Dacă tot restricţiile impuse de
pandemie ne ţin pe lângă case sau ne poartă cât mai mult în vreun muzeu, cu un
număr limitat de vizitatori sau în aer liber, vă propunem astăzi un muzeu
sătesc, cu exponate şi în aer liber, dar şi în casa ţărănească. Mergem aşadar în
judeţul Neamţ , într-o zonă cu sate tradiţionale
moldoveneşti şi mănăstiri. La numai la 10 km sud de oraşul Târgu Neamţ, puteţi
vizita un muzeu în aer liber, creat încă din 1964, de Neculai Popa, dascăl al
bisericii din localitate, care şi-a descoperit talentul de artist popular
aproape întâmplător. Este un muzeu etnografic, fondat în anul 1964 de către
artistul popular Nicolae Popa. Pe lângă exponate etnografice, colecțiile sale,
cuprind și lucrări de artă populară, precum și lucrări de artă naivă.
Am aflat povestea acestui muzeu particular
de la Elena Rotaru Popa, fiica artistului, custode al muzeului: Este o colecţie foarte complexă, începând cu arheologia din
Paleolitic, terminând cu o colecţie de picturi naive. Tata, ca meserie, a fost
dascăl de biserică, aproape 70 de ani. A urmat şcoala la Piatra Neamţ, a avut
şansa să-l aibă profesor de istorie pe fondatorul muzeului de istorie şi
arheologie din Piatra Neamţ, preotul Constantin Mătase. De la acel profesor a
căpătat pasiunea pentru istorie şi arheologie şi imitându-şi profesorul, şi-a
făcut propriul muzeu. A descoperit mai multe aşezări preistorice în satele din
jur: o aşezare foarte mare aici în sat, unde săpăturile au durat aproape 20 ani
şi unde s-au descoperit lucruri foarte importante pentru istoria noastră,
printre care şi al treilea idol neolitic, al gânditorului.
Şi pentru că odată intraţi în
curtea muzeului vă întâmpină figurine diverse din piatră, cu diferite teme, precum: Femeie
rugându-se, Idolul neolitic al Gânditorului, grupul Horea, Cloşca şi Crişan,
Scufiţa Roşie, lucrată în detaliu, inclusiv cu aluniţa ce nu putea lipsi
fetei frumoase de la ţară, custodele îşi continuă povestea: Tata a început la vârsta
de 40 de ani să cioplească piatra şi lemnul, printr-o întâmplare. El a vrut
să-i ajute pe arheologi să găsească idolii întregi, pentru că în muzeu o mare
parte a idolilor originali au câte o parte lipsă. Tata a făcut imitaţii,
arheologii s-au amuzat de ideea tatii, şi i-au spus că imitaţiile nu au valoare
istorică dar că ar putea să facă sculpturi mai mari, că are talent de sculptor
naiv. Lucrările lui au ajuns peste tot în lume, muzeul lui a fost foarte
vizitat de turişti din străinătate. El şi-a decorat curtea şi poarta cu
sculpturi, realizate de el.
Şi
spunând acestea interlocutoare noastră, urcă dealul din faţa casei, un deal cu iarbă, cu pomi fructiferi, aşa cum
găsim în curţile oamenilor gospodari din zonă.
În vârful dealului, suntem invitaţi
în prima casă, de lemn, datată 1867. Revine cu detalii fiica artistului: Casa este şi ea destul de veche, este pentru o familie de ţărani mai
înstăriţi, o casă în stilul caracteristic al arhitecturii zonei subcarpatice a
Moldovei: cu prispă sau cerdac, decorată cu măşti, realizate de mama. Tata a
fost cel care a învăţat-o să le lucreze. Ei au întreţinut tradiţia măştilor, o
tradiţie foarte veche, precreştină, legată de cultul fertilităţii şi
fecundităţii. Tata şi mama au întreţinut tradiţiile, de Crăciun şi Anul Nou, au
confecţionat zeci de mii de măşti, care au ajuns peste tot în lume şi tradiţia
colindatului: Pluguşorul, Haiducii, Capra, Ursul. S-a gândit să transforme şi
casa în obiectiv de vizitare, păstrând interiorul, cu lucrurile tradiţionale
satului românesc, folosite de ei toată viaţa: şi o colecţie de bundiţe, multe
sculpturi din piatră sau lemn. Acolo sunt primele măşti realizate de tata; el
păstra fiecare lucru, dacă era nefolositor, se gândea să-i dea o altă
utilizare.
Muzeul
din Târpeşti cuprinde peste 3 mii de exponate, care se grupează pe teme precum:
mărturii arheologice rezultate din săpăturile organizate în vecinătate,
colecţie numismatică – ce cuprinde de la piese antice, la piese actuale
româneşti şi străine, colecţia de etnografie locală, cu obiecte utilitare,
decorative şi piese de port popular din zonă, colecţia de icoane şi piese de
cult, colecţia de pictură naivă românească şi colecţia de sculptură naivă
realizată de Neculai Popa. Toate aceste exponate pot fi vizitate în cele 12
camere destinate muzeului.
Şi tot aici vă puteţi bucura, la cerere, de spectacole cu măşti,
puteţi încerca măşti populare şi puteţi să vă cazaţi în casele din curtea
muzeului, pentru a trăi experienţa vieţii într-un muzeu viu.