administraţia Parcului a iniţiat şi organizează 13 programe turistice de una, 2 sau 3 zile care constau în plimbări călare, plimbări cu caleaşca, plimbări cu sania trasă de cai sau drumeţii.. Cazarea turistilor este asigurată în cabane silvice, hoteluri sau pensiuni. Există pe suprafata parcului 18 trasee turistice omologate şi 5 trasee tematice.

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali și principalul obiectiv turistic natural din Maramureş. Parcul, care acoperă tot masivul Rodnei, se întinde pe teritoriul la două judeţe: Maramureș și Bistriţa Năsăud şi are o suprafaţă de 46.399 de hectare, fiind declarat, în 1979, Rezervaţie a Biosferei. Este, de asemenea, sit de importanță comunitară făcând parte din Reţeaua europeană Natura 2000. Pe raza parcului se află cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali, Vârful Pietrosu Mare cu înălțimea de 2303 metri și Vârful Ineu cu înălțimea de 2279 de metri. De aici, de pe cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali, poţi privi crestele stâncoase, grohotişurile şi păşunile alpine care adăpostesc plante unice, o biodiversitate extraordinară. Acvilele de munte, marmotele şi caprele negre dau viaţă peisajului. In jurul Pietrosului şerpuieşte un vechi plai ciobănesc în care se adună toate cărările ce urcă de la poale către înaltul muntelui. Cascada Cailor este, de asemenea, una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din zonă. Cu secole în urmă acesta era locul preferat al localnicilor datorită păşunilor sale întinse. De cum răsărea iarba şi până toamna târziu, oamenii îşi ţineau hergheliile de cai aici mai bine de jumătate de an. In lunile de primăvară, pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 de metri înfloresc rînd pe rînd narcisele. Este o rezervaţie care se întinde pe 5 hectare, o întindere de pete albe pe verdele crud al pajiştei de munte. Pădurile de nepătruns ale Rodnei adăpostesc şi ele o floră şi o faună impresionantă, după cum ne spune şi directoarea parcului Doina Jauca: ”Flora parcului este foarte bine reprezentată, aici aflându-se numeroase plante endemice*, specifice masivului. De asemenea, există peste 2000 de specii de plante superioare, specii relicte glaciare**, specii protejate de lege. Am să enumăr câteva: floarea de colţ, opaiţul Munţilor Rodeni care este un endemit, genţiana punctată, căldăruşa carpatică, clopoţeii de munte, omagul, bulbucii de munte, ciuboţica cucului, bujorul de munte. Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentată. Intâlnim aici mamifere precum ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, capra neagră, marmora, cerbul carpatin, căpriorul. Sunt peste 600 de specii de fluturi, specii de peşti, lostriţa, păstrăvul dar şi păsări cum ar fi cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, acvila de munte “.



    Prezentă în stema judeţului, în însemnările istorice şi documentele ştiinţifice, capra neagră a devenit un simbol al Maramureşului. Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se găseau în Munţii Rodnei. Erau populaţii viguroase care dădeau trofee de o calitate incontestabilă. În 1899, la prima expoziţie internaţională de trofee vânătoreşti de la Viena, cel mai viguros şi frumos trofeu de capră neagră provenea din Maramureş, Munţii Rodnei. Apoi la expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena (1910), trofeul de capră neagră declarat record mondial, având 35 cm lungime, provenea, de asemenea, din Piatra Rea, Munţii Rodnei.. Pe lângă capra neagră, o altă specie ocrotită prin lege este cocoşul de mesteacăn, care populează pâlcurile mari de jnepeni din Munţii Rodnei.



    Datorită peisajului extraordinar din Parcul Național Munții Rodnei, aici se practică mai multe tipuri de turism. Turism de recreere pentru cei care doresc să parcurgă trasee montane, bucurându-se de priveliștea deosebită a zonei; turism curativ pentru tratarea diferitelor afecțiuni, prin intermediul curelor în stațiunea Sângeorz-Băi. De asemenea, se poate practica turismul cultural prin vizitarea bisericilor și mănăstirilor din lemn, vestigiilor istorice (ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea), a monumentelor și muzeelor, caselor memorative(Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Turismul ecvestru se desfășoară prin parcurgerea călare a unor zone de interes turistic deosebit, cum ar fi Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârful Ineu, Ineuț și Roșu. Există şi turismul rural, agroturismul și ecoturismul datorită unor gazde primitoare, care oferă mâncăruri tradiționale, într-un mediu rustic, perfect pentru recreere și odihnă. Administraţia parcului derulează o serie de proiecte menite să sporească şi să conserve biodiversitatea. Doina Jauca: “In perioada 2004-2013 au fost implementate peste 20 de proiecte accesând fonduri prin diverse programe. Cel mai important program pe care l-am accesat a fost Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi am accesat două proiecte care sunt în curs de implementare. Proiectul “Măsuri de management conservativ al biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei” în care avem foarte multe activităţi interesante de monitorizare a florei şi faunei. Al doilea proiect se numeşte “Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei” este un proiect cu un buget de 250 de mii de euro. Finalitatea acestui proiect va fi construirea unui centru de vizitare modern în Pasul Prislop, care este cel mai vizitat punct. Vizitatorii vor putea viziona diverse filme tematice despre flora şi fauna din parc, vor putea porni în drumeţii însoţiţi de ghizi, deci vom beneficia real de fondurile europene puse la dispoziţie României”.



    Administraţia Parcului a iniţiat şi organizează 13 programe turistice de una, 2 sau 3 zile care constau în plimbări călare, plimbări cu caleaşca, plimbări cu sania trasă de cai sau drumeţii.. Cazarea turistilor este asigurată în cabane silvice, hoteluri sau pensiuni. Există pe suprafata parcului 18 trasee turistice omologate şi 5 trasee tematice.