Ajungem azi în nord-vestul României,
în Transilvania, și ne oprim în satul Sic. Se află la doar 40 de km de
municipiul Cluj-Napoca, un centru universitar și economic important, dar și o
destinație turistică de neratat. Satul Sic este special din punct de vedere
etnografic, fiind, totodată, și o mărturie a multiculturalității. Michel van
Langeveld este un olandez pasionat de dansuri populare, care a îndrăgit atât de
mult zona și tradițiile, încât s-a mutat aici și a înființat unicul muzeu al
dansului din România.
A fost și pentru mine o surpriză mare. După
revoluția împotriva regimului comunist din România, în 1989, am venit în
România în fiecare an. Maghiarii din Transilvania organizau tabere de dans prin
intermediul cărora învățai muzica și dansurile maghiare. Am participat la multe
astfel de tabere, însă am trecut și Carpații. Am cunoscut și dansurile populare
din Moldova, care sunt foarte frumoase. Așa am văzut locuri atât de frumoase,
încât mi-am zis că România e un adevărat muzeu în aer liber. Îmi plac mult
tradițiile, iar, în 2004, am văzut o casă transilvăneană albastră, care mi s-a
părut foarte romantică și am cumpărat-o în același an. După două zile, am fost
la notar, care m-a felicitat pentru cumpărarea unei case a dansului.
Michel povestește
că nu numai tradițiile, ci și frumusețea satului Sic, peisajul rural autentic
l-au determinat să se mute definitiv în România. În Sic, 60-70% dintre case au
o cameră mare, o bucătărie și un dormitor. Iar camera mare e frumos
decorată cu broderii lucrate de mână, bufet, farfurii tradiționale, tablouri cu
familia și un pat mare, tradițional, plin de perne. Fiecare casă din Sic e ca
un muzeu.
De
la achiziționarea casei până la transformarea ei în muzeu, n-a durat foarte
mult. După ce am cumpărat casa, în 2004, și am aflat că era o casă veche a
dansului, am invitat imediat ansamblurile de dans să danseze la mine. Le-am zis
că, dacă vin îmbrăcați în haine tradiționale, berea și pălinca vor fi gratuite.
Am reușit să adun jumătate de sat. Am filmat și am făcut fotografii, iar
acestea se pot vedea în podul casei mele Muzeu al Dansului.
În prezent, în
Muzeul Dansului din Sic este expusă o colecție de 460 de perechi de cizme
folosite în cadrul dansului tradițional. Însă veți vedea și instrumente
muzicale, spune Michel van Langeveld, olandezul mutat în România. Am
o colecție mare de viori, contrabași. Mulți dintre turiști vin datorită
Biroului de Informare Turistică din Cluj-Napoca. În Sic, avem o deltă numită
Stufărișul din Sic. Mi s-a părut interesant că vin în vizită mulți japonezi și
israelieni. În apropiere de Sic, se află orașul Gherla, important pentru
comunitățile de armeni din toată lumea, însă aici se află și o sinagogă pe care
israelienii vor s-o vadă. Odată, i-am zis unui ghid care a venit cu turiștii
israelieni că știu să dansez 200 de dansuri israeliene. Imediat, am început să
cânt o melodie tradițională din Israel și, în câteva secunde, ghidul și toți
turiștii au început să danseze. Ghidul, care a continuat să vină cu turiști, le
spune acum turiștilor că în primele 15 minute dansăm și după aceea vizităm
muzeul.
Iată, așadar, o
destinație în care tradiția, natura, dansul și voia bună vă vor asigura o zi de
neuitat într-un loc unic în România: Muzeul Dansului din Sic.