Are peste 2,4
milioane de locuitori şi se află pe locul şase ca dimensiune în topul oraşelor
din Uniunea Europeană. Bucureştiul
figurează, alături de litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Bucovina şi
Maramureş, pe lista preferinţelor turiştilor străini care vizitează România.
Deşi este situată într-o zonă de câmpie, capitala României nu are un relief cu
totul plat. Totuşi, diferenţa de nivel nu depăşeşte 100 de metri.
Am aflat de
la Traian Bădulescu că numărul turiștilor este în creștere în București pe un
anume segment de turism. Bucureștiul e un oraș destul de interesant
și a început să intre pe harta city-breakurilor în Europa și în UE. De altfel,
este al zecelea oraș ca mărime din UE. Au început din ce în ce mai multe
programe inedite de city-break culturale sau tematice. Deși Bucureștiul e
cunoscut și ca un oraș al distracției, un oraș ieftin, cu viață non-stop,
capitala României are multe palate. Puțini realizează acest lucru. De exemplu, există oferte de
1.000 de lei, cu cazare două nopți la hotel de cinci stele, care includ
vizitarea a nu mai puțin de șapte palate, de la cele mai vechi până la cele
moderne. Acest program este adresat atât turiștilor străini cât și celor români.
Puțini știu că
Bucureștiul are zeci de palate, spune Traian Bădulescu. Unele dintre ele n-au
fost promovate până recent. Circuitul presupune vizitarea Palatul Regal al
României, azi Muzeul de Artă, Palatul Șuțu, în prezent sediu al Muzeului de
Istorie și Artă al municipiului București. Este un palat nobiliar care a
aparținut familiei Șuțu și a fost ridicat la începutul secolului al XIX-lea. Al
fost un loc al protipendadei în București. De asemenea, să nu uităm de Palatul
Parlamentului, un palat construit ceva mai recent, a cărui construcție a
început în 1984, la ordinele fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu. Aș
putea spune că este prima clădire administrativă civilă din lume. Este
considerată și cea mai grea clădire din lume.
Apoi, avem Palatul Prezidențial
Cotroceni. Reprezintă și el un palat cu istorie bogată. Palatul Patriarhal este
și el o clădire de secol XIX. Acesta a găzduit în trecut și Camera Deputaților.
Pe de altă parte, se remarcă Palatul Justiției și Palatul CEC, clădiri
realizate în stil francez, la sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Sunt
două clădiri care justifică de ce, cândva, Bucureștiul se numea Micul Paris. Pe
lângă aceste palate, un turist se poate plimba pe Calea Victoriei, care chiar amintește
de Bucureștiul interbelic. De asemenea, se poate plimba prin cel mai vechi parc
al Bucureștiului, parcul Cișmigiu, care a fost inaugurat la jumătatea secolului
al XIX-lea. A fost și atunci și este și acum la nivelul oricărei capitale
europene.
Calea Victoriei
nu este doar o arteră foarte importantă, ci este presărată cu obiective şi clădiri
declarate monument istoric. Prima oprire recomandată este la Muzeul Naţional
George Enescu, găzduit de Palatul Cantacuzino. Clădirea este o adevărată
bijuterie arhitectonică, construită în 1903 de către Gheorghe Grigore
Cantacuzino. Compozitorul George Enescu a locuit o perioadă în Palatul
Cantacuzino şi din 1956, după moartea acestuia, clădirea a fost transformată
într-un muzeu dedicat vieţii şi operei lui George Enescu. Nu ratați o vizită
nici la Ateneu. Acesta a fost inaugurat în 1889 şi a fost construit la
iniţiativa societăţii omonime printr-o campanie celebră denumită Daţi un leu
pentru Ateneu. Banii s-au strâns în câţiva ani, iar construcţia a devenit unul
dintre motivele pentru care Bucureştiul a primit supranumele de Micul Paris.
Stilul arhitectonic este neoclasic, dar se regăsesc şi elemente ale
eclectismului şi ale arhitecturii franceze de secol XIX.
Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când vă
așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!