Radio România Internațional

Tag: Muzeul national al satului

  • Românii de lângă noi – 26.09.2024

    Românii de lângă noi – 26.09.2024

    „Icoană în ţesătura memoriei: macedoromânii. Arc peste timp”, expoziţie deschisă până pe 10 ianuarie 2025 la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București care surprinde, din perspectivă colaborativă şi interdisciplinară, o serie de aspecte importante legate de destinul macedoromânilor, parte componentă a poporului român, aflaţi în dreapta sau în stânga Dunării.

    Interviu cu prof.univ.dr. Adina Berciu Drăghicescu, istoric, coordonator al proiectului și, în egală măsură, coordonator de studii şi proiecte dedicate aspectelor identitare şi culturale ale românilor balcanici, autor de volume de specialitate

  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește 88 de ani

    Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește 88 de ani

    „Nici o călătorie pe drumurile ţării nu poate da, atât de puternic strânse laolaltă, toate regiunile ei şi nu te poate face să înţelegi, uşor şi limpede, ca în Muzeul Satului, chipul întreg al României Mari”, spunea fondatorul lui, profesorul și sociologul Dimitrie Gusti.

    Anul acesta Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” sărbătorește 88 de ani de existență, aniversare ce va fi marcată printr-o serie de evenimente, desfășurate în perioada 10-17 mai.

    Ceremonia de deschidere va avea loc pe 10 mai, la Scena Dumitra, la ora 11.00 și va fi urmată de la ora 13.30, la Sala Gheorghe Focșa, de vernisajul expoziției „Portul popular de sărbătoare”, unde vor fi prezentate peste 150 de piese de port din colecțiile muzeului.

    De la ora 16.00, la Sala de Sticlă, vom afla mai multe despre cultura, tradițiile și obiceiurile din Peru în cadrul expoziției „Taurul itinerant de Pucara-ambasadorul munților peruvieni”, realizată împreună cu Ambasada Peru la București.

    11 si 12 mai vor fi zile pline de dans, culoare, muzica, tinerețe și frumusețe. Vizitatorii vor putea asista la spectacole de muzică și dans, la lansări de carte, șezători, ateliere, realizate împreună cu Asociația Piery din Urziceni, Primăria Municipiului Urziceni, Centrul Cultural Urziceni, Primăria Municipiului Hârșova, Casa de Cultură Hârșova.

    Pe 17 mai, de la ora 14:00, îi vom avea invitați pe renumiții artiști ai „Ansamblului Țara Vrancei”, din Focșani, coordonator Maria Murgoci. În toată perioada 10-17 mai, sunteți așteptați la târgul din curtea muzeului, pe aleile căruia vă vor întâmpina meșteri populari din toată țara, cu nenumărate produse tradiționale și creații artizanale.

    Vă așteptăm cu drag să sărbătorim împreună, în Muzeul-Sat de la șosea !

  • Despre Deltă, altfel

    Despre Deltă, altfel

    Muzeul naţional al satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti se numără
    printre obiectivele premium din capitala României. Şi asta pentru că aici
    găsiţi cel mai curat aer din oraş, de exemplu, precum şi gospodării de secol
    XVII-XVIII, cu acareturi specifice, iar verdele satului înconjoară la tot
    pasul. În plus, muzeul şi-a propus de mult timp să fie gazda mai multor
    evenimente culturale, de la expoziţii de fotografie sau pictură, concerte, dar
    şi ateliere diverse pentru copii.


    De un an, Asociaţia SOS Salvaţi flora şi fauna Deltei Dunării organizează
    aici ateliere pentru copii, în care aceştia învaţă despre deltă şi tot ce
    înseamnă ea. Organizatorii îi aşteaptă pe copii în fiecare sâmbătă, după cum
    ne-a spus Delia Popescu, coordonator proiect Asociaţia Salvaţi flora şi fauna
    Deltei Dunării: Suntem săptămânal aici, la Muzeul Satului,
    în fiecare sâmbătă avem câte o acţiune cu copiii, acţiune prin care încercăm să
    îi învăţăm despre Delta Dunării, despre ce înseamnă Delta Dunării pentru
    România şi pentru noi, ca popor şi cum să învăţăm să protejăm flora şi fauna
    deltei. Toate aceste acţiuni sunt făcute într-o formă uşor de asimilat pentru
    copii, într-o formă de joacă, pentru ei, fiindcă aşa învaţă cel mai repede şi
    cel mai bine. Ne bucură că prezenţa lor este constantă în fiecare săptămână.


    Am întrebat-o pe Delia Popescu de-a ce se jucau copiii atunci când am vizitat
    noi atelierul: Astăzi ne jucăm, pentru că este şi final de
    an, de-a sărbătoarea dobrogeană, făcând o păpuşă tradiţională, în costum
    popular, un fel de machetă cu care ulterior copilul se poate juca şi acasă.
    Aşadar îi rămâne cumva în memorie şi portul tradiţional dobrogean şi, practic,
    o păpuşă cu care se poate juca.


    Iar la ateliere se adună destul de mulţi copii, după cum ne-a mai povestit
    Delia Popescu: Avem între 5-15 copii la fiecare atelier,
    primim copii din toate structurile. Am avut ateliere cu lut, în care am făcut
    fie animale din Delta Dunării, lebede, pelicani, am avut materiale în care cu
    materiale tradiţionale: fân, lemn, am creat plaja din Delta Dunării, case
    tradiţionale, mori de vânt, pentru că este o zonă eoliană acolo. În fiecare
    săptămână, noi transmitem acţiunea săptămânală şi doritorii se înscriu trimiţând
    un mail şi pot vedea informaţiile referitoare la acţiune atât pe site-ul nostru:
    www.sosdelta.ro, cât şi pe site-ul muzeului. Atelierul este gratuit, părintele
    trebuie doar să achiziţioneze un bilet de acces în muzeu.


    Delia Popescu ne-a spus că bucuria copiilor care vin la atelier este cea
    mai importantă: Se bucură şi acesta este lucrul cel mai
    important pentru noi. Se bucură o dată pentru că au o acţiune, care nu înseamnă
    să stai în faţa unui calculator sau în faţa unui telefon, sunt stimulaţi,
    lucrează, creează şi nu în ultimul rând, pleacă cu o informaţie, despre deltă,
    despre animale, despre floră, lucruri care îi ajută pe ei ca viitori cetăţeni,
    ca adulţi. Avem câţiva copii care sunt alături de noi în fiecare săptămână. Şi
    îi încurajăm în drumul acesta spre mediu şi spre cultură ecologică şi citesc
    cărţi şi vin şi povestesc la următoarea acţiune. Lucrul acesta înseamnă că ceea
    ce facem noi nu sunt doar nişte ateliere, ci mai mult, aceşti copii rămân cu
    ceva.


    Maria are 7 ani şi a venit la aproape toate atelierele cu încântare: Demult! Îmi place pentru că fac multe lucruri pe care până acum nu
    le-am încercat. Astăzi fac păpuşele. Prima
    oară am făcut o păpuşă, am făcut un băieţel şi încă nu i-am terminat
    hainele şi nu ştiu cum o să arate la final. Şi data trecută am făcut din lut:
    La pescuit pe Delta Dunării. Şi pelican am mai făcut din carton.


    Delia Popescu ne-a spus cum a crescut atelierul din februarie anul acesta
    până în prezent: Întotdeauna părinţii sunt alături de copii.
    Ca dovadă şi la atelierul de astăzi au lucrat cot la cot atât părinţii, cât şi
    copiii. A fost mai greu la început de an, pentru că lumea nu ştia că avem o
    activitate săptămânală aici, dar acum au aflat şi sunt foarte implicaţi în
    acţiunile noastre: să petrecem altfel timpul cu copiii. Chiar dacă nu este aşa
    de frumos afară, Muzeul Satului este un muzeu spectaculos şi e frumos în tot
    timpul anului. Acum iarna, noi facem acţiunile înăuntru, dar cât e cald, suntem
    numai afară. Încercăm să facem acţiuni afară, pentru că cei mai mulţi părinţi
    nu au timp destul şi îşi ţin copiii în casă. Iar ei trebuie să înveţe să stea
    în aer liber.



    Mai trebuie poate spus că Asociaţia Salvaţi
    Flora şi Fauna Deltei Dunării a fost fondată în anul 2007, la initiaţiva unui
    grup de prieteni, din dorinţa de a proteja această zona unică din Europa şi din lume: Delta Dunării. Cu
    timpul, asociaţia a adăugat activităţilor tipice propuse în proiectul iniţial,
    precum protejarea faunei şi florei prin identificarea speciilor aflate pe cale
    de dispariţie, salubrizarea şi ecologizarea zonelor afectate de poluare, promovarea
    turismului ecologic şi această latură educativă pentru vârsta mică, o garanţie
    pentru insuflarea unor valori solida tinerei generaţii.

  • Atelierul de colinde

    Atelierul de colinde

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă,
    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti a redeschis seria de
    ateliere educative Satul spiriduşilor. Dacă deja ne-am obişnuit cu ateliere
    de făcut măşti, de realizat păpuşi îmbrăcate în costume populare sau ornamente
    de Crăciun, câţiva tineri muzicieni talentaţi ne-au încântat cu un Atelier de
    colinde. Atelierul şi-a propus să ofere curioşilor o scurtă incursiune în
    magia instrumentelor muzicale, mânuite cu măiestrie de către tinerii
    interpreţi, dar şi o invitaţie de a cânta împreună într-un cor organizat ad-hoc.


    De la Marius Niţu, interpret la
    vioară, am aflat de unde a venit ideea:
    Ideea a aparţinut Sânzianei, care a
    sugerat să încercăm să facem şi noi un atelier de colinde, să prezentăm ceva
    diferit, să venim cu ceva nou. Ne-am gândit că ar fi bine să includem toţi
    copiii, să participe toată lumea, să simtă fiecare cum contribuie la atelier.
    Nu să cântăm doar noi şi ei să stea să ne asculte. Din ce am văzut, copiilor
    le-a plăcut foarte mult. Acesta a fost primul proiect, este primul workshop de
    Crăciun al nostru, am observat că a fost un succes şi intenţionăm să continuăm
    cu ateliere viitoare.


    Sânziana Mircea, pianistă, preşedinta Music Art Academy, asociaţia ce îi
    reuneşte pe artiştii organizatori ai evenimentului ne-a mărturisit: Am avut bucuria de a ne afla aici, pentru un atelier de colinde, unde
    am cântat împreună cu toţi copiii din sală, am făcut un cor spontan, organizat
    aici, am cântac colinde româneşti şi internaţionale, împreună cu colegii mei,
    aşa că am fost la pian, la chitară, la vioară şi voce şi un cor extraordinar de
    copii. Am ales să facem un atelier de colinde pentru că este una dintre cele
    mai frumoase tradiţii de Crăciun, aceea de a cânta împreună, pentru că muzica
    ne uneşte pe toţi, chiar dacă nu ne cunoaştem. Toţi copiii au devenit prieteni,
    cu toţii au venit fericiţi în faţă şi au cântac, aşa că s-a adeverit că muzica
    este un limbaj universal şi colindele sunt un mod extraordinar de a ne pregăti
    pentru Crăciun.


    Amalia Lazarciuc, ne-a încântat cu vocea ei, iar apoi ne-a spus cum s-au
    pregătit artiştii pentru atelierul de colinde: Noi am pregătit
    versurile, am avut pentru linia melodică negative, am pregătit şi un microfon,
    iar în anumite momente corul a cântat acompaniat de colegii mei, la pian, de
    Sânziana, Marius la vioară şi Raisa la chitară.


    Iar entuziasmul cu care au venit, le-a adus artiştilor multă bucurie, după
    cum ne-a mai spus Amalia Lazarciuc:
    Este un sentiment minunat, mai ales
    că momentul acesta a fosr spontan. Nu ne aşteptam să vină atâţia copii la
    colindat. Şi acestea sunt momentele în care te simţi minunat, momentele pe care
    nu le calculezi dinainte şi pur şi simplu se întâmplă, mai ales în această
    perioadă frumoasă a anului.


    Am întrebat-o pe Raisa Mihai, care a cântat la chitară, de ce s-au gândit
    la un atelier de colinde: Pentru că am vrut să facem nişte copii
    fericiţi şi să ne bucurăm de tradiţia Crăciunului. Am pregătit nişte colinde şi
    am încercat să ne bucurăm de acest moment, împreună cu aceşti copii care au
    fost prezenţi astăzi aicişi care au reacţionat super! Nu mă aşteptam să
    reacţioneze aşa, au fost foarte încântaţi şi s-au alăturat imediat ouă. La
    început au fost mai timizi, dar după s-a alăturat toată sala.


    Iar violonistul Marius Niţu a completat: În această perioadă a
    anului, tradiţia Crăciunului nu poate exista fără colinde, aşa cum au spus şi
    colegele mele, muzica aduce oamenii împreună şi eu cred că în această lume
    agitată colindele ne ajută să ne liniştim şi să fim mai buni, mai calmi şi împreună.


    La atelier au participat mulţi copii, de vârste diferite. Nectaria Iorgulescu
    de 15 ani ne-a spus de ce a venit la Atelierul de colinde: Am găsit o
    oportunitate de a asculta muzică bună, într-o zi foarte frumoasă de iarnă! Iar
    Andrei Cristian Iacobescu, de 12 ani a spus cu bucurie: Track: Mi-a plăcut aici, am
    vrut să văd cum e şi câd am văzut că sunt foarte mulţi oamnei, am prins curaj
    şi m-am dus şi eu! A fost ca la Karaoke! Nu mică a fost bucuria lui Şerban
    Ioan Andrei, de aproape 7 ani: Track: Mi-a plăcut! Ştiu foarte multe cântece şi
    e frumos!


    Cu mic,
    cu mare, cu acompaniament sau fără, copii şi artişti au cântat plini de viaţă un fragment muzical din Săniuţa
    fuge!.

  • „Dor de Eminescu”

    „Dor de Eminescu”

    Muzeul
    Național al Satului Dimitrie Gusti din București organizează, pe 15 ianuarie
    2018, de Ziua Culturii Naționale, evenimentul Dor de Eminescu, care va
    cuprinde un program de muzică și poezie dedicat poetului nostru național.
    Evenimentul marchează atât cei 168 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei
    românești, cât și centenarul Marii Uniri, activitatea jurnalistică a lui Mihai
    Eminescu având tot timpul în centrul ei întregirea poporului român.




    La
    eveniment vor participa instrumentista Cornelia Tihon, actrița Cristina Deleanu,
    cantautorul Dan Vasilescu și mulți alții. Vor fi prezenți elevii Colegiului
    Național Mihai Eminescu din București, care vor recita poeme de Eminescu, dar
    și Asociația Tradiția Militară, care va vorbi, prin intermediul costumelor
    militare, despre rolul Armatei Române în lupra pentru reîntregirea neamului. Evenimentul
    va avea loc în sala Victor Ion Popa din Șos. Kiseleff nr. 30, începând cu orele
    13:00.

  • Retrospectiva 2017

    Retrospectiva 2017

    Bun găsit la prima ediţie din acest
    an a rubricii România la ea acasă! O ocazie bună să facem o trecere în revistă
    a proiectelor care ne-au reţinut atenţia anul trecut şi de ce nu un top al
    celor mai interesante!


    Am început anul
    2017 cu proiecte cu tentă culturală. Fie că am vorbit despre festivalul Am
    venit să colindăm, desfăşurat la Muzeul naţional al satului, Dimitrie Gusti,
    din Bucureşti, fie despre Farmacie şi alchimie la Cluj, proiectele alese au
    pus în valoare tradiţia românească, cu parfumul casei bunicilor. Dintre temele
    discutate la început de an, cea care ne umple însă de optimism este Ziua Internaţională
    a Cititului împreună. Brandi Bates, preşedinta asociaţiei Citim Împreună
    România ne-a povestit despre lectură şi despre cum a trecut de la lectura acasă
    la lectura publică, dar ne-a şi încurajat să citim măcar 20 de minute în
    familie, în fiecare zi. Ziua internaţională a cititului împreună sau World
    Read Aloud Day nu este invenţia noastră, este creaţia organizaţiei Lit World cu
    sediul la New York. Eu cunoşteam această zi de sărbătoare de câţiva ani, aşa că
    Citim Împreună România s-a decis să folosească această sărbătoare anul trecut
    pentru a ne lansa public în România, pentru a ne face cunoscuţi şi a ne expune
    misiunea. Am anunţat intenţia noastră la începutul lunii ianuarie. Iar atunci
    căutam vreo 20 de parteneri cu care să sărbătorim. Dar am primit peste 80 de
    cereri de participare, de la cele mai mari până la cele mai mici biblioteci,
    şcoli mici, organizaţii non-profit.Iar când am primit un răspuns atât de
    entuziast chemării noastre, am simţit că nu putem să le spunem nu, niciunuia
    dintre aplicanţi. Aşa că i-am invitat pe toţi într-un parteneriat informal,
    le-a, pus la dispoziţie unelte pe care aveau libertatea să le folosească sau
    nu, pentru a organiza cât de bine posibil evenimete de lectură.



    Dintre
    proiectele culturale de peste an, mai amintim : Prin Bucureşti, pe urmele lui
    Mircea Eliade, Gospodăriile ţărăneşti, scene teatrale, dar şi Ştiinţa
    pentru toţi pentru o viaţă mai bună sau mai recentul festival de psihanaliză
    şi film.


    Am avut, de
    asemenea, şi proiecte pe care eu le-am numi …cu gust. Cu gust de cafea, dacă
    vorbim despre atelierul de biciclete – cafenea. Cu gust de fructe şi legume,
    dacă vorbim despre Campania Şi eu trăiesc sănătos, în şcoli, cu gust şi
    culoare, dacă ne gândim la îmbrăcămintea comestibilă propusă de Chef Toma.
    Dar şi cu gust de sănătate în bucate, dacă ne gândim la Pralinele
    terapeutice, create într-o fabrică de ciocolată, despre care am aflat mai
    multe de la directorul fabricii, Florin Balan: A fost o întâlnire foarte
    frumoasă dintre două produse excepţionale, ciocolata şi mierea şi nu numai,
    mierea de albine, ci produsele apicole. Vine în urma unor cercetări a două
    domenii diferite, făcute de oameni care s-au ocupat de aceste domenii de peste
    20 de ani. Fiecare a avut evoluţia lui, fiecare a dezvoltat un produs, unii pe
    partea de apicultură, ceilalţi pe partea de ciocolată. Şi atunci a rezultat un
    produs excepţional. De ce această asociere? Pentru că fiecare dintre cele două
    produse au nişte principii terapeutice, fiecare în parte, care împreună pot
    aduce un plus pentru alimentaţie, pentru susţinerea organismului. Din acest
    motiv am ajuns noi la concluzia că este nevoie de un astfel de produs.


    Ne-am întâlnit
    pe parcursul anului şi cu proiecte la graniţa dintre ştiinţă şi joacă.
    Bacterii prietenoase în picturi, este un proiect al laboratorului de
    microbiologie al Universităţii Sapientia, filiala Miercurea Ciuc. Aici tinerii
    au realizat picturi din bacterii, descoperind cu această ocazie şi
    partea bună a microorganismelor. O altă tentaţie a reprezentat-o Planetariul
    mobil educaţional, iniţiativă a Asociaţiei Astronomice Pluto, un dom mobil cu
    diametrul de opt metri şi înălţimea de cinci metri, care găzduieşte spectacole
    susţinute de un povestitor care interacţionează permanent cu spectatorii şi le
    oferă detalii despre constelaţii, planete, sateliţi naturali, asteroizi şi
    chiar despre ultimele realizări ale omului în eforturile sale pentru explorarea
    spaţiului cosmic.


    Însă în topul
    proiectelor ştiinţă şi joacă, merită să fie crearea Parcului tematic
    Mini-Transilvania, despre care ne-a vorbit chiar Szabolcs Fazakas, sufletul
    Legendarium, un grup de tineri din Odorheiu Secuiesc, reuniţi sub denumirea de
    Legendarium, culeg de mai mult timp legendele locului şi realizează jocuri,
    cărţi şi desene animate pentru copii: Aceste machete în parc sunt clădiri
    istorice din Transilvania. Toate clădirile au legendele lor. Am călătorit mult
    prin Europa, am văzut în foarte multe ţări astfel de parcuri, chiar în
    Bruxelles, Mini-Europe, Austria, Mini-Mundus, Italia, Mini-Italia şi
    mi-am zis de ce să nu facem un parc Mini-Transilvania, în care ilustrăm cum
    au arătat cândva aceste monumente, pentru că noi reconstruim aceste clădiri în
    epoca lor de aur. Când va fi finalizat parcul, vor fi prezentate şi legendele,
    aşa că o să fie un parc interactiv. Nu numai ne uităm la clădiri, ci copiii sau
    adulţii care se vor plimba prin parc vor face cunoştinţă şi cu poveştile
    acestor clădiri. În final, parcul Mini-Transilvania va avea forma
    Transilvaniei. Copiii vor putea să înţeleagă şi geografic şi cultural toată
    esenţa acestei zone.



    Vă invităm şi anul acesta să ne însoţiţi prin ţară
    în descoperirea iniţiativelor inedite!

  • Festivalul “Am venit să colindăm”

    Festivalul “Am venit să colindăm”

    În prag de
    sărbatoare, gospodăriile tradiţionale româneşti îmbie cu mirosul de iarnă,
    aroma cozonacului cald şi al vinului fiert, iar aerul îngheţat se umple de voia bună transmisă de cetele de
    colindători. În multe zone din ţară datinile strămoşeşti sunt păstrate cu sfinţenie.


    Capra,
    Turcul, Irodul, Mareşalul, Ţiganii, Fanarioţii, Baba şi Moşneagul, Dracul,
    Moartea, Moşoaiele, Căiuţii şi Plugul mare sunt obiceiuri ce pot fi întâlnite în diferite zone din ţară sau în
    muzeele satului organizate pentru a aminti celor de la oraş despre stilul de
    viaţă tradiţional şi despre frumuseţea lui.


    Un regal de muzică şi culoare s-a desfăşurat la jumătatea lunii
    decembrie la Muzeul naţional al satului, Dimitrie Gusti, din Bucureşti: Festivalul
    de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Am venit să colindăm. Florile
    Dalbe.


    Aici, cete de colindători şi de mascaţi din importante zone
    etnografice ale ţării, păstrătoare de valoroase obiceiuri, tineri interpreţi de
    muzică populară şi meşteri populari s-au adunat pe uliţele Muzeului Satului şi
    i-au transpus pe vizitatori în minunata atmosferă a sărbătorilor de iarnă în
    spirit tradiţional. Aceştia au impresionat prin frumoasele lor costume, bogăţia
    recuzitei, colindele şi urăturile prezentate, zurgălăi şi jocurile cu măşti.Pentru
    prima dată la muzeu s-au aflat Grupul de colindători Cercănelul din Maramureş,
    Grupul de tradiţii Mărişana – Mărişel, Cluj, Ansamblul de datini Străjerii din
    Dolheşti – Suceava, Urşii de la Preuteşti – Suceava. Şi grupuri cunoscute s-au
    alăturat cetei de urători: Grupul folcloric Ciobănaşul – Gura Teghii, Buzău,
    Ansamblul Drumul baltagului -
    Borca, jud. Neamţ, Ansamblul Tradiţii
    luncaviţene – Luncaviţa, jud. Tulcea, Grupul folcloric Marin Cotoanţă -
    Măldăeni, jud. Teleorman.


    Urările
    cetei de Moşoaie din Tulcea, s-au făcut auzite în ritmul clopeţeilor stârniţi
    de mersul săltat al tinerilor colindători. Ionuţ, un tânăr colindător ne-a
    mărturisit că: Nu uităm niciodată aceste tradiţii Şi alungă
    strigoii a adaugat Daniela Puia, colega
    lui. Moşoaiele, în Luncăviţa de Tulcea au o mare importanţă. Începând
    de pe 6 decembrie, de la Sf.Neculai şi până pe 24, la Luncăviţa se desfăşoară
    Tradiţiile Luncăviţene: Moşoaiele. Aceste Moşoaie au o costumaţie specifică,
    care în seara de ajun vesteşte gospodarul că vin sărbătorile şi alungă
    spiritele rele, ca să rămână curtea curată, pentru când vine Crăciunul. Când
    aud clopotele gospodarii au poarta deschisă. Dacă un gospodar nu primeşte o
    ceată de colindători, atunci nu se simte mulţumit că vine Crăciunul. Gospodarul
    primeşte o ceată, doua, trei. Sunt foarte multe cete. Avem aproape 50, de asta
    e sărbătoare!, ne-a spus profesor maistru Ion Trandafir, îndrumătorul
    mai în vârstă al colindătorilor.


    Şi cum în
    Dobrogea trăiesc pe lângă români, haholi, ucrainieni şi turci, care au
    împrumutat unii de la alţii obicieiurile, am aflat de la oamenii locului că de Crăciun, din cele mai vechi timpuri, turcii îi
    primeau pe moşoi în case, iar românii făceau baclavale.


    Şi colindătorii din zona Clujului sunt mândri de obiceiurile lor. Îmbrăcată
    în straie tradiţionale bogat brodate, Maria Ana Mariş ne-a spus: Suntem
    de la Măricel, judetul Cluj, din munţii Apuseni şi am venit la Bucureşti la
    colindat. Vă arătăm obiceiurile de sărbători de la noi, colindatul junilor sau
    Ceata Junilor şi colindele specifice din zona noastră. La noi se colindă de
    Naşterea Mântuitorului şi avem si colinde precreştine. La noi colindătorii nu
    se costumează, nu se maschează, doar se îmbracă în costume tradiţionale
    româneşti. Şi e musai să primeşti colindători cu mare drag.


    Pe Eugen Amaria, care conduce ceata care colindă cu Ursul, l-am întrebat
    cu ce joc au venit bucovinenii: Cu jocul Ursului din
    comuna Preuteşti, judeţul Suceava. Jocul Ursului este în felul următor: intră
    în scenă oamenii îmbrăcaţi în urs, urşii, pe coate şi în genunchi, se ridică
    sus (pe două picioare), mor, apoi se descântă ursul, învie şi apoi dansează şi
    iese din scenă. Suntem 13 oameni, alături de cei care fac muzica. Costumele
    sunt cusute de noi din piei de oaie, fiecare participant îşi face costumul lui
    cum vrea, iar muzicanţii sunt în costume populare tradiţionale. La noi se
    colindă din 31 decembrie până în anul nou, Se alungă spiritele rele sperând să
    vină altele mai bune, marcând trecerea dintr-un an în celălalt.


    Cosmin Rusu, membru al grupului Străjerii dinDolheşti – Suceava, reprezintă un ţigan într-o altă ceată de colindatori
    din Bucovina şi ne-a explicat: Am venit cu Capra, Dansul
    măştilor, Dansul urşilor, Dansul Ţiganilor, pe care îl prezint eu, un dans
    tradiţional românesc pe care îl păstrăm încă din străbuni. Este un dans al
    sărbătorilor de iarnă şi întâmpină venirea iernii. Odată cu venirea ţiganilor,
    vin şi sărbătorile.


    Cei
    prezenţi la muzeu s-au putut bucura şi oferta de cadouri tradiţionale realizate
    de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională,
    cozonaci, covrigi, colaci, ceaiuri, vin şi produse bio, ca în gospodăriile
    românilor.


    Fie ca
    spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple inimile de bucurie!

  • Ziua Românilor de Pretutindeni sărbătorită la București, 28-29 mai 2016

    Ziua Românilor de Pretutindeni sărbătorită la București, 28-29 mai 2016

    Ziua Românilor de Pretutindeni a fost sărbătorită la București printr-o conferință,un târg al tradițiilor, un spectacol de muzică și dansuri populare și un concert pop-rock, organizate de Institutul Cultural Român, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

    Conferința Excelență românească peste hotare găzduită sâmbătă, 28 mai 2016, de Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din București a reunit șase români din diaspora care au împărtășit poveștile lor de succes unei audiențe formate din peste 200 persoane. Au luat cuvântul dr. Gențiana Dănilă (matematician, Université Paris Diderot), dr. Ioana Popescu (Institut Européen d’Administration des Affaires), Corneliu Mihăilă (inginer aeronautic, Boeing), dr. Iosif Bena (fizician și preot, Institutul de fizica teoretica CEA-Saclay), dr. Cristina Ghenoiu (Cowen and Company, New York), dr. Andrei Constantinescu (Centre Nationale de la Recherche Scientifique, Paris). Moderată de Irina Păcurariu, conferința a pus în discuție tema identității naționale în străinătate și a rolului formativ al educației românești. Dezbaterea a fost urmată de un scurt moment muzical susținut de naistul Nicolae Voiculeț.

    La eveniment au luat parte: dl Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, dl Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, dna Sandra Pralong, consilier de stat, Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor – Administrația Prezidențială, dl Eugen Tomac, deputat, Comisia pentru Comunitățile de Români din Afara Granițelor Țării, dl Petre Guran, secretar de stat, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (MAE), dl Eugen Popescu, director general, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (MAE), dl Nicolae Brînzea, director general adjunct, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, dl Nagy Mihály, vicepreședinte, Institutul Cultural Român, dl Radu Baltasiu, directorul Direcției Românii din Afara Granițelor (Institutul Cultural Român), dl Marius Dobrescu, consilier al ministrului Educației.

    Între orele 11.00 și 19.00, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti a găzduit un târg al tradițiilor românești și un spectacol de muzică și dansuri populare. Au fost expuse obiecte populare specifice românilor din vecinătatea României (port popular, ceramică, obiecte sculptate în lemn etc.) și au avut loc scurte demonstrații de confecționat obiecte populare: cusături, împletituri, sculptură în lemn susținute de meșteri populari din Ucraina (regiunea Maramureșul istoric), din Serbia (Timoc), Bulgaria, Republica Moldova.

    De la ora 15.30, pe scena în aer liber a Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti au concertat Ansamblul Ștefan-Vodă din Căpriana, Strășeni, Ansamblul din Metovnica (regiunea Timoc, Serbia), Ansamblul din Slatina, din Maramureșul istoric (Solodvino, Ucraina), Ansamblul popular din regiunea Vidin (Bulgaria). Au evoluat și artiști din România: Doina Lavric, ansamblul de copii Călușarii Slatinei (solistă Denisa Popescu), condus de Iliuță Brăileanu, și interpreta de muzică populară Roxana Croitoru.

    Printre cele câteva sute de spectatori au fost prezenți la eveniment: dl Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, dl Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, dna Sandra Pralong, consilier de stat, Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor – Administrația Prezidențială, dl Petre Guran, secretar de stat, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (MAE), dl Eugen Popescu, director general, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (MAE), Radu Baltasiu, directorul Direcției Românii din Afara Granițelor (Institutul Cultural Român).

    Duminică, 29 mai, în Grădina de Vară a Teatrului Constantin Tănase din Parcul Herăstrău a avut loc un concert al formației VUNK, alături de invitații de peste Prut: Natalia Barbu și Cătălin Josan. Peste 1500 de spectatori au asistat la concertul dedicat românilor de pretutindeni.

    Programul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Agence Universitaire de la Francophonie și Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT.

    Parteneri media: TVR Internațional, Agerpres, Observator cultural, Ziarul Lumina, Agenția de carte, România Pozitivă, Radio România Cultural, Webcultura, Ceașca de cultură, din Basarabia, Romanian Global News.