Tag: Muzeul National de Arta al Moldovei

  • Expoziția pictoriței Elena Nicoleta Albu

    Expoziția pictoriței Elena Nicoleta Albu

    Pictorița de origină română, Elena Nicoleta Albu, născută în vechiul port al Brăilei, are o expoziție personală în capitala Republicii Moldova, la Chișinău: „Spectrosthesia” în cadrul Muzeului Național de Artă al Moldovei. Activitatea artistică a Elenei Albu constă în desene, picturi, obiecte de artă și instalații de artă – ea îmbinând diverse materiale, tehnici de pictură și mixed media pentru a crea opere de artă interactive. Lucrările ei au fost expuse în muzee și galerii din România și din întreaga lume și multe dintre ele fac parte din colecții private din mai multe țări.

    „Spectrosthesia” este un termen inventat de artistă, o asociere a elementelor din jurul nostru (arhitectură, lumini și umbre, ritmuri și culori) pentru a explica analiza plastică a diferite compoziții muzicale, ale căror spectrograme le-a interpretat în compoziții plastice. Despre expoziția de la Chișinău și despre conceptul din spatele ei, artista Elena Albu ne-a declarat:

    „Am expus cele 56 de lucrări sub titlul „Spectrosthesia”, un cuvânt pe care l-am inventat pentru a împărtăși cu publicul experiențele mele sinestezice. „Spectrosthesia” se referă la asocierea în mod vizual a elementelor din jurul nostru cu spectrogramele sunetelor. De exemplu, atunci când privim către arhitectura clădirilor, cu luminile și umbrele lor, cu ritmurile, culorile și formele pe care le întâlnim ca elemente de limbaj, atât în arta vizuală, cât și în muzică. Dacă ne uităm în dicționar, descoperim spectrograma ca o reprezentare vizuală a unui spectru de frecvențe a unui sunet, în raport cu timpul sau cu alte variabile.”

    Cum a analizat Elena Albu compozițiile muzicale transpuse în vizual, în „Spectrosthesia”? Descrierea procesului creator. Care a fost rezultatul artistic al acestui proces?

    >: „În demersul meu artistic am analizat compoziții muzicale din punct de vedere al frecvenței, al timpului și al înălțimilor sunetelor, cărora le-am dat o notă personală prin trăirile pe care le-am exprimat vizual, prin gesturi, culori și prin alegerea diferitelor materiale de lucru. … Îmi place să experimentez tot timpul, atât cu diverse materiale, cât și cu tehnici care să mă apropie cât mai mult de modul meu de a percepe tot ce se întâmplă în jurul meu, dar mai ales în interiorul meu. … În expoziție se pot observa mai multe abordări artistice. Puteți vedea câteva picturi pe pânză pe care le-am creat în atelier în timp ce ascultam muzică, lăsându-mi trăirile să conducă gesturile. Altele sunt realizate în timp real, în timp ce prieteni muzicieni cântau la vioară sau la pian. Este fascinant cum chiar și ei recunosc în lucrările mele acele ritmuri din muzica lor pe care eu le-am interpretat vizual. Chiar dacă, de cele mai multe ori, a fost vorba de un moment de improvizație.”

    Care au fost sursele muzicale de inspirație pentru expoziție, ne spune pictorița Elena Albu:

    : „Cele mai multe lucrări sunt realizate după compoziții muzicale ale marilor clasici. Dar am fost curioasă să descopăr diferențele dintre stiluri muzicale din perioade diferite. Așadar, am trecut de la Bach, Vivaldi, Beethoven către muzica atonală, către Schoenberg, Alban Berg sau John Cage.”

     

  • Jurnal românesc – 20.09.2023

    Jurnal românesc – 20.09.2023

    Institutul Cultural Român de la Varșovia, prin directorul Ovidiu Dajbog-Miron, a preluat președinția clusterului EUNIC Varșovia, rețeaua europeană a institutelor culturale și a reprezentanțelor diplomatice acreditate în capitala Poloniei. Este pentru a doua oară când, în ultima decadă, reprezentanța din Polonia a Institutului Cultural Român conduce această prestigioasă rețea. Clusterul EUNIC Varșovia a fost creat în anul 2007 și reunește în prezent peste 30 de institute active și reprezentanțe diplomatice europene, cel mai recent membru asociat al clusterului fiind Institutul ucrainean.


    Rețeaua varșoviană este foarte activă, desfășurând anual proiecte comune care pun în valoare diversitatea lingvistică și culturală a Europei, prin inițiative de tradiție precum Ziua Europeană a Limbilor” sau Ziua Internațională a Traducătorului”, care pun pe agenda publică teme de interes precum subreprezentarea creatoarelor în sectoare creative precum cel al muzicii electronice, cum este cazul evenimentului Noaptea Femeilor”, care aduce în prim plan DJ femei din toată Europa. Institutul Cultural Român de la Varşovia este unul dintre cei mai activi membri ai clusterului local, participând la numeroase inițiative cu artiști și propuneri culturale de cea mai bună calitate.



    Considerat cel mai mare portretist român și pictor de referință al secolului XX, Corneliu Baba poate fi descoperit la Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău, în cadrul unei expoziții marca Art Safari: Corneliu Baba. Artistul realismului profund”, care a fost inaugurată pe 20 septembrie și este deschisă până pe 29 octombrie. Corneliu Baba (1906 – 1997) a fost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba și elevul lui Nicolae Tonitza la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a devenit ulterior și profesor. A refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei și a devenit foarte cunoscut la nivel internațional încă din 1960. Principalele genuri pe care pictorul le-a abordat sunt portretul — cu insistență asupra autoportretului — și compoziția cu personaje, inspirată o lungă perioadă din viața satului, a celor umili sau marginali. Compozițiile cu țărani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele sale fiind redate într-un stil realist, fără cosmetizări din penel.


    Din cauza relației problematice cu autoritățile din anii 1940, a fost închis, iar postul de profesor de pictură de la Iași suspendat. După 1950, relațiile s-au îmbunătățit, Baba pictând, pentru o scurtă perioadă, în spiritul realismului socialist, pe care îl va abandona repede. Ultimele două decenii de activitate marchează un capitol foarte important din activitatea sa, dramatic și expresiv, de un înalt rafinament estetic și tematic: pictează arlechini, regi nebuni și spaime. Corneliu Baba a expus în România, dar și în străinătate, la Bienala de la Veneţia (1954, 1956), Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Moscova, Viena, Leningrad (1979).



    Cea de-a 13-a ediție a Festivalului de film românesc (Muestra de Cine Rumano 2023), continuă la Santander, sub auspiciile Ambasadei României în Spania și cu sprijinul Consulatului General al României la Bilbao și al Consulatului Onorific al României la Santander. Este prezentată o selecție de filme românești recente, cu subtitrare în limba spaniolă.Pe 25 septembrie este programată proiecția peliculei Balaur (A Higher Law) de Octav Chelaru, 2021, o poveste tulburătoare inspirată din fapte reale.


    Lungmetrajul său de debut urmărește povestea unei tinere profesoare de religie la liceu și soție de preot, care se aventurează într-o relație extraconjugală cu unul dintre elevii săi. În încercarea de a-l ține sub control pe tânărul ei iubit și de a-și proteja familia, începe însă să-și piardă ea însăși controlul. În timp ce femeia se confruntă cu o adevărată criză de credință, pasiunea băiatului devine din ce în ce mai periculoasă. Inițiat de ICR Madrid în 2010, festivalul a devenit un punct de referință atât în rândul cinefililor interesați de filmul româneasc cât și în rândul profesioniștilor.



    Expoziția fotografică dedicată Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii 2023: Timișoara – patrimoniu și cultură europeană”, organizată în colaborare cu Ambasada României în Regatul Spaniei și Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), poate fi vizitată la Galeria ICR Madrid, până pe 30 septembrie. Expoziția cuprinde 35 de fotografii cu o viziune multigenerațională: 23 dintre ele sunt realizate de către studenți ai Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și prezintă viziunea tinerilor asupra patrimoniului cultural și uman al orașului simbol al Revoluției Române și al unei societăți moderne pașnice și democratice, în timp ce alte 12 fotografii sunt realizate de Marius Popovici, fost vice-președinte al Consiliului Județean Timiș.


    UVT propune în acest an un program cultural cu identitate proprie, în care resursele culturale din universitate sunt puse în valoare către comunitatea locală sau în plan național și internațional. Potrivit organizatorilor, familia culturală a UVT se regăsește în întreaga comunitate timișoreană dar și în plan european, iar anul Timișoarei — Capitală Europeană a Culturii 2023 prilejuiește evenimente unice, în care oferă publicului un program pe măsura așteptărilor, mai ales prin implicarea artiștilor din cadrul Facultății de Arte și Design și a Facultății de Muzică și Teatru.



  • Jurnal românesc – 16.04.2018

    Jurnal românesc – 16.04.2018

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a propus semnarea unui
    memorandum de colaborare între România şi Spania privind posibila întoarcere
    acasă a românilor care doresc acest lucru. Demnitarul a făcut propunerea în
    cadrul întrevederii pe care a avut-o la Madrid cu viceministrul pe probleme de
    migraţie, Marina del Corral. Aceasta a acceptat propunerea, menţionând că cele
    două ţări împărtăşesc experienţe comune privind migraţia. Natalia Intotero a
    prezentat campania ce va fi lansată în luna mai – Informare acasă!
    Siguranţă în lume! – precum şi programele pe care Guvernul le
    implementează în sprijinul românilor care şi-ar dori să revină acasă. Ministrul
    s-a întâlnit, la Madrid, şi cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti. Potrivit
    corespondentului TVR, românii de la Madrid au cerut sprijin pentru proiectele
    ONG-urilor care susțin păstrarea identității culturale. Simplificarea
    procedurilor pentru accesarea fondurilor europene Diaspora Restart a fost un alt subiect discutat la Ambasada
    României din Madrid, după ce mulți compatrioți s-au plâns de numărul mare de
    piedici administrative. Demnitarul a avut întrevederi şi cu primarul orașului
    Castellon de la Plana, Amparo Marco Gual, și cu mediul asociativ românesc din
    comunitatea valenciană. Intotero i-a mulţumit primarului spaniol pentru
    sprijinul acordat comunității românești, pentru colaborarea pe care o are cu
    autoritățile române în cadrul parteneriatului de înfrățire cu orașul
    Târgoviște. Observatorul Imigrației din Spania precizează că peste 1 milion de
    români dețin rezidența legală în această țară, în timp ce evidența populației
    coboară numărul la 700 de mii. Aproape jumătate dintre ei contribuie la fondul
    asigurărilor sociale și în jur de 40 de mii sunt întreprinzători.


    Secretarul de
    stat Dan Neculăescu a avut, sâmbătă, o întrevedere cu reprezentanții comunității
    românești din Cernăuți. Întâlnirea a prilejuit o trecere în revistă a situației
    exercitării drepturilor persoanelor aparținând minorității românești din
    Ucraina. În dialogul cu autoritățile ucrainene, partea română a reiterat
    mesajele ferme privind necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români, în
    special dreptul la educație în limba maternă. Dan Neculăescu a avut o
    întrevedere cu conducerea autorităților regionale și locale, transmițând
    necesitatea identificării unei soluții durabile care să răspundă interesului
    legitim al comunității românești din Ucraina de a beneficia de dreptul la
    educație în limba maternă, la toate nivelurile.


    La Muzeul
    Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău va avea loc, între 18 – 20 aprilie, cea
    de-a III-a ediţie a conferinţei ‘Patrimoniul cultural românesc – Centenar 2018’.
    Potrivit unui comunicat al Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru Românii de
    Pretutindeni, ‘conferinţa îşi propune crearea unui cadru de discuţii între specialiştii
    din domeniul culturii din România, Republica Moldova, din comunităţile
    româneşti din jurul graniţelor ţării şi diaspora, în vederea sprijinirii unor
    viitoare acţiuni de cooperare culturală, dar şi pentru identificarea şi
    difuzarea elementelor culturale ale spaţiului românesc’. La eveniment vor participa
    specialişti şi personalităţi din România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia,
    Ucraina şi diaspora. Proiectul se înscrie în Programul strategic al
    Institutului pe anul 2018 – ‘Spaţiul cultural comun românesc – Centenar Marea
    Unire 1918 – 2018’.