Radio România Internațional

Tag: Muzeul Romanilor de Pretutindeni

  • Lansarea noului format al Muzeului Românilor de Pretutindeni

    Lansarea noului format al Muzeului Românilor de Pretutindeni

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni lansează noul format al platformei online a Muzeului Românilor de Pretutindeni, care conține și o secțiune dedicată realizărilor conaționalilor aflați în afara granițelor României.

    Prin noua secțiune, MRP dorește să promoveze românii de succes de pretutindeni, adevărate modele de conduită și implicare în păstrarea și promovarea identității românești peste hotare.

    Muzeul pentru Românii de Pretutindeni s-a concretizat la 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile românilor de pe toate meridianele lumii.

    Platforma include secțiuni precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, iar de anul acesta va conține și o secțiune dedicată performanței românești de pretutindeni.

    În vederea îmbogățirii conținutului acestei platforme, dar și al noii secțiuni dedicate succesului românesc de pretutindeni, MRP lansează o invitație deschisă mediului asociativ românesc să continue să participe la această inițiativă prin transmiterea de materiale la adresa muzeu@mprp.gov.ro

  • Jurnal românesc – 12.11.2018

    Jurnal românesc – 12.11.2018

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că România trebuie să aibă un cadru mult
    mai stabil, astfel încât tinerii care studiază în străinătate să revină în
    ţară. La Ambasada României de la Paris, la un eveniment dedicat contribuţiei
    româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri,
    şeful statului a subliniat necesitatea creării unui cadru mai stabil,
    predictibil şi solid îndreptat spre meritocraţie. Preşedintele român s-a
    întâlnit cu studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din regiunea pariziană
    implicaţi în cercetarea ştiinţifică. Cu această ocazie, Klaus Iohannis a
    afirmat că România trebuie să depună eforturi mai consistente pentru
    dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate, subliniind
    că, mult timp, ţara nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii
    cercetători.


    În perioada 9 -
    11 noiembrie, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a desfășurat în an
    Centenar a opta etapă a proiectului Descoperă și Cunoaște România în județele
    Olt și Dâmbovița. Cei 50 de etnici români din Bulgaria și Serbia au fost
    însoțiți pe parcursul celor trei zile de către secretarul de stat Veaceslav
    Șaramet care i-a încurajat să povestească în comunitățile din care vin despre
    experiențele, locurile și oamenii pe care i-au întâlnit aici. Proiectul își
    propune să contribuie la consolidarea dialogului între etnicii români din afara
    granițelor, în vederea menținerii legăturilor identitare românești. Edițiile
    anului Centenar sunt dedicate comunităților istorice și se desfășoară în
    perioada martie – decembrie 2018.


    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni le adresează tuturor românilor invitația de a
    participa în continuare cu materiale cu caracter memorialistic, arhive de
    patrimoniu (fotografii, documente reprezentative, înregistrări audio, video,
    jurnale, obiecte și amintiri care țin de experiența personală a celor din
    diaspora, din comunități istorice) în vederea îmbogățirii conținutului web al
    Muzeului Românilor de Pretutindeni. MRP le mulțumește tuturor celor care au
    sprijinit deja acest proiect prin contribuții de mare însemnătate pentru
    românii aflați pe toate meridianele lumii. Materialele pot fi transmise la adresa de e-mail: muzeu@mprp.gov.ro. Proiectul Muzeului pentru Românii
    de Pretutindeni s-a concretizat pe 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme
    online accesibile conaționalilor de pe toate meridianele lumii. Ministrul
    Natalia-Elena Intotero a lansat versiunea virtuală la Roma, alături de
    reprezentanți ai comunității românești și de studenții români din cadrul
    extensiei Facultății de Teologie, Universitatea București. Platforma online a
    muzeului include secțiuni precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de
    mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de
    identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri.


    Consulatul
    General al României la Trieste anunță că, în baza demersurilor susținute,
    realizate în ultimii patru ani, Guvernul României a aprobat, prin intermediul
    Institutului Limbii Române, finanțarea postului de lector pentru cursurile de
    limbă, literatură, cultură și civilizație românească la prestigioasa
    Universitate din Udine. Institutul precizează că aceste cursuri s-au bucurat de
    o veche și prestigioasă tradiție academică, ele fiind deschise în anul 1986 de
    profesorul emerit Alexandru Niculescu. Consulatul General al României la
    Trieste, ca instituție ce a promovat în mod constant importanța păstrării
    identității naționale, a limbii, culturii și tradițiilor române, folosește
    acest prilej pentru a lansa îndemnul către toți cei interesați să analizeze oportunitățile
    oferite de aceste cursuri academice.

  • Jurnal românesc – 26.07.2018

    Jurnal românesc – 26.07.2018

    Experţii
    Băncii Mondiale recomandă României să profite de pe urma cunoştinţelor
    acumulate de tinerii din instituţii de învăţământ din străinătate. Experţii
    spun că au pornit de la unele estimări care arată că, anul trecut, între trei
    şi cinci milioane de români trăiau sau lucrau în străinătate sau de la datele
    ONU care contabilizează 3,6 milioane de români. Dintre aceştia, 2,7 milioane sunt apţi de muncă, echivalentul
    a 20,6% din populaţia aflată la vârsta activă a României, precizează cei de la
    Banca Mondială. În condiţiile în care mai bine de unul din patru absolvenţi de
    studii superioare, adică aproape 27 de procente, pleacă din ţară, exodul
    creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României.
    Specialiştii BM mai precizează că migranţii acumulează capital uman şi financiar
    care adesea este investit în activităţi productive în ţara de origine.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni și Muzeul Național de Istorie a României au
    semnat, joi, un protocol de colaborare care constituie un sprijin important în
    vederea înființării Muzeului Românilor de Pretutindeni, unul din obiectivele
    Ministerului. Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de
    pretutindeni prevede înființarea acestui muzeu cu sediul în București,
    organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui spațiu
    corespunzător, fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. Prezentarea istoriei
    comunităților de români din afara granițelor țării se constituie într-un scop
    nobil și necesar pentru înfățișarea vieții și realizărilor importante ale
    acestora, iar înființarea muzeului se dorește a fi un instrument de atragere a
    turiștilor români și străini. Obiectul protocolului îl reprezintă instituirea
    cadrului de cooperare între părți în vederea desfășurării unor programe și
    activități comune cu scopul realizării într-o primă etapă a unei expoziții
    virtuale cu tema Românii de Pretutindeni, transformarea în muzeu virtual și
    apoi în muzeu real, cu denumirea Muzeul pentru Românii de Pretutindeni.




    Comunitatea
    de români din Luxemburg, care a crescut numeric în ultimii ani şi se află pe
    locul al 10-lea în rândul comunităţilor provenind din statele UE, este foarte
    bine integrată şi se remarcă prin dinamism, implicare şi spirit de cooperare a
    declarat într-un interviu pentru Agerpres, ambasadorul României în Marele
    Ducat, Lilian Zamfiroiu. În ceea ce priveşte cooperarea economică bilaterală,
    în mai 2018, Luxemburgul se situa pe
    locul 9 în topul investitorilor străini din România, a mai spus Lilian
    Zamfiroiu, menţionând printre sectoarele cu oportunităţi de creştere domeniile
    IT, comunicaţii, securitatea cibernetică, sectorul bancar, turismul şi chiar
    cooperarea spaţială. Relaţiile dintre România şi Luxemburg se desfăşoară
    într-un cadru de dialog privilegiat atât la nivel bilateral, cât şi european,
    marcate de momentul din 2007 când Luxemburg şi Sibiu au devenit Capitale
    Europene ale Culturii, ceea ce a dat un nou suflu relaţiei bilaterale şi a
    creat o legătură de substanţă nu doar între cele două oraşe, dar şi între cele
    două ţări, a mai spus diplomatul român.




    Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al
    Constantinopolului a fost prezent, joi, la hramul ctitoriei brâncoveneşti din
    cartierul Hasköy – Istanbul ocrotită de Sf. Mc. Parascheva. Lăcaşul de cult de
    pe malul răsăritean al golfului Cornul de Aur este, începând cu anul 2004,
    biserica comunității ortodoxe româneşti din Turcia.




    În România, CFR
    Marfă a organizat, joi, primul transport de tip RO-LA pe ruta Dorneşti -
    Giurgiu – Ruse (Bulgaria) şi retur, după ce a primit finanţare de la Administraţia
    Fondului pentru Mediu. Potrivit unui comunicat al companiei, transporturile de acest tip vor fi efectuate în trenuri
    complete formate din maximum 20 de vagoane specializate pe care vor fi încărcate
    20 de tiruri. Autovehiculele vor fi expediate dinspre Ucraina către Bulgaria,
    Grecia sau Turcia, pe durata transportului feroviar şoferii acestora vor însoţi
    camioanele şi vor fi transportaţi în vagoane cuşetă aparţinând CFR Marfă.
    Marinică Voicu, director general al CFR Marfă, a declarat că prin aceste
    transporturi se încearcă decongestionarea drumurilor, dar şi protejarea
    mediului.

  • Jurnal românesc – 28.03.2018

    Jurnal românesc – 28.03.2018


    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că la
    rectificarea bugetară România va aloca o sumă de bani semnificativă pentru a
    sprijini direct cetăţenii din Republica Moldova vecină care au venituri foarte mici. De asemenea, el a precizat că România
    va continua investiţiile în Republica Moldova, în domenii precum
    agricultura, în care Bucureștiul și Chișinăul pot colabora. Este important ca, în perioada următoare, Guvernul
    şi Parlamentul României să facă nişte acţiuni concrete şi există un plan destul
    de bine structurat, discutat, în toamnă, cu preşedintele Parlamentului de la
    Chișinău, Andrian Candu, pentru un sprijin serios din punct de vedere economic,     a mai
    spus
    liderul PSD.




    Un grup de 30 de reprezentanţi ai presei în limba
    română din Ucraina, Serbia, Albania şi Republica Moldova, participanţi la
    programul Itinerar centenar pentru jurnaliştii români din afara
    graniţelor, derulat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), a
    participat, marţi, la şedinţa comună a Parlamentului. In cadrul ei a fost
    dezbătută şi adoptată Declaraţia solemnă a Parlamentului pentru celebrarea
    Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918    , prin care se
    reflectă unitatea poporului şi a limbii române. A urmat o întrevedere cu
    liderii celor două camere ale Parlamentului, precum şi cu membrii Comisiilor
    pentru românii de pretutindeni şi ai Comisiilor de politică externă. În acest
    context, jurnaliştii din Ucraina au ridicat problema burselor pe care statul
    român urmează să le finanţeze pentru etnicii români din statul vecin. Ei le-au
    propus parlamentarilor din comisiile reunite ca beneficiarii celor 1.000 de
    burse prevăzute să fie elevi de clasa I-a şi au arătat că în acest fel copiii
    românilor din Ucraina ar fi încurajaţi să studieze în limba maternă din primul
    an de şcoală. Totodată, jurnaliştii au prezentat problemele cu care se
    confruntă mass-media din ţările din care provin şi au pledat pentru continuarea
    sprijinului din partea autorităţilor române.






    O fundaţie germană – afiliată
    Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel – i-a acordat
    preşedintelui României, Klaus Iohannis, premiul Franz Josef Strauss pentru
    serviciile sale la consolidarea democraţiei şi aderarea ţării sale la UE. Premiul,
    care este însoţit de o sumă de 10.000 de
    euro, îi va fi înmânat preşedintelui Iohannis într-o ceremonie, la München, pe
    2 iunie. Acesta se acordă pentru realizări excepţionale în politică, afaceri şi
    societate, artă şi cultură şi succese în consolidarea păcii, a libertăţii, a
    dreptului şi democraţiei. Printre laureaţii acestui premiu figurează fostul
    cancelar german Helmut Kohl, premierul Ungariei, Viktor Orban, fostul
    preşedinte al SUA, George H.W. Bush, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker. Premiul recunoaşte meritele lui Klaus Iohannis în lupta sa împotriva
    corupţiei, promovarea reformelor în domeniul justiţiei şi al statului de drept
    şi în privinţa îmbunătăţirii procesului democratic în România.




    Muzeul Românilor de Pretutindeni
    va fi inaugurat la 1 decembrie 2018 în incinta Parlamentului României.
    Înfiinţarea acestuia a constituit una dintre preocupările constante ale
    deputatului PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile
    de români din afara graniţelor ţării. El a precizat că Muzeul Românilor de
    Pretutindeni trebuie să fie o instituţie permanentă de primă importanţă, pusă
    în serviciul societăţii, deschisă publicului, specializată în păstrarea,
    identificarea, catalogarea, analizarea, menţinerea, cercetarea şi conservarea
    diverselor documente şi materiale muzeistice care să provină din zonele
    extrafrontaliere locuite de români.

  • Jurnal românesc – 03.05.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 03.05.2017 UPDATE

    Premierul român Sorin Grindeanu se va
    afla pe 4 mai într-o vizită oficială la Ierusalim, unde are programată o
    întâlnire cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Cei doi oficiali
    vor semna două documente bilaterale: o declarație de intenție privind
    reducerea tarifelor internaționale de roaming între Ministerul Comunicațiilor
    și Societății Informaționale din România și cel din Israel și o declarație de
    cooperare între Ministerul Economiei de la Bucureşti și cel israelian. Ultima
    vizează cooperarea în domenii precum transportul de energie electrică și gaze
    naturale, cercetare, dezvoltare și inovare, tehnologii înalte și investiții. Premierul Grindeanu va fi primit, de asemenea, de președintele
    Statului Israel, Reuven Rivlin, și va avea o întrevedere cu Avigdor
    Lieberman, ministrul israelian al apărării. Programul premierul român include şi
    vizitarea Muzeului Memorialul Martirilor și Eroilor Holocaustului Yad
    Vashem, o întâlnire cu reprezentanții israelienilor originari din România,
    precum și întrevederi cu Theophilos al III-lea, Patriarhul grec-ortodox al
    Ierusalimului și cu arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul
    Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte.




    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, solicită
    trecerea Muzeului Românilor de Pretutindeni sub autoritatea Camerei Deputaţilor
    şi organizarea acestuia chiar în Palatul Parlamentului. El a susţinut punerea
    în aplicare a prevederilor legale referitoare la înfiinţarea Muzeului Românilor
    de Pretutindeni cu sediul în municipiul Bucureşti, organizarea şi funcţionarea
    acestuia, inclusiv alocarea unui spaţiu corespunzător, printr-o hotărâre a
    Guvernului. Constantin Codreanu a explicat că în cei 10 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a Legii 299/2007, la
    Bucureşti s-au succedat mai multe guverne, însă niciunul nu a întreprins
    absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii. În
    opinia sa, Muzeul Românilor de Pretutindeni ar trebui să fie o instituţie
    permanentă de primă importanţă, pusă în serviciul societăţii, deschisă
    publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea,
    menţinerea, cercetarea şi conservarea diverselor documente şi materiale
    muzeistice care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români.




    Preşedintele USR, Nicuşor Dan, împreună cu mai
    mulţi parlamentari s-au întâlnit, la Paris, cu peste 50 de membri şi simpatizanţi
    ai USR din zece ţări, informează Biroul de presă al formaţiunii. Întâlnirea,
    desfăşurată pe 29 şi 30 aprilie, a avut drept scop consolidarea USR Diaspora. ‘Organizaţia
    Diaspora USR a muncit enorm pentru strângerea celor 7.000 de semnături pentru
    participarea partidului la alegeri, fiind singura organizaţie a noastră care a
    câştigat alegerile parlamentare. Este pentru prima dată când am avut ocazia să
    ne întâlnim cu mai mulţi membri ai organizaţiei şi am avut o discuţie extrem de
    constructivă’, a declarat Nicuşor Dan. În cadrul întâlnirii, liderul
    formaţiunii a prezentat istoricul acţiunilor care au stat la baza USR şi a
    realizat o evaluare comparativă a activităţii Uniunii în diferite zone ale
    diasporei. De asemenea, au avut loc patru ateliere de lucru pentru determinarea
    principalelor direcţii de acţiune a USR în diaspora, rezultând mai multe idei
    de proiecte şi o strategie de dezvoltare pentru viitor.




    Reprezentanţii Ligii Studenţilor (LS) din Iaşi
    susţin că înscrierea online a absolvenţilor de liceu din Republica Moldova la
    universităţile din România este o promisiune care nu s-a materializat în
    proiectul de metodologie de şcolarizare. În absenţa unei obligaţii legale,
    menţionată expres în textul metodologiei, de a organiza înscrierea online,
    universităţile nu pot fi constrânse legal să organizeze astfel admiterea,
    susţin reprezentanţii LS. În opinia lor, tinerii din mediul rural din Republica
    Moldova nu vor avea posibilitatea să se înscrie online întrucât nivelul de
    informatizare din ţara vecină este foarte scăzut. Pe de altă parte, tinerii
    etnici români din afara graniţelor nu au acces la bursele de performanţă, de
    merit şi de studiu oferite de universităţile româneşti, nefiind încurajată
    performanţa academică în rândul lor. LS susţine ferm trei puncte principale: facilitarea
    accesului la admitere prin organizarea comisiei mixte MEN-MAE cel
    puţin pentru două zile la Chişinău, oferirea accesului la burse de performanţă,
    de merit şi de studiu, precum şi înlesnirea accesului la cetăţenia română cu
    domiciliu în România, din timpul studiilor, pentru tinerii etnici români din afara
    graniţelor.