Radio România Internațional

Tag: Muzeul Chihlimbarului

  • Vizitați România – Muzeul Chihlimbarului

    Vizitați România – Muzeul Chihlimbarului

    Ne oprim azi într-o comună situată în zona montană a județului Buzău: Colți. Aceasta este renumită prin faptul că e singura localitate din România în care au existat mine de exploatare a chihlimbarului, piatră semiprețioasă, de culori diferite. Exploatarea chihlimbarului are o istorie atât de veche aici, s-a înființat și un muzeu, în care se pot vedea diferite tehnici folosite de-a lungul timpului, dar și frumoasele pietre în stare naturală sau prelucrate. Diana Gavrilă, ghid la Muzeul Chihlimbarului Colți, spune că trebuie să vizităm acest obiectiv, în special datorită unicității lui:



    Interesul manifestat prin existența unor zăcăminte de chihlimbar, preocupările locuitorilor pentru extragerea și prelucrarea chihlimbarului, au determinat organizarea unei colecții la Colți, inaugurată în 14 iunie 1980 și devenită de curând Muzeul Chilimbarului. Inițiativa datează din 1973 când s-au demarat lucrările de construcție a unei clădiri în stil arhitectonic specific zonei. S-a întocmit un studiu referitor la exploatarea și prelucrarea chihlimbarului și, totodată, s-a trecut la colecționarea unor pepite, instrumente și unelte folosite de localnici și de documente referitoare la istoria zonei. Colecția a ajuns să fie reorganizată de mai multe ori, ultima dată în 2019-2020 și redeschisă în 21 august 2020.”



    Punctul principal de atracție este colecția permanentă a chihlimbarului, continuă Diana Gavrilă: Muzeul nostru primește calificativul de unicat nu numai în România, ci și în lume, prin colecția de rumanit (tip de chihlimbar specific munților Carpați, de culoare galben-verzuie) pe care o deține. Rumanitul este, de altfel, o varietate de chihlimbar care se deosebește de celelalte varietăți cunoscute prin calitatea texturii, prin bogăția paletei coloristice. Cel mai prețios este chihlimbarul negru-verde. În 1867, chihlimbarul negru era desemnat simbol pentru România, prezentat în cadrul marii expoziții universale de la Paris, împreună cu celebrul tezaur Cloșca de aur cu pui de la Pietroasele, România cucerind medalia de aur.”



    Colecția se evidențiază prin mai multe aspecte. Diana Gavrilă, ghid la Muzeul Chihlimbarului Colți: Conservăm cea mai mare piesă de rumanit din lume în cadrul Muzeului Județean Buzău. Aceasta cântărește 3480 de grame. Însă deținem și noi un bulgăre de chihlimbar de 1840 de grame, considerat faima colecției noastre. Încă din cele mai vechi timpuri pentru frumusețea, transparența și proprietățile sale curative, chihlimbarul de Colți avea să-l impresioneze și pe savantul român Gheorghe Munteanu-Murgoci. Acesta l-a făcut cunoscut prin intermediul unei monografii, o lucrare de o înaltă ținută științifică, susținută în cadrul Universității din București, în 1903. Apreciată elogios de toți reprezentanții de seamă ai geologiei românești și ai întregii lumi, teza ajungea să-l consacre pe naturalistul nostru, aducându-i titlul de docent”, devenind, astfel, primul doctor docent în mineralogie.”



    A fost creat și un sector unde exponatele pot fi nu numai văzute, ci și studiate, manipulate, imprimând interacțiunii o altă dimensiune, în condițiile în care muzeele, de regulă, interzic atingerea exponatelor. Diana Gavrilă: Prin intermediul vitrinei noastre smart, singura de acest fel dintr-un muzeu românesc, reușim să asigurăm acest lucru. Tot în sectorul muzeotehnic, avem și rețeaua de monitoare cu care au fost dotate vitrinele cu exponate și care derulează imagini cu cadre naturale, alături de o muzică ambientală plăcută. De asemenea, redăm și un filmuleț de arhivă, realizat în anii `30, care introduce vizitatorul în atmosfera de exploatare sistematică declanșat la colți începând cu anul 1920 de către un inginer geolog buzoian pasionat, Dumitru Grigorescu.”



    Accesul în muzeu se face pe baza certificatului verde”, cu respectarea normelor de igienă și distanțare socială, pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.






  • Muzeul Chihlimbarului

    Muzeul Chihlimbarului

    Aceasta este renumită prin faptul că este singura localitate din România în
    care au existat mine de exploatare a chihlimbarului, piatra semiprețioasă, de
    culori diferite. Diana Gavrilă, ghid la Muzeul Chihlimbarului Colți, spune că
    trebuie să vizităm acest obiectiv în special datorită unicității lui.

    Inițiativa datează din 1973 când s-au demarat lucrările de construcție
    a unei clădiri în stil arhitectonic specific zonei. S-a întocmit un studiu
    referitor la exploatarea și prelucrarea chihlimbarului și, totodată, s-a trecut
    la colecționarea unor pepite, instrumente și unelte folosite de localnici și de
    documente referitoare la istoria zonei. Colecția a ajuns să fie reorganizată de
    mai multe ori, ultima dată în 2019-2020 și redeschisă în 21 august 2020.
    Colecția noastră ajunge astăzi să prezinte publicului, într-un context
    expozițional nou, pepite de diferite dimensiuni, bijuterii din chihlimbar,
    unelte de extracție și de prelucrare a chihlimbarului și să valorifice și alte
    colecții importante.


    Punctul de
    atracție îl reprezintă colecția permanentă a chihlimbarului. Muzeul din Colți
    primește calificativul de unicat nu numai în România, ci și în lume, prin
    colecția de rumanit pe care o deține.

    Diana Gavrilă: Rumanitul este, de
    altfel, o varietate de chihlimbar care se deosebește de celelalte varietăți
    cunoscute prin calitatea texturii, prin bogăția paletei coloristice. Cel mai
    prețios este chihlimbarul nergru-verde. În 1867, chihlimbarul negru era
    desemnat simbol pentru România, prezentat în cadrul marii expoziții universale
    de la Paris, împreună cu celebrul tezaur Cloșca cu puii de aur de la
    Pietroasele, România cucerind medalia de aur. Cu ocazia expoziției
    internaționale de la Viena, din 1882, piesele de chihlimbar de la Colți
    impresionau profund lumea geologiei, dovadă fiind și aprecierile celui mai mare
    geolog al vremurilor, de origine germană, Zinchen.



    Colecția se
    evidențiază prin mai multe aspecte, continuă Diana Gavrilă, ghid la Muzeul
    Chihlimbarului din Colți.

    Conservăm cea mai mare piesă de rumanit din
    lume în cadrul Muzeului Județean Buzău. Aceasta cântărește 3480 de grame. Însă
    deținem și noi un bulgăre de chihlimbar de 1840 de grame, considerat faima
    colecției noastre. Pe lângă această piesă, printre celelalte exponate și
    bijuterii, poate fi admirat inclusiv un set de bijuterii oferit Elenei
    Ceaușescu, soția fostului dictator român Ceaușescu, cu ocazia vizitei sale la
    Buzău din anul 1987.


    De obicei, în
    muzee, ne este interzis să atingem exponatele. În Muzeul Chihlimbarului de la
    Colți, exponatele pot fi atinse, datorită investițiilor recente în tehnologie
    de ultimă generație.

    Diana Gavrilă, ghid: Prin intermediul vitrinei noastre smart,
    singura de acest fel dintr-un muzeu românesc, reușim să asigurăm acest lucru.
    Tot în sectorul muzeo-tehnic, avem și rețeaua de monitoare cu care au fost
    dotate vitrinele cu exponate și care derulează imagini cu cadre naturale,
    alături de o muzică ambientală plăcută. De asemenea, redăm și un filmuleț de
    arhivă, realizat în anii `30, care introduce vizitatorul în atmosfera de
    exploatare sistematică declanșat la Colți începând cu anul 1920 de către
    inginerul geolog buzoian Dumitru Grigorescu.


    Lângă intrarea în
    muzeu, veți putea găsi și un magazin de suveniruri, din care veți putea achiziționa obiecte personalizate cu imagini din colecțiile muzeului,
    dar și ale unor monumente istorice din județul Buzău.


  • Buzăul turistic

    Buzăul turistic

    Ne oprim azi
    într-o zonă situată în partea estică a României, în exteriorul curburii Carpaților,
    la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania. Localnicii
    o numesc, cu mândrie, o mică Românie, datorită diversității formelor de
    relief, dar și a formelor de turism practicate aici.


    Nicoleta Gâlmeanu,
    consilier de turism la Consiliul Județean Buzău, spune că turistului i-ar
    trebui vreo lună de zile ca să trăiască și să simtă tot ce oferă județul Buzău
    și propune să ne începem călătoria din orașul reședință de județ, atestat
    documentar acum mai bine de cinci secole.

    Am porni de aici, de la Muzeul Județean,
    gazdă a unor colecții cu totul inedite, către alte zone ale județului. Depinde
    de ce este interesat turistul. Dacă e o persoană mai activă, care dorește să
    viziteze zonele montane sau zonele deluroase, județul Buzău este foarte
    atractiv din acest punct de vedere. Avem destinații unicat la nivel european și
    chiar mondial. De exemplu, Vulcanii Noroioși. Unicitatea acestui peisaj este
    dată, în primul rând, de prezența pământurilor fără viață, cum se mai numesc. Veți
    vedea conuri vulcanice care aduc la suprafață lavă rece și lavă neagră. Este
    locul în care pământul fierbe la rece. Partea centrală a Subcarpaților de
    curbură este un teritoriu destul de extins. Sunt peste 40 de hectare de teren,
    pe care se găsesc cratere cu noroi lichid, de formă circulară, un peisaj cu
    totul aparte, selenar. A fost descoperit și pus în valoare în jurul anului
    1860, în urma unor prospecțiuni petroliere. Această zonă este declarată zonă
    naturală de interes geologic, floristic și faunistic la nivel național încă din
    1924.


    Continuându-ne
    călătoria, ajungem în Ținutul Buzăului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism
    la Consiliul Județean Buzău.

    Este un areal geografic intens promovat de
    noi în ultima vreme, fiindcă reușește să păstreze oarecum nealterate o parte
    din atracțiile turistice, din obiectivele istorice și din tradiții. V-aș duce
    la Bozioru, unde avem trovanții. E un fenomen natural deosebit. Imaginea și
    microrelieful sunt spectaculoase. Sunt stânci cu forme bizare, mai puțin
    cunoscute și văzute. De multe ori, oamenii le spun pietre vii, fiindcă aceste
    pietre, din cauza eroziunii și a fenomenelor meteorologice, se transformă și
    capătă alte forme și alte dimensiuni de-a lungul anilor. Din punct de vedere
    științific, sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate,
    modelate de agenții naturali: vânt, ploaie etc. De aici, peste deal, se poate
    ajunge la Focul Viu. E o altă atracție turistică și rezervație geologică, în
    localitatea Lopătari, la circa 70 de km de județul Buzău. Din adâncurile
    pământului, țâșnesc aici coloane de foc, arzând necontenit. De fapt, sunt depozite
    de gaze naturale, aflate în subteran, care în drumul lor spre suprafață se
    aprind cu ajutorul cristalelor de cuarț.



    Nu departe de
    aici, puteți ajunge în comuna Mânzălești. Aici puteți vedea Grunjul de la
    Mânzălești sau piatra albă. E un adevărat fenomen al naturii, cenușa
    pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de zece milioane de
    ani. Iar, de la piatra albă puteți urca spre Platoul Meledic. Nicoleta
    Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    La platoul Meledic
    este spectaculos peisajul. În afară de faptul că este declarată rezervație
    naturală, este și o rezervație speologică și zoologică. Sunt 60 de hectare de
    teren pe care se găsesc cele mai mari zăcăminte de sare din România. Prin
    dizolvarea sării, datorită ploii, se creează o formă de relief spectaculoasă.
    Tot aici sunt și peșteri săpate în sare de apele subterane. Aici se află una
    dintre cele mai lungi peșteri de sare din lume, cu 3190 de metri, Peștera Șase
    Iezi. În rezervația Platoul Meledic mai sunt și două lacuri: Lacul Mare și
    Lacul Castel. Apa acestor lacuri este foarte rece în orice moment al anului. Pe
    acest platou se desfășoară în fiecare an un festival de folclor foarte cunoscut
    și există și o tabără de sculptură în lemn, cu 25 de exponate.



    Ținutul Buzăului
    își atrage turiștii și prin gastronomie, prin oferta de vinuri și prin numărul
    mare de meșteri populari.

    Nicoleta Gâlmeanu: Avem foarte multe
    crame care pot fi vizitate și unde se pot degusta vinurile. Pe partea
    gastronomică, Buzăul excelează prin trei produse tradiționale nu numai la nivel
    național, ci și la nivel internațional: cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău,
    babicul de Buzău. Acestea sunt completate de vinurile noastre. În ce privește
    meșterii populari, trebuie colindat tot județul pentru a-i vedea pe toți. Avem
    două tezaure umane vii: Amelia Papazisu pentru țesăturile în păr de capră și
    Mircea Micu, pentru confecționat instrumente muzicale, mai ales buciume.
    Totodată, avem mulți meșteri populari care creează țesături în pânză, avem
    meșteri olari, pietrari și foarte mulți pictori pe lemn, pe sticlă, cioplitori
    în lemn.



    Județul Buzău
    este căutat și de către iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se
    alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta sau canyoningul. În zonă, se
    organizează anual și un campionat mondial de rafting. Iată un motiv în plus
    pentru care Consiliul Județean Buzău are mai multe proiecte în domeniul
    turismului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    Cel mai important proiect în acest moment este Geoparcul Ținutul
    Buzăului. La sfârșitul anului 2020, Asociația Ținutul Buzăului, din care face
    parte și Consiliul Județean, a depus dosarul de înscriere pentru a obține
    statutul de Geoparc Global UNESCO. Este un teritoriu care adună aproximativ 18
    comune și cuprinde multe elemente de interes geologic, ecologic, arheologic,
    istoric și cultural. Prin obținerea acestui titlu, vom reuși să promovăm și să
    valorificăm mult mai bine elementele naturale deosebite din zonă, dar și patrimoniul
    cultural și istoric.


    Nu în ultimul
    rând, vă recomandăm o vizită la Muzeul Chihlimbarului de la Colți, redeschis de
    anul trecut. Aici puteți vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de
    chihlimbar, în număr de aproximativ 300, de la nuanţe de galben translucid la
    negru opac.


  • Muzeul chihlimbarului şi mai mult decât atât

    Muzeul chihlimbarului şi mai mult decât atât


    La mai bine de 40 de ani de la deschiderea lui, la 14 iunie 1980, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, judeţul Buzău a fost redeschis, pe data de 21 august a.c. şi, până în prezent, s-au înregistrat deja aproximativ de 6 mii de vizitatori. Chihlimbarul de Colţi sau rumanitul, are o vârstă cuprinsă între 40 şi 60 milioane de ani (n.r. – faimosul chihlimbar de Baltica este cu vreo 40.000 de ani mai tânăr decât rumanitul). Chihlimbarul negru devenea simbol pentru România după prezentarea la Marea Expoziţie Universală de la Paris din 1867. Prezentarea s-a făcut cu faimosul Tezaur Cloşca cu Puii de Aur şi România a cucerit medalia de aur. Rumanitul mai este întâlnit în Rusia în insula Sahalin, spre Japonia.



    Vizitatorii Muzeului Chihlimbarului pot vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de 3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Tot aici pot fi admirate bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele), unelte de extracţie şi prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop), toate expuse într-un concept expoziţional nou. Expoziţiile de bază valorifică, de asemenea, colecţia de flori de mină şi exponate de paleofaună din patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, precum femurul unui mamut, care a trăit acum 2,5 milioane de ani pe teritoriul judeţului Buzău.



    Daniel Costache, manager al Muzeului judeţean Buzău, ne-a povestit: “Muzeul Chihlimbarului de la Colţi este singurul muzeu din România, care adăposteşte o colecţie reprezentată de rumanitul de Colţi. Odată ajunşi aici, deşi denumirea colecţiei ne-ar putea duce cu gândul că sunt exponate doar din chihlimbar, din Ambră sau Rumanit, cum mai este el cunoscut, muzeul găzduieşte o serie de colecţii diverse. În primul rând este o sală dedicată Grotei din cufundul peşterii, un monument de artă preistorică, unic în România, o grotă care păstrează urmele de locuire din perioada mijlocie a Epocii bronzului.


    De asemenea, este o altă sală unde se regăseşte o mică parte din colecţia de paleofaună a Muzeului judeţean Buzău, este vorba despre mandibule, femure de mamut. Iar etajul unu al imobilului este împărţit în trei săli diferite. Una, o valorificăm într-un cadru expoziţional inedit: o parte din colecţia de flori de mină a Muzeului judeţean Buzău, sala centrală, unde este valorificată o mare parte a colecţiei de chihlimbar, precum şi o altă sală unde sunt valorificate uneltele, într-un cadru expoziţional minunat, uneltele folosite la extragerea, transportul, precum şi prelucrarea Ambrei.”



    Pe perioada de pandemie muzeul este pregătit: se respectă reguli de distanţare, vizitatorii au la dispoziţie dezinfectanţi, covoraşe dezinfectante, precum şi botoşi de unică folosinţă. Daniel Costache, managerul Muzeului Judeţean Buzău, ne-a mai spus că toate obiectele ce aparţin colecţiei unui muzeu sunt rezultatul fie a cercetării proprii, fie donaţii, cum sunt foarte multe din exponatele din spaţiile de la etajul muzeului şi, evident, achiziţii şi a adăugat: :”Trebuie spus un lucru: dacă anul trecut muzeul de la Colţi era găzduit de un imobil care nu avea grupuri sanitare, nu avea apă curentă, nu avea încălzire centralizată, iar expoziţia era una de tip plastic, învechit şi se compunea din celebrele deja vitrine din pal şi suprafaţă vitrată, astăzi vizitatorii pot găsi la Colţi, în vârful muntelui, un muzeu ultramodern, un muzeu ancorat bine în realităţile anului 2020, un muzeu care valorifică în mod unic exponatele expuse către vizitare. De asemenea, la Colţi, pentru prima dată de când există această instituţie muzeală, funcţionează astăzi un magazin de suveniruri. Este un muzeu care merită un ocol de 6 kilometri, de pe Drumul Naţional 10, care face legătura dintre Buzău şi Braşov.”



    Daniel Costache a ţinut să sublinieze unicitatea acestui muzeu: “Muzeul Chihlimbarului de la Colţi este un muzeu cu multiple aspecte unice. În primul rând, este singurul muzeu al chihlimbarului din România. Am încercat să oferim unicitate şi din punctul de vedere al elementelor de muzeo-tehnică, care îl întâmpină pe vizitator. În primul rând ar fi vorba despre o vitrină interactivă, compusă din mai multe elemente, o vitrină care permite să-şi spună singură povestea, o vitrină dotată cu motoare pe suporţi rotativi. Practic vizitatorul are posibilitatea printr-un simplu “touch”, să mişte obiectele din vitrină, să le vadă pe ce parte doreşte, să le mărească cu ajutorul unei camere 4 K, full HD şi pe un ecran în spate sunt proiectate informaţii care vin să completeze etichetele clasice. Acesta ar fi un prim echipament nou în muzeografia românească. De asemenea, există şi o sală ce a avut în vedere reconstituirea interiorului unei peşteri, o sală care este dominată de un blat 3D LG Live, de asemenea, un element nou. Aceste elemente cresc în valoare, în momentul în care nu uităm că Muzeul Chihlimbarului este un muzeu în vârf de munte.”



    O importantă piesă din colecţia Muzeului Chihlimbarului de la Colţi o constituie şi un set de bijuterii care a aparţinut Elenei Ceauşescu şi care, după ce a fost făcut cadou soţiei dictatorului, s-a întors în patrimoniul muzeului, fără ca muzeografii să poată spune dacă bijuteriile au fost sau nu purtate de Elena Ceauşescu.




  • Buzău

    Buzău

    Astăzi vă invităm
    in judeţul Buzău, o zonă care nu se află în prim-planul atracţiilor turistice
    româneşti, dar pe care vă invităm să o descoperiţi alături de noi, întrucât
    este o adevărată destinaţie de vacanţă. Situat în partea estică a României, în
    exteriorul curburii Carpaţilor, Buzăul se află la interferenţa provinciilor
    istorice Muntenia, Moldova şi Transilvania.
    Pornim în explorarea atracţiilor turistice, având ca reper municipiul
    reşedinţă de judeţ care are acelaşi nume ca judeţul, Buzău. Este un oraş aflat
    la limita dintre dealurile subcarpatice şi câmpie. Înainte de a porni în judeţ,
    ne oprim la Muzeul Judeţean Buzău. Inedită şi, în acelaşi timp, impresionantă
    este colecţia de telefoane, unele dintre exponate provenind de la începuturile
    introducerii acestui mijloc de comunicaţie. De asemenea, aici întâlnim o
    valoroasă secţie de arheologie, îmbogăţită prin săpăturile de la Pietroasele,
    Monteoru, Cârlomăneşti şi din multe alte locuri ale Buzăului. De remarcat este
    copia tezaurului descoperit, în anul 1837, în localitatea Pietroasele, situată
    la circa 15 km faţă de oraşul Buzău, pe drumul spre oraşul Ploieşti.


    Dacă urcăm pe
    cursul răului Buzău, ne oprim în localitatea Berca unde se află un indicator
    către Vulcanii noroioşi. De aici, începe explorarea obiectivelor turistice
    inedite. Cristina Partal, preşedinte al filialei Asociaţiei Naţionale de Turism
    Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivele
    turistice au valoare mondială. Referitor la acest lucru, aş vrea să îi
    invit să viziteze un teritoriu destul de mare, cam 18 comune, reunit sub
    denumirea de Geoparc Ţinutul Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la
    nivel european, fiindcă sunt peste 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi
    foarte încântaţi să găsească unul şi la Buzău. El reuneşte obiective turistice
    de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi de la Scorţoasa şi Berca, Muzeul
    Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea
    Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei mici vor
    afla că pe o rază de 30 de km, pe Valea Slănicului, pot descoperi 30 de
    milioane de ani de istorie a Pământului. Ar mai fi obiective precum Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari,
    de la Terca. Muntele de Sare. Grunjul de la Mânzăleşti, care este, de fapt, un
    tuf vulcanic, adică, cenuşa unui vulcan preistoric.



    Nu trebuie să
    rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, unde veţi vedea cele mai frumoase
    exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de
    galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea
    chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de
    3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Foarte aproape de localitatea
    Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară
    de tradiţie. Cristina Partal: Staţiunea
    Sărata Monteoru este atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin
    Monteoru, un industriaş de origine greacă . Ea era atunci comparată cu Karlovy
    Vary, cu Baden Baden. În limbajul popular se mai numea şi staţiunea baston,
    fiindcă veneai în baston şi plecai pe propriile picioare. Vin tot mai mulţi
    turişti, s+au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată. În acest moment,
    nu mai există doar ştrandul staţiunii, ci există şi piscine cu apă sărată
    naturală din aceeşai sursă, Dealul Murătoarea. Acestea au un standard foarte
    ridicat al confortului şi serviciilor. De aceea, invităm turiştii să revină la
    Sărata Monteoru şi să beneficieze de efectele curative ale acestor ape
    extraordinare.



    Iată, aşadar, o destinaţie care se adresează tuturor
    categoriilor de turişti, cu oferte excelente de cazare. Preţurile pentru o
    cameră dublă, la o pensiune de trei margarete, pornesc de la doar 25 de euro,
    pe noapte, pe cameră, cu micul dejun inclus.

  • Buzăul turistic

    Buzăul turistic

    Astăzi ne
    îndreptăm către sud-estul României şi călătorim în judeţul Buzău, pentru a
    descoperi frumuseţile naturale şi obiectivele turistice pentru care merită să
    vă programaţi un sejur aici. Pe lângă mănăstiri, aşezări rupestre şi obiective
    istorice, pe aceste meleaguri întâlnim diverse atracţii naturale şi monumente
    ale naturii.


    Cristina Partal,
    preşedinte al filialei Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivele turistice au valoare
    mondială. Referitor la acest lucru, aş vrea să
    îi invit să viziteze un teritoriu destul de mare, cam 18 comune, reunit sub denumirea
    de Geoparc Ţinutul Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la nivel
    european, fiindcă sunt peste 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi
    foarte încântaţi să găsească unul şi la Buzău. El reuneşte obiective turistice
    de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi de la Scorţoasa şi Berca, Muzeul
    Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru,
    Valea Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei
    mici vor afla că pe o rază de 30 de km, pe Valea Slănicului, pot descoperi 30
    de milioane de ani de istorie a Pământului. Ar mai fi obiective precum Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari,
    de la Terca. Muntele de Sare. Grunjul de la Mânzăleşti, care este, de fapt, un
    tuf vulcanic, adică, cenuşa unui vulcan preistoric.


    Nu trebuie să
    rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, unde veţi vedea cele mai frumoase
    exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de
    galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea
    chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de
    3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Foarte aproape de localitatea
    Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară de
    tradiţie. Cristina Partal: Staţiunea Sărata Monteoru este
    atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de
    origine greacă . Ea era atunci comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În
    limbajul popular se mai numea şi staţiunea baston, fiindcă veneai în baston şi
    plecai pe propriile picioare. Vin tot mai mulţi turişti, s+au deschis şi mult
    mai multe piscine cu apă sărată. În acest moment, nu mai există doar ştrandul
    staţiunii, ci există şi piscine cu apă sărată naturală din aceeşai sursă,
    Dealul Murătoarea. Acestea au un standard foarte ridicat al confortului şi
    serviciilor. De aceea, invităm turiştii să revină la Sărata Monteoru şi să
    beneficieze de efectele curative ale acestor ape exraordinare.


    Pe cursul răului
    Buzău, în localitatea Berca există un indicator spre Vulcanii noroioşi. După
    circa 12 km veţi ajunge la una dintre cele mai interesante rezervaţii geologice
    din România, de la Pâclele Mici. Turiştilor li se desfăşoară în faţa ochilor un
    peisaj ciudat, selenar, creat de numeroşi vulcani în miniatură, din craterele
    cărora ies gaze naturale care se infiltrează printre roci. Presiunea gazelor
    antrenează apa şi straturile superioare de sol, iar la suprafaţă ajunge un
    material vâscos, de culoare alb-gri sau brun cenuşiu, culoarea fiind dată de
    materialele aduse la lumină: petrol, calcare sau ghips. Această lavă modelează
    în permanenţă formele de pe arealul de circa 25 de hectare unde nu întâlnim
    nici o plantă. Există programe educative. Însă nu numai în zona vulcanilor
    noroioşi, după cum aflăm de la Cristina Partal, preşedinte al filialei ANTREC Buzău: Aşadar, la Buzău, turiştii au ocazia nu doar să citească sau să-şi
    imagineze lucruri despre istoria Pământului, ci chiar şi să atingă. Pot atinge
    cenuşă de vulcan istoric. La Năeni, în zona Dealu Mare, există calcar cu scoici
    preistorice. Avem chiar programe educative pentru copii, prin care îi încurajăm
    să atingă o scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt
    un adevărat spectacol, iar legendele din spatele lor pun imaginaţa la treabă,
    fiindcă amintesc despre tot felul de balauri care vin din străfundurile
    Pământului şi care sunt omorâţi de către vitejii de pe plaiurile buzoiene.


    În Buzău,
    în localitatea Năeni, tradiţia cioplitului în piatră s-a păstrat intactă şi
    astăzi. Material de lucru există din plin în mina de calcar din apropiere, iar
    pe vârful unuia dintre dealuri se organizează chiar şi o tabără de sculptură
    deja cunoscută. Elena Stanciu, ghid de turism local, în cadrul primăriei Năeni,
    judeţul Buzău: Năeniul este cea mai nouă
    şi mai puţin cunoscută zonă turistică buzoiană. Aproape totul este legat aici
    de piatră. Străvechea tradiţiei a cioplitului în piatră se păstrează şi astăzi
    intactă la Năeni, un loc în care calcarul este la el acasă. Meseria de pietrar
    a fost purtată din generaţie în generaţie încă din epoca pietrei şi
    transformată cu timpul în artă. Printre obiectivele pe care le puteţi vizita
    aici se numără tabăra de sculptură ce reprezintă o grupare de sculpturi
    realizate în calcar, şlefuite de copiii din Năeni, Slobozia şi Chişinău,
    situată într-un punct cu o belvedere de invidiat. Spre nord pot fi admirate
    crestele munţilor Carpaţi, iar spre sud se vede ca în palmă Câmpia Bărăganului.
    Un alt obiectiv este biserica dintr-o piatră, construită în totalitate din
    calcar de Năeni, înconjurată de ziduri de piatră, asemenea vechilor cetăţi,
    fiind unică, atât în ţară cât şi în Europa. Ea poartă denumirea de Biserica
    dintr-o piatră deoarece toată piatra folosită la construcţia bisericii a fost
    luată din cariera de piatră din apropiere, la circa 100 de metri. Interiorul,
    exteriorul, decoraţiunile interioare, catapeteasma, totul este construit din
    acest clacar de Năeni.


    Mănăstirea
    Ciolanu, situată la circa 40 de km nord-vest faţă de oraşul Buzău, municipiul
    reşedinţă de judeţ, este un alt obiectiv foarte vizitat. Atestată documentar
    încă în secolul al XVI-lea, aici veţi găsi un muzeu unde pot fi admirate icoane
    vechi de peste 200 de ani, obiecte de cult şi veştminte religioase. Stareţul
    Filaret Urse. Marea particularitate a mănăstirii pe care sunt
    bucuros s-o împărtăşesc cu dumneavoastră este faptul că sfânta noastră
    liturghie a fost neîntreruptă de la origini şi până acum. În incintă avem două
    biserici, una fiind ctitorie voievodală. Este biserica mică a mănăstirii. Nu
    mai prezintă configuraţia de la origine şi a beneficiat de diverse
    îmbunătăţiri. A doua biserică, cea mare, de jos, este o clădire episcopală,
    zidită între anii 1825 – 1828, pictată în doi ani.


    Iată
    aşadar un loc încărcat de legende şi obiective turistice de neratat. Pe toată
    raza judeţului veţi găsi numeroase pensiuni în care veţi putea degusta şi
    vinuri produse în renumite crame locale.