Tag: muntii Tarcului

  • Ţarcu-Gebirge: Wisente in freier Laufbahn

    Ţarcu-Gebirge: Wisente in freier Laufbahn

    Der fast ausgestorbene europäische Bison, der Wisent, fand vor ein paar Jahren den Weg zurück in die Wildnis. Die in der Region Măgura Zimbrilor, in der Nähe der Gemeinde Armeniş (im Südwesten Rumäniens) ausgewilderten Wisente passten sich gut den gegebenen Bedingungen an. Davon zeugt die jüngste Mitteilung der örtlichen Ranger: Die grö‎ßte in Rumänien frei lebende Population von Wisenten nimmt derzeit zu. Derzeit leben dort 57 Wisente, davon kamen 12 in freier Wildbahn zur Welt. Marina Drugă leitet das von WWF-Rumänien koordinierte Projekt LIFE-Bison. Sie lieferte uns mehr Einzelheiten über die Überwachung der Wisente in der Region Munţii Ţarcului:



    Die Wisente, die hier in freier Wildbahn leben, werden ständig überwacht. Mehrere Ranger-Teams gehen zwei–dreimal pro Woche hinaus, um die Wisente oder die von ihnen hinterlassenen Spuren zu überprüfen. Die Wisente sind mit GPS-Geräten ausgestattet. Also können wir sie leicht orten. Wir wissen, wo sie sich aufhalten, in welche Richtung sie gehen, durch welche Wälder sie ziehen. Dieses Jahr vermehrte sich die Herde um mindestens zwei Kälber. Wahrscheinlich sind es mehr, doch die Überwachung war heuer sehr schwierig, wegen der vielen Niederschläge. Allerdings sind diese Kälber nicht die ersten, die nach der Auswilderung hier im Wald zur Welt gebracht wurden. Bislang gebaren die Wisent-Kühe schon 12–13 Kälber hier in der Wildnis.“




    Die Jungtiere gehören zur grö‎ßten Wisent-Herde, die in den letzten 200 Jahren in Rumänien in freier Wildbahn gesichtet wurde. Die Herde besteht aus 24 Tieren. Bei der Geburt wiegen die Kälber zwischen 24 und 27 Kilo. In den ersten drei Lebensmonaten verdoppelt sich das Gewicht und beträgt am Ende des ersten Lebensjahres durchschnittlich 175 Kilo bei Kühen und 190 Kilo bei Bullen. Die Bullen können ein Körpergewicht von bis zu 920 Kilogramm erreichen. Wisent-Kühe bringen die Kälber in der Regel im Sommer zur Welt. Somit bleibt den Jungtieren genug Zeit, um sich an die Umweltbedingungen anzupassen und den nächsten Winter zu überleben. Kälber sind unmittelbar nach der Geburt rotbraun. Erst wenn sie im dritten oder vierten Lebensmonat erstmals das Haarkleid wechseln, weisen sie eine ähnliche Fellfarbe wie ausgewachsene Tiere auf. Die heute angesprochene Herde lebt in freier Wildbahn im Gebirge Munţii Ţarcului. Das Gebirge ist Teil eines Natura-2000-Schutzgebietes, das sich auf Tausende Hektar erstreckt. Die hiesigen Herden wandern durch die Wälder. Sie legen kürzere oder längere Strecken zurück, je nach Jahreszeit und Wetterbedingungen. Mehr dazu erzählte uns Marina Drugă, die Leiterin des Projekts LIFE-Bison



    Wie viel die Herden wandern, hängt von der Jahreszeit ab. Während der vegetationsreichen Saison bewegen sich die Wisente relativ wenig — 1 Km, 2–3 Km, je nachdem, wie viel und wo sie Nahrung finden. Au‎ßerdem wollen Wisente ihre Ruhe haben, also halten sie sich fern von den Gegenden, wo sich Menschen herumtreiben. Im Winter müssen sie sich mehr fortbewegen, sie suchen länger nach Futter. Wir stellten fest, dass Wisente gerne die in der Natur aufgespürte Nahrung verzehren. Lieber als das, was wir ihnen an bestimmten Orten lassen. Deshalb kann es sein, dass sie im Winter manchmal sogar 10 Km am Tag zurücklegen.“




    Vor vielen Jahren war der Wisent europaweit verbreitet. Das änderte sich mit der Zeit und im 20. Jahrhundert war der Europäische Wisent vom Aussterben bedroht. Vor wenigen Jahren wurde ein Auswilderungs-Programm gestartet — ein Versuch, die Wisente zu retten. 2018 wurden 23 Wisente im Ţarcu-Gebirge ausgewildert. Letztes Jahr wurden weitere 11 Tiere in die Region gebracht. Hauptziel des Projekts LIFE-Bison ist, eine wilde, gut entwickelte und definierte Wisent-Population in den Südkarpaten zu erreichen. Ende des laufenden Monats sollen weitere Wisente aus Deutschland nach Rumänien übersiedelt werden. Im Zusammenhang mit dem Auswilderungsprogramm entstanden auch touristische Ökoprojekte. Demnach wird den Touristen ein Programm zur Beobachtung der Wisente in freier Wildbahn im Ţarcu-Gebirge angeboten.

  • Turism în Munţii Ţarcului

    Turism în Munţii Ţarcului

    În
    vestul Carpaţilor Meridionali, în Munţii Ţarcu, există o zonă potrivită pentru
    resălbăticirea zimbrilor, specie care a
    dipărut de mai bine de 200 de ani. În acele vremuri zimbrii inspirau forţă şi
    independenţă. Erau atât de numeroşi şi de apreciaţi încât au ajuns simbol al
    Moldovei.


    În
    urmă cu trei ani, WWF România şi Rewilding Europe au demarat un proiect de
    repopulare a Carpaţilor cu această specie emblematică. În prezent, la
    baza Munţilor Ţarcu se află 10 zimbri într-o zonă
    special amenajată pentru aclimatizare, aduşi din toată Europa, iar
    20 de zimbri trăiesc în libertate deplină prin munţi şi colinele din
    zonă. În comuna Armeniş, unde se află ţarcurile de zimbri,
    localnicii au înfiinţat Asociaţia Măgura Zimbrilor şi au început să le
    ofere vizitatorilor pachete turistice care includ tururi ghidate în sălbăticie,
    cu scopul de a observa zimbrii în libertate. Oana Mondoc, manager al
    proiectului, vine cu detalii: Observarea zimbrilor se face în
    sălbăticie, adică însoţiţi de rangerii sau ghizii nostru sprecializaţi
    care merg în căutarea la pândă a zimbrilor. Există o experinţă în spatele
    acestui tip de căutare, zimbrii au colare GPS, deci sunt monitorizaţi
    prin satelit şi se poate identifica uşor locul unde se găsesc. Se caută
    urmele zimbrilor, deci turistul nu vine să-i privească doar o clipă, să
    le facă o poză şi apoi să plece. El vine pentru cel puţin 4-5 ore de urmărit
    drumul acestora prin zona sa naturală, timp în care se pot observa multe alte
    elemente ce ţin de o profundă înţelege a naturii. Se pot observa alte
    specii de plante… deci este o experienţă de cunoaştere, de educaţie şi de
    învăţare.


    Recent,
    în comuna Armeniş s-a
    înfiinţat şi un Centru de vizitare unde turiştii pot afla informaţii despre
    zimbri. Au fost colectate date de pe teren pentru ca vizitatorii să poată afla
    prin intermediul tehnologiei cum trăiesc animalele. Imaginile apar în momentul
    în care unul dintre zimbrii trece pe langă o cameră de supraveghere montată în
    mijlocul naturii. Centrul – un fel de poartă de intrare în lumea zimbrilor – le
    oferă vizitatorilor nu doar jocuri interactive educative şi holograme care
    înfăţişează zimbrii în mediul lor natural, ci şi produse locale realizate de
    săteni, care pot fi cumpărate de la meşterii din zonă. Oana Mondoc: Am creat o serie de
    instalaţii şi fiecare spune o parte
    din povestea activităţii nostre de monitorizare. Avem o hologramă care
    reproduce comportamentul zimbrului în mediul său natural şi cum decurge o
    zi obişnuită din viaţa acestui animal. Apoi avem un joc interactiv despre
    lanţuri trofice, în care vizitatorul reconstituie lanţul trofic cu imagini de
    pe camerele capcană pe care noi le avem amplasate în zonă. Apoi, ce-a de
    a treia instalaţie este una mecanică care reproduce impactul zimbrului
    în ecosistem. Ce se întimplă atunci când zimbrul străbate anumite tipuri
    de habitate, ce specii apar sau beneficiază de prezenţa zimbrului.


    Cătunul
    Plopu care aparţine comunei Armeniş are multe şălaşe
    abandonate. Ele urmează să fie restaurate pentru cazarea turiştilor în cadrul
    unui proiect iniţiat şi derulat de Primăria localităţii împreună cu WWF
    România. Oana Mondoc are detalii: Am observat că aceste zone, extraordinar de
    pitoreşti, au nişte aşezări care nu au mai fost folosite de zeci de ani. E
    vorba de locuinţele de vară ale sătenilor unde îşi creşteau animalele.. Când urci
    acolo sus, în satul Plopu, ai o privelişte extraordinară !…Deci împreună
    cu autorităţile locale am stabilit că ar fi o zonă ideală pentru turişti
    şi vrem să reconstruim un sat de vacanţă. Vrem să restaurăm nişte sălaşe de
    piatră şi să amenajăm anumite funcţiuni în jurul lor, astfel încât turistul să
    fie cât mai aproape de natură. Pe lângă restaurarea propriu-zisă, ne
    dorim să implicăm localnicii în activităţi de cunoaştere a meşteşugurilor
    traditionale: coacerea pâinii, culesul fructelor, ture de descoperire şi
    înţelegere a naturii, tehnici de supravieţurire în natură.


    Aşadar, pădurile din zona Banatului sunt din nou pline cu
    zimbri. Uriaşii Europei dau viaţă satului bănăţean prin dezvoltarea
    agroturismului. Turiştii au ocazia să cunoască îndeletnicile oamenilor din
    zonă, bunătăţile locale şi produsele lor mesteşugăreşti. Oana Mondoc ne
    prezintă şi alte oferte turistice ale zonei: Vizita la zimbri implică câteva
    ore bune de căutat şi urmărit urmele acestora. Vizita se încheie cu un
    picnic tradiţional care este servit de o familie locală. Nu este o vizita
    scurtă, nu potem organiza o vizită instant. Vizitele se organizează cu
    rezervare înainte. Au fost turişti din Germania, Belgia, Serbia, Elveţia,
    turişti români. Pe lângă vizite la zimbri, avem un program de 3-4 zile care
    implică observarea urşilor într-o zonă învecinată. Este vorba de aria protejată
    Rusca, unde avem un parteneriat cu Ocolul Silvic Teregova, care a
    amenajat observatoare şi, cu ghizi specializaţi, organizează aceste observări
    ale urşilor. Se pot face apoi plimbări pe niste poteci unde, în anumite
    perioade ale anului, pot fi observate caprele negre. Pe lângă acestea, oferim o
    seară în nişte corturi de tip safari cu un grad sporit de confort, amplasate în
    sălbăticie, fix în inima naturii unde poţi să auzi sunete fantastice noaptea
    când dormi, poţi privi apusul, răsăritul. Toate acestea pot fi rezervate
    prin intermediul nostru. Se pot adăuga şi nişte ture foto cu fotografi
    profesionişti. Deci este o experienţă turistică în tihnă, de apreciere şi
    înţelegere a naturii. Grupurile de turişti nu trebuie să depăşească patru
    oameni.


    Zimbrul
    este cel mai mare mamifer din Europa, ajungând să cântărească până la 1.000 de
    kilograme şi să aibă o înălţime chiar şi peste 1,9 metri. În trecut, el era
    prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul
    Scandinaviei. Acum doar peste 3 mii de exemplare se mai găsesc în libertate şi
    semilibertate în toată lumea. România e una din cele 9 ţări europene cu zimbri
    care trăiesc în sălbăticie.