România
încă mai are păduri virgine, adică păduri neumblate, fără drumuri sau poteci,
cu specii autohtone de arbori de toate vârstele, de la un an la sute de ani.
Copacii prăbuşiţi, în aceste ecosisteme stabile, se reintegrează în circuitul
natural prin abundenţa de viaţă creată de putrezirea lor. In aceste păduri
nimeni nu vânează, nimeni nu culege fructe de pădure sau plante de leac.
Pădurile cvasivirgine sunt acele păduri în care s-au făcut tăieri, însă s-a
intervenit foarte puţin, încât pădurea s-a regenerat rapid. Până nu
demult, 80% din pădurile României erau necălcate de picior de om. Astăzi,
doar două treimi din acestea sunt virgine şi cvasivirgine. Chiar şi
aşa, România deţine cea mai mare suprafaţă de păduri seculare din
Europa. Făgetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia,
amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, codrul secular Slătioara, gorunetele
din Munţii Zarandului sau din Cozia, sunt doar câteva din pădurile cele
mai bine conservate din România. O parte din acestea sunt nominalizate pentru
patrimoniul UNESCO.
Iată ce ne-a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de
campanii al Greenpeace: In 2005, un studiu făcut la nivel naţional ne-a arătat că avem
undeva la 218.000 de ha şi nici nu era un studiu complet. In următorii 10 ani
de zile, cel mai probabil, s-au distrus cam jumătate dintre aceste păduri. Din
păcate, o mare parte din această distrugere a avut loc în mod legal, pentru că
până în 2012 nu a existat nici o prevedere legală care să recunoască valoarea
acestor păduri. Si atunci, aceste ecosisteme extrem de valoroase au fost tăiate
sau distruse cu legea în faţă. Din 2012, s-au introdus un
set de criterii şi indicatori pentru ca aceste păduri să fie uşor de
identificat şi s-a introdus şi o măsură de protejare, dar doar parţială, total
insuficientă. Şi atunci, inclusiv
după 2012, când a existat recunoaşterea legală a acestor păduri, s-a mai
distrus o parte din acestea. Ajungem astăzi, în 2017, în situaţia în care avem,
cel mai probabil, după estimările optimiste ale ONG-urilor de mediu, inclusiv
Greenpeace, undeva la 120 de mii de hectare. Deci jumătate au fost distruse.
Pentru ca aceste păduri seculare,
care ne-au mai rămas, să fie protejate pe termen lung, la sfârşitul anului
trecut, s-a hotărât înfiinţarea unui Catalog National al Pădurilor Virgine şi
Cvasivirgine. Acest proces necesită mai multe etape de lucru, spune Valentin
Sălăgeanu: Primul
lucru care trebuie făcut este ca legea de anul trecut, în baza căreia se
instituie o formă legală de protecţie şi anume acest Catalog Naţional al
Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, să fie îmbunătăţită. Există anumite blocaje
în procedura de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri care fac ca
eforturile benevole ale ONG-urilor să nu fie încununate de succes. Al doilea
lucru, care trebuie neapărat făcut, trebuie ca banii pe care îi avem puşi deoparte
din Fondul de Mediu, şi anume 2,5 milioane de euro pentru cartarea şi
identificarea acestor păduri, să fie folosiţi printr-o licitaţie publică, ca să
existe un proces rapid şi să inventariem ce a mai rămas. Al treilea lucru,
extrem de important este ca toţi cei interesaţi, de la Ministerul Apelor şi
Pădurilor, Romsilva, proprietarii privaţi, ONG-urile, toată lumea, să ajungă la
concluzia că e nevoie de cooperare şi colaborare. Altfel, pierdem un patrimoniu
pentru întreaga Europa. Si este păcat, pentru că asemenea ecosisteme odată
pierdute nu se mai pot reface.
Marea
majoritate a acestor păduri sunt în proprietatea statului, dar şi în
proprietate privată, motiv pentru care proprietarii de păduri vor fi
despăgubiţi, ne asigură Valentin Sălăgeanu: Până acum au
existat opoziţii din partea proprietarilor privaţi, pentru că odată intrate în
Catalog, aceste păduri nu mai pot fi valorificate economic. Deci, proprietarii
privaţi nu mai aveau nmic de câştigat după ce pădurile lor intrau în Catalog.
In schimb, avem de la finalul anului trecut o decizie a Comisiei Europene prin
care se acordă compensaţii pentru aceşti proprietari care şi-ar pierde
veniturile potenţiale de pe urma acestor păduri. Deci, e nevoie ca actualul
guvern să aplice această decizie a Comisiei Europene, astfel încât proprietarii
privaţi să primească despăgubiri şi să nu mai existe această piedică în calea
salvării pădurilor. Aceste despăgubiri ar fi în cuantum de până la 500 de euro
pe hectar pe an.
Pădurile
incluse în Catalog vor fi supuse unei protecţii stricte, nu vor fi permise nici
un fel de lucrări sau activităţi umane. Singurele activităţi permise vor fi
cele de cercetare, educaţie şi de vizitare. Valentin Sălăgeanu: Practic, Catalogul acesta este o
bază de date, disponibilă
public în care sunt trecute toate informaţiile legate de aceste păduri. Odată
intrate pădurile aici, statutul lor se schimbă, nu se mai intervine asupra lor
cu nici o măsură de ordin silvic. Deci sunt trecute hectar cu hectar, cu
locaţie, în format GPS, cu nume, toate pădurile care au statut de păduri
virgine şi cvasivirgine. Până în momentul de faţă s-au trecut în Catalog
13 000 de hectare. Urmează faza a doua în care ar trebui ca cele 24 de
mii de hectare de păduri intacte de fag, propuse pe lista patrimoniului
mondial UNESCO, să fie reevaluate şi incluse în Catalog pentru că şi ele
dispar cu rapiditate. Apoi urmează faza a treia în care printr-un efort comun
toţi factorii interesaţi să înceapă cartarea pădurilor virgine pe care le mai aveam
şi despre care nu stim încă unde se află.
Se estimează că înt-un an de zile Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine
şi Cvasivirgine va fi complet şi disponibil pe site-ul
ministerului de resort.