Tag: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane

  • Deva

    Deva


    Astăzi vă invităm în sud-vestul României, la Deva, municipiul de reşedinţă al judeţului Hunedoara. Cu o atestare documentară care ne poartă în negura timpurilor, în anul1269, Deva este situată pe malul stâng al Mureşului, la 187 m altitudine, la poalele munţilor Apuseni şi Poiana Ruscă.



    Oraş mic, cochet, Deva tentează printr-o serie de atracţii, turiştii putându-se delecta atât cu frumuseţile naturii, cât şi cu povestiri istorice.



    Mircea Mitrofan, blogger de turism, a vizitat oraşul acum două săptămâni şi ne-a spus de ce merită să mergem la Deva: “Am rămas foarte impresionat. E un oraş liniştit, curat,cu clădiri vechi, frumoase, străzi pline de turişti. Am văzut foarte multe monumente: statuia lui Decebal, statuia lui Traian, o alee dedicată campioanelor gimnasticii româneşti. Deva are ce oferi. Ai parte şi de plimbare prin oraş, dar Deva poate să fie un punct de plecare în altă parte, spre Sarmizegetusa Ragia sau spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana, spre Parcul dendrologic Simeria, care este extraordinar: unic în aţră şi are peste 200 de specii de plante exotice rare, aduse din diverse colţuri ale lumii.”



    De oriunde te-ai afla în oraş, se poate vedea cetatea Devei, emblemă a oraşului. Cetatea a fost ridicată în secolul al XIII-lea şi a suferit multe modificări de-a lungul timpului. Astăzi, accesul spre Cetate este posibil atât pe jos, pe drumul vechi pavat cu piatră cubică sau pe potecile bătute de localnici, dar şi contra-cost cu ajutorul unei telecabine. în fapt un lift monoliner, unic în această zonă a Europei.



    Mircea Mitrofan ne-a povestit despre experienţa sa la Cetatea Deva: “Cetatea Deva este bijuteria acestui oraş. Din centrul vechi, Cetatea Devei se vede extraordinar, la cât de monumentală, cât de spectaculoasă este ca imagine. Am urcat cu telecabina la cetate, preţul unui bilet este de 10 lei pentru un adult (aproximativ 2 euro), este de fapt un lift monolinear, unic în această parte a Europei.În câteva minute am urcat până sus la cetate, după care am avut parte de un tur ghidat. Este frumoasă, bine amenajată şi ai ocazia să vezi panorama oraşului Deva, peisaje cu munţi, cu dealuri.”



    Deva invită să-i descoperim clădirile vechi, precum Palatul Magna Curia, care astăzi adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, din parcul de la poalele Cetăţii. Nu trebuie ratate nici clădirile de cult, precum Sinagoga, Mănăstirea Franciscană, Catedrala Ortodoxă “Sfântul Nicolae”, care adăposteşte Monumentul Eroilor Neamului sau Biserica Reformată. O menţiunea specială pentru clădirea teatrului din Deva, cu o arhitectură în stil secession vienez, ridicată în anul 1910.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a vizita Deva şi împrejurimile, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.


  • Autostrăzi şi istorie

    Autostrăzi şi istorie

    13 brăţări,
    dintr-o serie foarte cunoscută mai ales în spaţiul transilvănean, care datează
    de acum 3.000 de ani, sfârşit de Epoca Bronzului, vase vechi reconstituite, dar
    şi căşti şi ustensile care sunt folosite în explorarea unui sit arheologic sunt
    exponatele colecţiei cu numele Drumuri şi cioburi. Găzduită de Muzeul
    Civilizaţiei Dacice şi Romane de la Deva expoziţia spune povestea din spatele
    unei cercetări arheologice. Ideea expoziţiei a fost de a spune povestea celor
    cinci luni cât a durat cercetarea arheologică de pe şantier, a pieselor ce au
    fost descoperite, dar şi a modului în care s-a lucrat împreună cu muncitorii şi
    constructorii. Ca o caracteristică generală a şantierului, arheologii ne-au
    spus că în siturile cercetate pe traseul Abucea-Ilia au fost descoperite
    aşezări şi locuinţe care datează de la sfârşitul Neoliticului, până în Evul
    Mediu Timpuriu.


    Cătălin Rişcuţa, şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului
    civilizaţiei dacice şi romane din Deva, ne-a spus care a fost ideea expoziţiei: Este vorba despre o expoziţie care are drept subiect cercetările
    efectuate de instituţia noastră în colaborare cu Institutul naţional de
    arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti şi este de fapt povestea cercetărilor
    arheologice de pe un tronson de autostradă hunedoreană, respectiv tronsonul 3
    al autostrăzii Logoj-Deva. care este amplasat de la graniţa judeţului Hunedoara
    cu judeţul Timiş. Am încercat prin această expoziţie să arătăm publicului ceea
    ce se întâmplă pe un şantier arheologic. De obicei lumea află că se face o
    cercetare arheologică a unui teren pentru ca apoi să se poată construi pe el;
    dar puţini sunt cei care îşi imaginează de fapt ce se întâmplă pe acel teren.
    Şi am decis să arătăm oamenilor exact ce facem acolo, pe teren. Prin urmare am
    decis să nu mai facem o expoziţie clasică, în care expunem doar piese cu
    termeni tehnici prin care explicăm ce am descoperit acolo, ci am încercat să
    creăm o atmosferă, să arătăm publicului exact ce se întâmplă în teren. Pentru
    asta am făcut o serie de panouri cu foarte multă ilustraţie, care cuprinde
    toate etapele pe care le-am parcurs în cercetarea noastră, precum şi o serie de
    reconstituiri, care arată exact ca lucrările din teren; respectiv o serie de
    piedestale făcute din pământ, pe care am pus materiale arheologice, precum şi
    uneltele cu care lucrează arheologul, de la casca de protecţie, până la
    uneltele specifice acestei meserii.



    Interlocutorul
    nostru ne-a mai spus că au încercat să creeze o expoziţie de atmosferă, care să
    arate pe viu cum se desfăşoară lucrurile. Munca de arheolog nu este o muncă
    uşoară, pentru că ea se desfăşoară, de multe ori, în condiţii grele de frig sau
    de căldură excesive, ne-a mai declarat arheologul Cătălin Rişcuţa, şeful
    Secţiei de Arheologie de la MCDR Deva, care a precizat că expoziţia cuprinde şi
    exponate obişnuite: Sigur, am expus şi piesele descoperite sau o parte din piesele descoperite
    în cursul acestei cercetări, cea mai mare parte a ceramicii, pe care am
    reîntregit-o, vase foarte frumoase, decorate. De asemenea, piese de metal,
    piese de bronz, pentru că trebuie să spunem că aşezările pe care le-am
    cercetat, cele cinci situri pe care le-am cercetat pe acest tronson de
    autostradă s-au plasat, în cea mai mare parte, din punct de vedere cronologic
    la sfârşitul epocii bronzului. Este vorba şi despre piese de bronz, unelte, pe
    care le-am descoperit în cursul cercetărilor. Am trecut şi explicaţiile
    ştiinţifice, astfel încât cei care doresc să aprofundeze problematica
    cercetării pe care am făcut-o, să poată vedea explicaţiile atât pe panouri, cât
    şi în vitrinele pe care le-am organizat.



    L-am întrebat
    pe Cătălin Rişcuţa dacă lucrările la o autostradă dezvăluie în mod obişnuit
    crâmpeie de istorie: Noi nu facem cu construcţia de autostrăzi decât să reluăm vechile trasee
    care sunt stabilite de mii de ani. Practic, autostrada trece pe valea
    Mureşului. Valea Mureşului a fost o rută de circulaţie încă din cele mai vechi
    timpuri. Prin urmare, acolo se află şi aşezările celor care au circulat şi care
    au locuit pe aceste zone. Autostrada este un prilej pentru arheologi, pentru că
    este de fapt ca o secţiune prin evoluţia istorică a comunităţilor umane
    dintr-un anumit spaţiu. Şi este normal să apară astfel de situri, până la urmă
    nici nu sunt foarte multe, pe o distanţă de 22 de kilometri am avut cinci
    situri, dintre care două au fost mai mari, care sunt aşezări ale comunităţilor
    preistorice. Nu facem decât să salvăm ceea ce există, nu oprim lucrările şi ca
    dovadă, noi ne-am terminat treaba de circa un an.



    … ne-a mai spus glumind interlocutorul nostru, pentru a nu se crede că
    activitatea arheologilor a încetinit-o cumva pe cea a drumarilor.



    Toate
    piesele de care v-am vorbit sunt expuse în Palatul Magna Curia Deva şi îi
    aşteaptă pe curioşi cu multe detalii.