Radio România Internațional

Tag: Muzeul Satului

  • Amintiri despre Crăciunul de altădată

    Amintiri despre Crăciunul de altădată

    Gustul sărbătorilor cu urători, produse
    tradiționale și miros de sobă este recreat an de an la Muzeul Naţional al
    Satului Dimitrie Gustidin Bucureşti. Şi pentru că a şi nins în capitala
    României, decorul hibernal invită la sărbătoare. Aflăm cum s-a pregătit şi anul
    acesta Muzeul Satului de la Eugen Ion, muzeograf. Noi am pregătit
    Festivalul Datini şi Obiceiuri, care are loc în fiecare an. Anul
    acesta a avut loc pe 9-10 decembrie, am avut grupuri de colindători,
    bineînţeles, nu puteau lipsi. Duminică am avut o paradă de colindători, care a
    avut loc pe aleile muzeului şi, bineînţeles, un târg al meşterilor populari,
    care de asemenea, este prezent la toate evenimentele pe care le desfăşuăm noi
    la muzeu.


    L-am întrebat pe Eugen Ion, de unde au
    venit anul acesta colindătorii: Au fost din mai multe zone, am avut din Focşani, Suceava, Bistriţa Năsăud,
    Sighetul Marmaţiei, Mureş, Teleorman, din foarte multe zone ale ţării. Fiecare
    ceată de colindători vine cu recuzita. De exemplu, avem Urşii din Preuteşti,
    Suceava, care vin cu costumaţii de Urşi, avem străjerii din Dolheşti, tot din
    Suceava, care vin cu nişte costumaţi mai deosebite, care amintesc de străjerii
    de odinioară, grupul Cununiţa din Bistriţa Năsăud, care vin cu costumaţii
    tradiţionale şi alte cete de colindători care se desfăşoară în alte regiuni ale
    ţării. Noi aici practic reconstituim obiceiurile care au loc în zonele acestea
    în care tradiţiile se păstrează. Vine foarte multă lume, iar acum ne aşteptăm
    să vină şi mai multă lume, pentru că a şi nins şi peisajul este chiar de vis.


    Grupul Cununiţa, de la Ilva Mare, județul
    Bistriţa-Năsăud, a prezentat, potrivit obiceiului un moment de teatru popular: Belciugarii sau
    Jocul caprei. Povestea porneşte de la obiceiul principal al locului, creșterea
    oilor. În ajun de Crăciun, ceata de urători merge pe la casele oamenilor și îi
    încântă cu acest obicei străvechi. Personajele poveştii sunt ciobanul care
    dirijează toată această acțiune și păzește caprele, apoi este un urs care vrea
    să atace caprele, dar acestea sunt apărate de cioban. Există şi un interpret la
    fluier şi la clarinet. Am mai aflat că grupul Cununiţa are 20 de membri,
    belciugari şi colindătoare, care de care mai frumoși, îmbrăcaţi în straie
    bătrânești. De la Tulcea, vine ceata de Moşoaie, care transmite urări în
    ritmuri marcate de zgomotul clopoţeilor stârniţi de mersul săltat al urătorilor,
    mascaţi cu capete făcute din dovleac pictat, menit să alunge spiritele rele. Şi
    cum în zonă trăiesc şi mulţi turci şi tătari, de Sărbătoarea Moşoaielor se
    spune că turcii le primesc pe Moşoaie în case, iar românii fac baclavale,
    desert tipic turcesc.


    În satele bucovinene se obişnuieşte ca
    mascaţii să umble într-o ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul,
    capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii
    etc. Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este
    întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită
    în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ursar,
    însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje
    (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs). În răpăitul
    tobelor sau pe melodia fluierului şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și
    imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu
    tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.
    Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.


    Anul acesta, Muzeul Naţional al Satului
    Dimitrie Gusti găzduieşte şi un
    Atelier de colinde. Vine cu detalii Eugen Ion: Este un atelier de
    colinde organizat de Naomi Guttman, coordonatorul atelierului. Este absolventa
    Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, pasionată de
    muzică. Atelierul constă în instrumente tradiţionale la care copiii vor învăţa
    să cânte colinde. Sunt două grupe de vârstă, între 7-11 ani, respectiv, 12-15
    ani.


    L-am întrebat pe muzeograful Eugen Ion de
    ce este important să îi învăţăm pe copii despre colindele tradiţionale
    româneşti: Acestea reprezintă esenţa culturii române.
    Sunt tradiţii foarte vechi, chiar mai vechi decât venirea creştinismului pe
    meleagurile noastre. Sunt practic esenţa poporului român şi este foarte
    important să ducem această esenţă mai departe. Mai desfăşurăm, în prezent, o
    campanie, de colectare de cadouri pentru copiii din centrele speciale, se
    numeşte Deschidem Cartea Faptelor Bune şi se desfăşoară până pe data de 20
    decembrie. Cei care doresc să doneze jucării şi haine noi pot veni la noi la
    muzeu, avem aici un spaţiu special amenajat pentru donaţii.


    De Anul Nou, în gospodăriile tradiţionale,
    dar chiar şi în oraşe, se păstrează obiceiul cetelor ce merg din casă în casă,
    respectiv pe străzi, urmând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau
    umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri, păstrate peste timp.


    Prima zi din Noul An, se merge cu
    Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul
    pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu
    primesc cetele de colindători, pe timpul sărbătorilor, vor avea parte de
    necazuri şi sărăcie în anul ce vine.

  • Muzeul Satului Bucovinean

    Muzeul Satului Bucovinean

    Deschidem azi porțile unuia dintre cele mai tinere muzee
    de artă populară în aer liber din România. Este un muzeu al satului, care se
    concentrează pe arhitectura din lemn, tradițională, dintr-o zonă istorică și
    turistică a României: Bucovina. Constantin Emil Ursu, director general al
    Muzeului Național al Bucovinei, spune că la exterior se poate observa structura
    unui sat tradițional. Pe de altă parte, la interior, organizarea interioarelor
    constituie o expoziție etnografică aparte. Cuptoarele, sobele se regăsesc în
    muzeu într-o varietate de tipuri. Mobilierul tradițional, textilele de
    interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației
    tradiționale bucovinene.

    Evident, lemnul a fost un material
    fundamental în construcția satului bucovinean, din care, alături de români, au
    trăit multe alte etnii: germani, polonezi, ucraineni, evrei sau italieni.
    Muzeul nostru încearcă să reconstituie un sat cu tot ce avea acesta în ceea ce
    privește gospodăriile, construcțiile comunitare sau instalațiile tehnice care
    ilustrează o parte dintre meșteșugurile zonei și, bineînțeles, modul de viață
    al bucovinenilor. Fiecare microzonă are un mod propriu de viață. Astfel, în Muzeul
    Satului puteți vizita și un atelier de olărit, dar, în același timp, o crâșmă,
    o biserică funcțională, o școală și așa mai departe.


    Obiectivele nu sunt așezate tematic, continuă Constantin
    Emil Ursu. Ele sunt inserate în teritoriul satului. Există
    diverse gospodării, urmează apoi moara pe malul unui mic pârâu care străbate
    satul, după care se vede biserica din fața școlii și așa mai departe. Am
    încercat să creăm imaginea unui sat tradițional din Bucovina folosindu-ne și de
    interioare, care le creează o impresie foarte bună vizitatorilor noștri. Avem
    de la ștergare și scoarțe până la cuptoare și sobe, care sunt foarte diferite.
    Evident, avem mobilier tradițional și piese de port popular. Aproape tot ce
    există în acest muzeu este funcțional, inclusiv în fierăria satului recreat, de
    exemplu. De asemenea, acordăm o importanță deosebită activităților
    educaționale. Din păcate, meșteșugurile tradiționale dispar încetul cu încetul
    sau devin mai puțin interesante. Noi facem eforturi, atât cât putem, să adunăm
    un număr cât mai mare de copii care vor învăța cât de cât un meșteșug, dar, mai
    important, vor înțelege ce presupune crearea unui obiect tradițional.



    Lumea rurală nu mai e așa de bine reprezentată în zonele
    urbane, spune Constantin Emil Ursu, directorul general al Muzeului Național al
    Bucovinei. Totuși, succesul acestor colecții se înregistrează, deopotrivă, atât
    la turiștii străini cât și la cei români. Există deja
    generații care nu mai au bunici în mediul rural, care au crescut și care au
    urmat școala în străinătate. Acești tineri văd Muzeul Satului Bucovinean ca o
    curiozitate. Evident, muzeul nostru îi farmecă pe turiștii străini. În
    expoziția permanentă, în trei obiective, am încercat să reconstituim riturile
    tradiționale de trecere: botez, nuntă și înmormântare. Revenind la meșteșugari,
    avem un stand al muzeului. Pe de altă parte, în perioada de vară, începând cu
    luna mai, există o serie de meșteri care comercializează obiectele meșteșugite
    de ei în interiorul muzeului.



    Programul de vizitare al muzeului este de miercuri până
    duminică, între orele 9.00 și 17.00. Biletele pot fi achiziționate și online,
    iar un adult va plăti 8,4 lei (1,7 euro), în timp ce elevii și pensionarii
    beneficiază de reducere. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Eveniment cultural – Tabăra de creaţie „Vara pe uliță”

    Eveniment cultural – Tabăra de creaţie „Vara pe uliță”

    Bucureștiul, în plină vară, sfidând canicula și soarele arzător, devine creativ. În cadrul Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti”, unul dintre puținele locuri răcoroase care așteaptă o vizită pe timp de vară, un spațiu bogat în tradiție, meșteșug și frumos, s-a deschis cea de-a 30-a ediție a Taberei de creație Vara pe uliță”.



    Copiii înscrişi în programul taberei vor fi iniţiaţi în tainele meşteşugurilor populare: olărit, ţesut, croit-cusut-brodat, încondeiat ouă, confecţionat păpuşi, arta creației măştilor şi podoabelor populare, sculptură în lemn, pictură de icoane pe lemn şi pe sticlă, prelucrarea artistică a pielii. Nu vor lipsi atelierele de dansuri populare, modelaj în lut, confecţionarea jucăriilor din lemn, împletiturile de sfoară și, bineînțeles, fotografie (colecția fotografică a Muzeului Satului fiind una celebră și apreciată atât de către public, cât și de către specialiști).



    Atelierele Taberei de creație Vara pe uliță” se adresează copiilor între 4 și 18 ani. Pentru a se putea lucra cu micii creatori, pentru ca procesul de învățare și transmitere a meșteșugurilor să fie unul care să dea cu adevărat roade, organizatorii au stabilit un număr de maxim 10 copii la fiecare atelier. Pentru tinerii creatori, dar și pentru părinții interesați, înscrierile pentru participarea copiilor în cadrul atelierelor se pot face atât la sediul Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”, cât şi online, accesând informațiile de pe site-ul muzeului. Programul atelierelor este zilnic în timpul săptămânii, de luni până vineri, durata Taberei de creație fiind până pe 5 august.



    La ce se așteaptă organizatorii de la această ediție cu numărul 30? La un număr mare de participanți de aproximativ 500 de copiii, care vor lucra alături de meșteri populari de pe întreg teritoriul României. O atmosferă prietenoasă și rustică, ce amintește de curtea bunicilor de la țară, scopul programului fiind acela de a insufla celor mici dragostea pentru tradiție și cultură și de a duce meșteșugurile tradiționale mai departe.



    La ceremonia de deschidere a programului creativ Vara pe uliță”, directoarea muzeului, Paula Popoiu, a vorbit emoționată despre generațiile de tineri care au participat, au crescut odată cu programul, în vacanțele de vară, în cei peste 30 de ani de existență. Au fost tineri care au participat la câte 5-6 ediții ale taberei, dar sunt și copii, acum adulți, care au crescut în muzeu, au participat ca elevi și ucenici ai meșterilor, iar acum sunt la rândul lor profesori pentru noii participanți. Tradiția continuă din generație în generație, de la cei vârstnici către tineri, Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti” fiind pentru România și pentru București un păstrător și continuator de valoare, folclor și tradiție națională.






  • Jurnal Românesc – 13.06.2022

    Jurnal Românesc – 13.06.2022

    Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a inaugurat sâmbătă, 11 iunie 2022, expoziţia de costume şi podoabe tradiţionale româneşti, organizată de Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti. Expoziţia va fi deschisă publicului până la 17 iunie 2022, la Galeria Municipală de Artă, găzduită de Biserica Sfântul Marcu din Iraklio, făcând parte din seria de evenimente prilejuite de inaugurarea Consulatului Onorific al României în Insula Creta, dar şi de apropiata celebrare a Zilei Iei.



    Evenimentul, reprezentând o iniţiativă a Ambasadei României la Atena, cu sprijinul noului Consul Onorific al României în Creta, a beneficiat în deschiderea sa de participarea vice-guvernatorului pentru relaţii internaţionale şi europene al Insulei Creta şi a primarului oraşului-gazdă.



    În deschiderea expoziţiei, oficialul român a salutat prezenţa numeroşilor reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, ai mediului diplomatic, cultural şi de afaceri, precum şi ai comunităţii româneşti din Creta, evocând strânsa legătură de prietenie între poporul român şi poporul grec, bazată pe afinităţi culturale şi istorice comune. A amintit că ţara noastră, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinaţional Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova, pentru înscrierea în Lista reprezentativă UNESCO a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii.



    Oficialul român a subliniat contextul special al desfăşurării evenimentului, cu puţin timp înaintea unui moment plin de semnificaţii atât pentru istoria diplomaţiei române, cât şi pentru istoria relaţiei bilaterale româno-elene: aniversarea a 160 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe şi a numirii primului ministru de externe al României moderne, Apostol Arsache, personalitate de origine greacă.



    Cea de-a XII-a ediţie a Festivalului filmului românesc în Spania, Muestra de Cine Rumano”, are loc în perioada 11 iunie -19 decembrie, informează Institutul Cultural Român. Proiecţiile pot fi urmărite în cinematografele din Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Oviedo şi Santander, iar cele şase filme recente care vor fi proiectate sunt Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, Crai Nou”, de Alina Grigore, Imaculat”, de Monica Stan şi George Chiper -Lillemark, Câmp de maci”, de Eugen Jebeleanu, Întregalde”, de Radu Muntean, După 40 de zile”, de Andrei Gruzsniczki.



    Elogiat de Wall Street Journal și BBC, Ways of Disappearing, primul album solo al pianistului Lucian Ban, este prezentat în turneu național. Turneul de lansare Ways of Disappearing este organizat de Jazz Updates și include concerte în Arad (13 iunie, Teatrul Ion Slavici”), Cluj-Napoca (14 iunie, Muzeul Etnografic), Baia Mare (15 iunie, Colonia Pictorilor), Bistrița (16 iunie, Sinagoga Societatea de Concerte), Brașov (18 iunie, Chamber Jazz – Centrul Multicultural al Universității Transilvania) și București (20 iunie, Goethe Institut). Produs împreună cu violistul american Mat Maneri și editat de prestigioasa casă de producție Sunnyside Records din NYC, albumul a fost înregistrat în acustica specială a Sălii Baroce a Muzeului de Artă din Timișoara și include 14 piese originale și improvizații, un blues și două standarde moderne de jazz compuse de celebrele Annette Peacock și Carla Bley.



    Make Films, Not War! este sloganul celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc în perioada 17-26 iunie 2022, la Cluj Napoca. 2022 este un an special, fiind primul după mai bine de doi ani în care toate restricțiile legate de pandemia de coronavirus au dispărut și oamenii pot savura liberi arta cinematografică, totul într-un context general al îngrijorărilor legate de războiul din Ucraina. Este motivul pentru care filmele intrate în competiție sunt despre viață, în orice formă o putem considera important. Inspirat de clasicul slogan Make Love, Not War!, lansat în anii ’60 în plină agresiune americană în Vietnam, mesajul TIFF-ului este unul care îndeamnă la creație, nu la distrugere, opunându-se ferm războiului și întreținerii iresponsabile a stării de conflict. Destinată regizorilor debutanți sau aflați la cel de-al doilea lungmetraj de ficțiune, competiția TIFF aduce în prim-plan o selecţie puternică de producții recente, pe care spectatorii sunt invitați să le urmărească în premieră națională. 12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Premiul de excelență va fi acordat anul acesta actriței Maia Morgenstern.



    Opera Națională București anunță concertul PAPA FRANCISC — Pelerin în România, 3 ani de la vizita Apostolică”, eveniment ce va avea loc marți 14 iunie, de la ora 19:00, în sala mare de spectacole. Organizat de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, în parteneriat cu Opera Națională București, concertul marchează împlinirea a trei ani de la vizita istorică a Papei Francisc în România, și se constituie în jurul memorabilei fraze rostite de către Suveranul Pontif, cu ocazia acestei vizite: Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate. Dumnezeu să binecuvânteze România!”. Spectatorii vor avea ocazia să admire cu această ocazie celebrul Papamobil cu care Papa Francisc a călătorit pe meleagurile țării, care va fi expus pe esplanada ONB, iar în foaierul operei se va regăsi Tronul Papal, folosit de către Suveranul Pontif în timpul Sfintei Liturghii de la Blaj din 2 iunie 2019, în cadrul căreia au fost beatificați 7 episcopi greco-catolici. Tronul Papal a fost realizat din lemn luat din fostele închisori comuniste, unde au suferit preoți și episcopi martiri. Programul artistic include extrase de muzică liturgică catolică din marile capodopere ale genului liric. Momente de muzeistică muzicală din creaţia compozitorilor: Puccini, Mascagni, Gounod, Verdi, Mozart, Caccini. Vor interpreta soprana Veronica Anușca, Corul Operei Naționale București și pianista Liliana Mareș. Conducerea muzicala îi aparține maestrului Daniel Jinga.



  • Muzeul Național al Satului

    Muzeul Național al Satului

    Chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un adevărat sat românesc, cu monumente și artefacte din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului XX. Construcții reprezentative, provenite din importante zone etnografie, au recăpătat o a doua viață la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti”.



    Muzeul Satului a împlinit 84 de ani pe 17 mai, spune Paula Popoiu, director general la Muzeul Satului Dimitrie Gusti” din București. Este o vârstă destul de interesantă pentru o instituție culturală, fiind al doilea ca vechime din Europa, după muzeul Skansen, din Suedia. Muzeul Satului s-a deschis pentru public după ce, după zece ani de cercetări în 600 de sate ale României, Școala Sociologică de la București, al cărei lider a fost sociologul Dimitrie Gusti, a strâns acest bogat material pe care l-a convertit ulterior în mai multe instituții printre care și Muzeul Satului. După 1946, când Dimitrie Gusti a fost interzis de comuniști, Muzeul Satului rămâne singura instituție creată de Școala Sociologică de la București. Aceasta, la vremea ei, în perioada celor două războaie mondiale, întrunea cele mai minunate minți și cei mai buni oameni de cultură, medici, echipe interdisciplinare, care au efectuat cercetările pe care o parte le păstrăm în arhivele Muzeului Satului.”



    Istoria muzeului e mai zbuciumată. A început în perioada celor două războaie mondiale și a continuat în perioada comunistă, după 1947, cu directorul Gheorghe Focșa, care a făcut parte din echipele monografice conduse de sociologul Dimitrie Gusti.


    Acesta a reușit printr-o diplomație deosebită să păcălească într-un fel regimul comunist și să ducă mai departe ideile Școlii Sociologice de la București. A continuat să construiască Muzeul Satului după planurile lui Victor Ion Popa și a continuat să transforme în muzeu monumente din satele României. Acestea au fost dispuse după marile regiuni istorice ale României. La un moment dat, Muzeul Satului a intrat într-o perioadă de liniște pentru că nu era agreat în perioada comunistă. Dictatorul Ceaușescu, de exemplu, nu l-a vizitat niciodată. După revoluția din 1989, Muzeul Satului și-a continuat viața științifică, a continuat să-și dezvolte colecțiile și, mai ales, a continuat să capete prestigiu.”



    În momentul de față, Muzeul Satului este cel mai vizitat muzeu al României. Paula Popoiu, director general: Anul trecut am avut 900.000 de vizitatori. Din 2008, am adăugat încă trei hectare și jumătate muzeului vechi, Muzeului Dimitrie Gusti. Noi am numit Satul Nou” această zonă pe care am transferat 30 de monumente salvate din satele României. Considerăm Muzeul Satului și ctitorie regală, întrucât a fost ajutat de către fundațiile principelui Carol, iar în perioada în care muzeul se construia, regele Carol a vizitat muzeul în mai multe rânduri și a contribuit moral și material la ridicarea muzeului. Muzeul Satului se întinde astăzi pe 15 hectare, are 382 de construcții pe care le putem numi fără doar și poate și monumente, fiindcă sunt construcții unicat, transferate din sate. Are în colecții peste 60.000 de obiecte. Numai colecția de port popular are 15.000 de obiecte. De asemenea, avem 250.000 de documente de arhivă, mare parte rămase din arhiva Școlii Sociologice de la București, care se referă la cercetările echipelor monografice din cele 600 de sate. Avem fotografii, clișee pe sticlă, documente manuscrise. Așadar, păzim la Muzeul Satului o mică comoară.”



    Până la perioada aceasta de pandemie în care n-au mai venit turiști, Muzeul Satului era plin, mai ales în perioada verii, de turiști din toate țările Europei și din lume. Aproape că toate limbile Pământului se puteau auzi pe aleile Muzeului Satului, spune Paula Popoiu, director general al instituției:


    Avem tot felul de contracte de colaborare cu societăți de turism, care ne aduceau și sper să ne mai aducă sute de mii de vizitatori străini. Asta se întâmpla nu numai fiindcă muzeul se afla într-un plan de turism, ci fiindcă aici, la Muzeul Satului, găseau tot timpul meșteri, un muzeu viu, informații despre România tradițională, un festival, prezentarea unui obicei, ateliere pentru copii. Practic, atracția față de Muzeul Satului se datorează și multelor acțiuni și ateliere pe care le țineam pentru copii și generația mai în vârstă. În această perioadă, când muzeul a fost închis, am primit foarte multe telefoane, mesaje pe rețelele de socializare, în care oamenii ne întreabă când se deschide muzeul și în care ne transmit dragostea lor și ne încurajează. Legătura noastră cu publicul este permanentă.”



    În final, o veste bună. Din data de 21 mai, de la ora 10.00, Muzeul Satului este deschis din nou. Paula Popoiu, director general: Invitația mea e să veniți să vedeți Muzeul Satului, cu rugămintea de a respecta regulile impuse de ordine de miniștri sau legi votate și în vigoare, dar și cu propria grijă față de noi înșine, de ceilalți și față de patrimoniu. Toate aceste reguli vor fi afișate la intrarea în muzeu și ne cerem scuze anticipat dacă cei care nu le vor respecta, nu vor putea vizita muzeul. Așa ne impune această perioadă la care trebuie să ne adaptăm. Vă invit cu drag să veniți la muzeu și îmi pare foarte rău că veți găsi un muzeu atât de liniștit cum n-a fost niciodată.”



    Întâlnirile cu meșterii populari vor fi mai rare, la fel și evenimentele, însă muzeul în sine rămâne în continuare un loc special. În prezent, se caută metodele pentru a se putea prezenta în continuare și viața satului românesc, oamenii lui, nu numai construcțiile acestuia.

  • Cu autobuzul supraetajat prin Bucureşti

    Cu autobuzul supraetajat prin Bucureşti

    De-a lungul timpului, v-am prezentat Bucureştiul
    ca destinaţie turistică culturală, medicală, de shopping sau clubbing, de city
    break. Astăzi vă invităm să cunoaşteţi Bucureştiul printr-un tur al oraşului cu
    autobuze supraetajate Bucharest City Tour, puse în circulaţie de Regia Autonomă
    de Transport Bucureşti în fiecare an în perioada mai-octombrie. Autobuzele
    turistice circulă între orele 10.00 şi 22.00 şi Brânduşa Răiceanu, purtător de
    cuvânt al Regiei Autonome de transport Bucureşti, ne-a spus de ce merită să
    alegem o plimbare cu autobuzele supraetajate: Turul cu autobuzele supraetajate este minunat. Oferă o altă
    perspectivă călătorului. Pe parcursul acestui tur puteţi întâlni majoritatea
    obiectivelor de interes ale capitalei şi cele culturale şi cele istorice.
    Pentru că el, aşa cum a fost gândit, are un traseu de 15,4 km, iar pe parcursul
    lui sunt 14 staţii. Circuitul pleacă de la Piaţa Presei, apoi ajungem la Muzeul
    Satului, vedem Arcul de Triumf, intrăm în Piaţa Victoriei, apoi pe Calea
    Victoriei parcurgem oraşul până la Palatul Parlamentului. De la Palatul
    Parlamentului autobuzul întoarce şi ajungem la Piaţa Unirii, apoi la
    Universitate, apoi la Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles De Gaulle şi
    ne întoarcem pe Kiseleff, până la Piaţa Presei. Zona centrală a oraşului este
    pusă în valoare.


    Linia turistică este deservită de autobuze
    speciale, cu o capacitate de 77 locuri, care parcurg oraşul în aproximativ 50
    de minute. Tarifele de transport pentru această linie, sunt stabilite pe
    categorii de vârstă: 25 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii cu vârsta de până la 7 ani,
    însoţiţi de adulţi, vor beneficia de transport gratuit. Cardul de călătorie se
    poate procura din autobuzele turistice.


    Deşi o astfel de plimbare prin Bucureşti vă poate
    da o idee despre atmosfera oraşului care interbelic a purtat numele de Micul
    Paris, sugestia noastră ar fi să vă rezervaţi câteva ore şi să vă opriţi la
    câteva dintre obiectivele turistice întâlnite în cale.


    Înainte de a urca în autobuz, în zona Pieţei
    Presei, puteţi face o plimbare prin parcul Herăstrău. Cu o suprafaţă de circa
    110 ha, parcul se desfăşoară în jurul lacului Herăstrău, pe o lungime de
    aproape 6 km. Tot în zona de nord a Bucureştiului puteţi vizita Muzeul Naţional
    al Satului Dimitrie Gusti, care vă invită la expoziţia în aer liber
    de arhitectură populară şi colecţii. Şi cum autobuzul îşi continuă drumul pe
    bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, vă puteţi opri pentru
    a vizita cele două clădiri impunătoare care îşi aşteaptă oaspeţii: pe partea
    dreaptă Muzeul Ţăranului Român, în care istoria are un caracter familiar
    amintind de casa bunicii de la ţară, pe stânga Muzeul de Geologie, ce ascunde
    comorile mineralogice şi paleontologice ale României. În Piaţa Victoriei,
    Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, varianta modernizată, vă
    invită să gustaţi experienţa unui muzeu
    provocator. Alte obiective sunt Muzeul George Enescu, fostul Palat Cantacuzino,
    Ateneul Român, Palatul Telefoanelor, palatul CEC şi, desigur, Palatul
    Parlamentului, clădire impresionantă prin dimensiuni şi arhitectură. Şi nu
    uitaţi că ultima cursă pleacă de la Piaţa Presei Libere spre Piaţa Unirii la
    orele 21:00 iar de la Piaţa Unirii spre Piaţa Presei Libere la orele 21:25, aşa
    că puteţi alege autobuzele supraetajate şi pentru o incursiune nocturnă într-un
    oraş care nu doarme.

  • Ziua Crucii. Crâstovul viilor 10-11 septembrie 2016

    Ziua Crucii. Crâstovul viilor 10-11 septembrie 2016

    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, organizează în perioada 10 – 11 septembrie 2016, Crâstovul viilor, eveniment cultural ce marchează conform calendarului popular viticol începutul culesului viilor la români. Ca în fiecare an, prin diversitatea activităţilor propuse, evenimentul reprezintă un bun prilej de a petreceun sfârşit de săptămână relaxant pe uliţele Satului de la Şosea şide a redescoperi frumuseţea datinilor şi obiceiurilor româneşti.

    În deschiderea oficială a evenimentului ce va avea loc sâmbătă, începând cu ora 13.00, vă invităm laun veritabil spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti oferit de Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa, Tulcea, iar între orele14.00 – 15.00, cei mici sunt aşteptaţi să îşi exploreze creativitatea şi să îşi exerseze abilităţile practice în cadrul celor două ateliere de creaţie organizate special pentru ei -icoane pe sticlă şi împletituri textile, ateliere coordonate de Vladimir Baciu şi Eugenia Tudor.

    Dumincă, începând cu ora 14.00, vom redescoperi datinile şi obiceiurile viticole româneşti, alături de Ansamblul folcloric Ţara Vrancei, iar actorul Alexandrul Nicolae ne va dezvălui prin intermediul poeziei şi snoavelor populare tainele viţei-de-vie şi a vinului. De la ora15.00, Ion Creţeanu, Gheorghiţa Nicolae şi Florin Mihalache ne vor oferi cele mai frumoase cântece populare româneşti, într-un cadru tradiţional ce recreează atmosfera sărbătorilor de altă dată. Iubitorii de artă tradiţională vor putea achiziţiona diverse obiecte confecţionate de meşterii populari invitaţi special la târgul organizat cu acest prilej ce va fi deschis zilnic între orele 9.00 – 19.00.

  • Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Astăzi profităm de venirea verii şi vă
    invităm la ţară. Unde? Vă
    recomandăm zone care în a doua jumătate a lunii mai au fost premiate în cadrul
    celei de-a XII-a ediţie a Galei decernării Premiilor Margareta de Aur,
    dedicate turismului rural din România. Evenimentul s-a desfăşurat, ca de
    obicei, în ultimii ani, în incinta Muzeului Naţional al Satului Dimitrie
    Gusti din capitală, iar accentul a fost pus pe rezultatele proprietarilor de
    pensiuni în menţinerea unui nivel ridicat a calităţii serviciilor din turismul
    rural. Au fost recompensate rezultatele obţinute în păstrarea, evidenţierea şi
    promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, posibilităţi
    de agrement, amenajarea grădinii, festivalurile marca ANTREC etc. Categoriile
    de premii au fost: Tradiţie locală ,Gastronomie ,Amenajare grădină,
    Programe de agrement, Experienţe de vacanţă, Organizare festivaluri şi
    evenimente tradiţionale, Diplome de apreciere.


    Traian
    Bădulescu, operator de turism şi unul dintre prezentatorii eveniemntului, ne-a
    spus care sunt zonele cele mai recomandate celor care doresc o vacanţă ca pe
    vremuri, la bunici, ţinând cont de premiile obţinute: Au fost premiate
    pensiuni şi evenimente şi oameni implicaţi în turism, de pe tot cuprinsul
    României. Foarte multe premii au revenit zonei de turism Bran-Moeciu, mai
    multor pensiuni şi la categoria Gastronomie şi la categoria Festivaluri. Au
    fost premiate şi pensiuni din Gorj, din judeţul Neamţ, judeţ care intră în
    forţă în lumea turismului rural, de câţiva ani, din Botiza, comună unde s-a
    format turismul rural din Maramureş şi unde au apărut o parte din primele
    pensiuni din România. Revenind la Braşov, mă mai gândesc la Prejmer. În zona
    Apuseni, avem Albac, unde se desfăşoară un festival anual de mare succes. Mă
    bucură să constat că turismul rural se dezvoltă pe tot teritoriul României. Pornind
    din sud, de la Dunăre, unde avem zona Orşova, Ieşelniţa,
    până în Delta-Dunării şi ajungând în nordul României, unde avem Maramureş,
    Bucovina, Neamţ.


    L-am întrebat
    pe Traian Bădulescu ce apreciează turiştii români şi ce apreciează turiştii
    străini la turismul rural: Constat o mutaţie în ultimii zece ani, în
    sensul bun, pentru români. Acum 20 de ani, turiştii străini, în special doreau
    autenticitate. Preferau clădiri autentice, pensiuni în case vechi şi eventual
    restaurate, doreau mâncare autentică, ceea ce doresc şi în prezent, şi mai
    puţin confort, lăsând la o parte grupurile sanitare. Românii dimpotrivă, doreau
    mai mult vile cu termopane, nu le păsa decât de cadrul natural. Acum, ne-am
    urbanizat foarte mult în ultimii zece ani, aşa că şi românii au început să aibă
    înclinaţiile turiştilor străini. Din păcate, nu mai mergem la ţară cum mergeam
    înainte, e o realitate, copiii nu-şi mai petrec o lună pe an la ţară cum era
    mai demult, şi românii caută din ce în ce mai mult tot tradiţie, autenticitate,
    vor să ia parte şi la evenimente, vor neapărat preparate culinare din zonă şi
    preferă şi ei pensiuni tradiţionale, unde să se simtă chiar ca în mediul
    rural.



    Adesea, în locul în care vă aflaţi aveţi posibilitatea practicării fie a unor activităţi gospodăreşti,
    în funcţie de sezon, fie explorării zonei în căutarea rutelor pentru
    cicloturism sau a celor pentru drumeţie sau a celor destinate sporturilor
    extreme, dar şi acelora care se adresează celor interesaţi de turimul cultural.
    Şi dacă adăugăm tuturor acestor tentaţii, asigurarea că odată ajunşi la ţară vă
    veţi bucura de linişte, într-un loc în care dimineaţa vă treziţi în zgomotul
    făcut de animalele domestice care îşi aşteaptă hrana, iar seara se încheie în
    miros de fân, suntem siguri că nu veţi pregeta în a vă alege să vă petreceţi
    vacanţa într-o zonă rurală din România.

  • Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Scandalul dezinfectanţilor diluaţi din
    spitalele româneşti se extinde



    Cel mai recent scandal
    din sistemul sanitar românesc, cel al dezinfectanţilor diluaţi din spitale, a
    adus subiectul sănătăţii pe agenda viitoarei şedinţe a Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării, din 27 mai. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, într
    -o conferinţă de presă, că a luat decizia după ce acest scandal a arătat ce pagube
    imense pot apărea din cauza nepăsării şi a corupţiei din sistemul de sănătate
    publică.
    Şeful statului a mai spus că trebuie găsiţi vinovaţii şi predaţi justiţiei. Scandalul a izbucnit dupa ce o
    investigaţie jurnalistică dezvăluia, cu ceva timp în urmă, că substanţele
    dezinfectante furnizate de compania Hexi Pharma unităţilor sanitare ar avea o
    concentraţie chiar şi de zeci de ori mai mică decât normele. Controalele
    efectuate în zeci de spitale au confirmat concluziile investigaţiei
    jurnalistice. Gravitatea situaţiei a dus chiar la sistarea operaţiilor, pentru
    câteva zile, în unele spitale. Depăşit de situaţie, ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu a demisionat. El a fost inlocuit de economistul Vlad Voiculescu, fost director de
    cabinet în ministerul Finanţelor. Acesta a fost implicat, de-a lungul timpului,
    în activităţi caritabile în domeniul sănătăţii din Romania. Intre timp, Parchetul General a
    început urmărirea penală împotriva companiei Hexi Pharma, acuzată de
    zădărnicirea combaterii bolilor şi falsificarea de produse. Parchetul trebuie
    să stabilească, între altele, de cât timp sunt folosiţi dezinfectanţii, în
    condiţiile în care
    Serviciul Român de Informatii susţine că, în ultimii cinci ani, a trimis
    informări, în mod constant, despre calitatea proastă a acestora beneficiarilor
    direcţi – spitalele, dar şi preşedintelui României, primului ministru, miniştrilor,
    prefecţilor, consiliilor judeţene.



    Proiectul OUG privind salarizarea bugetară
    din România în dezbatere publică



    Proiectul de ordonanţă de urgenţă
    privind salarizarea bugetarilor din România a fost lansat marţi spre dezbatere
    publică. Principalele modificări se referă la
    restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi Educaţie şi
    introducerea unui sistem de premiere bazat pe criterii de performanţă pentru
    angajaţii din cele două domenii, care ar urma să beneficieze de bonusuri de la 1 ianuarie 2017. Proiectul mai prevede eliminarea diferenţelor de
    salarizare pentru funcţii egale şi muncă egală în cadrul aceleiaşi unităţi. Premierul Dacian Cioloş a precizat că proiectul va corecta unele
    disfuncţionalităţi din sistem, dar nu pe toate. Potrivit
    Ministrului muncii,
    Dragoş Pîslaru, în urma aplicării acestor măsuri, peste 1, 2 milioane de
    angajaţi la stat vor avea salarii mai
    mari şi nimănui nu i se va reduce retribuţia. In replică, preşedintele Blocului
    Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune că doar 400.000 de bugetari din cei 1,
    2 milioane vor beneficia de creşteri salariale. Sindicatele sunt nemulţumite de
    proiect şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din
    învăţământ au anunţat că vor organiza, pe 1 iunie, un marş de protest,
    iar cei din administraţia publică locală ameninţă cu declanşarea conflictului
    de muncă şi boicotarea alegerilor locale.



    Vizita oficială a preşedintelui României, Klaus
    Iohannis, în
    Lituania



    Preşedintele Romaniei,
    Klaus Iohannis, a facut o vizită oficială de două zile în Lituania, unde a
    discutat cu oficialii de la Vilnius despre relaţiile bilaterale, migraţie, securitatea regională şi poziţia
    comună pe care cele două ţări o vor avea la summitul NATO de la Varşovia din
    luna iulie. După convorbirile cu omoloaga sa, Dalia Grybauskaite, Klaus
    Iohannis a afirmat că Bucureştiul şi Vilniusul au un parteneriat puternic, au
    interese, viziuni şi valori commune. România şi Lituania au poziţii similare
    referitoare la migraţie, în sensul că Europa trebuie să-şi protejeze graniţele,
    prin întărirea controlului la frontierele externe, a mai spus Iohannis. El a
    subliniat că abordarea prin sancţiuni pentru statele membre UE care se opun relocării
    migranţilor nu rezolvă nimic.Şeful statului
    român a declarat, pe de altă parte, că
    este importantă o ‘abordare echilibrată’ în ceea ce priveşte consolidarea
    flancului estic al NATO.



    Muzeul Satului din Bucureşti a
    împlinit 80 de ani de existenţă



    Muzeului Satului
    din Bucureşti,
    unul din cele mai vechi spaţii de
    expunere în aer liber din Europa şi unul dintre cele mai vizitate locuri din
    România, a aniversat, marţi, 80 de ani de existenţă, prin inaugurarea unei noi
    aripi. Sociologul Dimitrie Gusti a
    avut ideea, în perioada interbelică, de a aduce în Capitală zeci de gospodării
    din toate regiunile României. În prezent, muzeul adăposteşte 370 de monumente şi 60 de mii
    de obiecte de patrimoniu. Conceput
    ca un muzeu sociologic, misiunea lui este de a înfăţişa vizitatorilor
    realitatea vieţii satului, aşa cum era sau este ea trăită de ţăranul român. Aproximativ 500.000 de turişti români şi străini
    vizitează anual acest muzeu.



    CFR Cluj a câştigat ediţia 2016 a
    Cupei României la fotbal



    CFR Cluj a câştigat ediţia a 78-a a Cupei României la
    fotbal, marţi, pe Arena Naţională din Bucureşti, după ce a învins-o pe Dinamo
    Bucureşti cu scorul de 5-4 la loviturile de departajare. CFR şi-a trecut în palmares a patra cupă,
    în timp ce Dinamo rămâne cu 13
    astfel de trofee. Meciul a avut o semnificaţie aparte pentru Dinamo, în
    condiţiile în care, recent, fostul său jucător camerunez Patrick Ekeng şi-a
    pierdut viaţa pe gazon, din cauza unor probleme cardiace. Cupa României este al
    doilea trofeu decernat în acest sezon, după ce Astra Giurgiu a câştigat titlul
    de campioană.

  • Muzeul Satului, la 80 de ani

    Muzeul Satului, la 80 de ani

    O frântură a vieţii rurale ancestrale se muta în Bucureşti, în 1936, când lua fiinţă unul din primele muzee etnografice în aer liber din România şi din lume: Muzeul Satului. La 10 mai, el era inaugurat oficial în prezenţa conducătorilor ţării, inclusiv a regelui Carol al II-lea, şi a celor mai importante personalităţi politice, culturale şi religioase ale vremii. La 17 mai, Muzeul era deschis publicului larg.



    Crearea acestui loc emblematic al poporului român este rodul unor cercetări intense teoretice şi de teren, precum şi al unor experimente muzeografice de peste un deceniu în circa 600 de localităţi ale României rurale interbelice – activităţi coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietorul Şcolii Sociologice din Bucureşti.



    În cei 80 de ani care au trecut de la înfiinţare, în Muzeul care poartă numele creatorului său numărul gospodăriilor-monument, aduse în Capitală din toate colţurile ţării, a crescut de la 29 la 370. Iar în colecţii există 60.000 de obiecte populare, altele decât cele din interiorul caselor. Conceput ca un muzeu sociologic, misiunea lui este de a înfăţişa vizitatorilor realitatea vieţii satului, aşa cum era sau este ea trăită de ţăranul român. Tocmai de aceea, sinteză a tuturor satelor din România, Muzeul din Bucureşti este, el însuşi, un sat real, cu uliţe, case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice, fântâni sau pieţe.



    Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinţare, preşedintele Klaus Iohannis a decorat cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de “Mare Ofiţer”, Muzeul Satului Dimitrie Gusti. Prin această distincţie, statul român acordă o înaltă apreciere unei instituţii muzeale care şi-a câştigat un rol major în cultura şi cercetarea românească, dar şi în inimile oamenilor – români şi de peste hotare.



    Sunt peste 500 de mii care îi trec, anual, pragul. Satul din mijlocul Bucureştiului a devenit cunoscut în ţară şi în străinătate ca una dintre principalele atracţii turistice ale României, a spus preşedintele Klaus Iohannis:


    ‘În spatele acestui renume, stă un volum imens de muncă pentru salvarea şi aducerea în muzeu a celor mai reprezentative construcţii şi instalaţii tradiţionale, prezervarea acestora de uzura timpului, extinderea continuă a muzeului în aer liber, cultivarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi artei populare, organizarea de programe şi expoziţii pentru publicul de toate categoriile. Pentru toate acestea vă felicit şi vă doresc la mulţi ani!’



    Pentru aniversarea celor 80 de ani de existenţă ai Muzeului Satului, pe parcursul întregii săptămâni au fost programate manifestări sub înaltul patronaj al preşedintelui ţării: un colocviu internaţional, prezentări de carte, un târg al meşterilor populari şi ateliere interactive de creaţie meşteşugărească. Li se adaugă o Zi a costumului naţional şi una a prietenilor, organizată în parteneriat cu misiunile diplomatice în România, recitaluri de muzică populară şi de jazz,

  • Veşnicia tot la sat se găseşte

    Veşnicia tot la sat se găseşte

    Veşnicia s-a născut la sat spunea Lucian Blaga (filozof,
    poet, dramaturg, născut la 9
    mai 1895 şi trecut în nefiinţă la 6 mai 1961). La sfârşit de februarie, s-a desfăşurat festivitatea de desemnare a
    satelor culturale ale României, la Muzeul satului Dimitrie Gusti, din
    Bucureşti. Reprezentanţii satelor care şi-au depus candidatura pentru obţinerea
    acestui titlu, s-au prezentat cu mult entuziasm, aducând cu ei mostre
    reprezentative pentru cultura şi specificul zonei lor.


    Fie că vorbim despre săteni care valorifică
    bogăţiile de floră spontană ale zonei lor, fie că vorbim de păstrători ai unor
    obiceiuri strămoşeşti, fie că ne referim la comune care încearcă să valorifice
    mai bine experienţa celor vârstnici, propunându-şi să creeze muzee vii de
    tradiţie populară românească în zona lor, toţi cei prezenţi sunt oameni mândri
    să joace un rol în comunitatea sătească din care fac parte.


    Reprezentanţi din 25 de comune şi-au susţinut, la Muzeul Naţional al
    Satului, candidatura. În faţa juriului, primarii comunelor au vorbit despre
    tradiţia culturală şi istorică a comunelor, despre investiţiile în
    infrastructură şi despre evenimentele organizate. Săteni de toate vârstele,
    îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment, iar
    o parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative.


    Comuna Drăguş din judeţul
    Braşov a obţinut cel mai mare punctaj în cadrul celei de a treia ediţii a
    competiţiei Satele Culturale ale României. Sper ca, în continuare, comuna
    Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port, a declarat atunci
    Gheorghe Sucaciu, primarul din Drăguş. Următoarele localităţi clasate au fost
    Sângeorgiu de Mureş (Mureş) şi Ciocăneşti (Suceava), aceasta din urmă fiind şi
    câştigătoarea ediţiei din 2014.


    La standul comunei Ciocăneşti, ne-a întâmpinat zâmbitoare, Marilena
    Niculiţă, directorul Muzeului naţional al ouălor încondeiatedin Comuna
    muzeu Ciocăneşti, Bucovina: Suntem atât de bucuroşi că sunt
    apreciate toate evenimentele culturale care au loc la noi. Festivalul naţional
    al ouălor încondeiate va fi anul acesta la a 13-a ediţie şi Festivalul naţional
    al păstrăvului. În concurs ne-am prezentat cu 11 evenimente culturale: Măsura
    oilor, pe 29 mai, când se urcă vitele la munte, mai avem un festival
    Incursiune în rezervaţia de rododendroni, de pe muntele Suhard, mai avem
    hramul schitului Sf. Apostoli Petru şi Pavel, după care va urma Săptămâna
    plutăritului. Este săptămâna dinaintea Festivalului păstrăvului, ţinând cont
    că la noi turiştii au posibilitatea de a face o plimbare cu plutele pe Bistriţa.


    Alte comune care au obţinut, în
    acest an, titlul de sat cultural sunt: Miroslava (Iaşi), Vorona (Botoşani),
    Siseşti (Mehedinţi), Şiria (Arad), Tulgheş (Harghita), Vadu Crişului (Bihor),
    Izvoarele (Prahova), Jidvei (Alba), Cândeşti (Dâmboviţa), Băcia (Hunedoara),
    Horia (Constanţa), Bonţida (Cluj), Ruginoasa (Iaşi), Dudeştii Noi (Timiş),
    Corneşti (Cluj), Costeşti (Vâlcea), Văcăreni (Tulcea), Prundeni (Vâlcea),
    Arcani (Gorj).


    De la Vorona, am vorbit cu Ştefan Aurel, profesor de română şi
    primar al comunei: Avem o comună cu tradiţii deosebit de
    frumoase, de variate şi bineînţeles că datoria noastră este să le păstrăm, să
    le valorificăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare. De aceea noi avem
    implicaţi în manifestările culturale copiii, învăţătorii. Avem câteva
    evenimente deosebite, de mare amploare: ziua de hram a mănăstirii Vorona, pe 8
    septembrie, când după sărbătoare, se păstrează tradiţia horei populare,
    organizată în curtea mănăstirii. În timpul industrializării, când se pierdea
    tradiţia horei, un voronean a avut o idee, şi a preluat această tradiţie în
    Festivalul cântecului, dansului, portului popular Serbările pădurii. Este la a
    42-a ediţie. Noi i-am adăugat de-a lungul anilor şi o componentă de meşteşuguri
    populare şi vin meşteri din toată ţara.


    Şi comuna Costeşti, din judeţul Vâlcea are cu ce se mândri, ne-a
    spus Mihaela Sidea Măgureanu, bibliotecară la Biblioteca publică gen. Nicolae
    Ciobanu, de aici: Avem Muzeul Trovanţilor, avem Cheile
    Bistriţei şi ale Costeştiului, avem Parcul naţional Buila Vânturariţa. Există
    în Costeşti secţie de artă a Muzeului judeţean Vâlcea, secţia de artă Gheorghe
    D Anghel, unde sunt expuse lucrări donate de un fiu al satului, există
    mănăstirile, mănăstirea Bistriţa. Consider că avem cu ce ne mândri, pentru că
    în Costeşti se întâmplă lucruri foarte frumoase, avem multe evenimente şi de
    tradiţie şi noi pe care le facem. Întâlnirea la obârşie, La Izvoare, întâlnirea
    fiilor satului, sărbătoare la care de fiecare dată aniversăm un fiu al satului
    care a făcut ceva pentru comună. L-am sărbătorit în anii care au trecut pe Aurelian Sacerdoţeanu, care a fost istoric, arhivist şi
    director al Arhivelor Naţionale. Avem un actor, pe Vasile Niţulescu, care este
    cunoscut din filme în special în rolul lui boier Murguleţ, din Viaţa la ţară.
    Şi acum urmează să sărbătorim un alt fiu al satului, pe gen. Nicolae Ciobanu,
    care a donat bibliotecii noastre un număr de aproape 10 mii de volume, din
    colecţia personală. Avem un ansamblu de dansuri şi obiceiuri, Domniţele din
    Costeşti, care are o vechime de peste 30 de ani şi încă mai avem în componenţa
    ansamblului din vechile domniţe. Şi acum avem şi micuţele domniţe.



    Valorificând tradiţiile aceste sate
    dovedesc că şi astăzi veşnicia tot la sat poate fi atinsă.

  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

    Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

    Călătoria noastră de astăzi ne poartă către unul dintre
    cele mai fascinante muzee în aer liber din România. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti a fost denumit de
    mari personalităţi ale vremii, dar şi de către vizitatori un spectacol al
    anotimpurilor, un popas pentru suflet, hrană pentru minte, un sat al satelor
    româneşti sau chiar satul de la şosea. De fapt, Muzeul Satului este localizat
    lângă cel mai mare parc din Bucureşti, pe malul lacului Herăstrău, într-un
    decor istoric, dar plin de viaţă.


    Este unul dintre cele
    mai mari şi mai vechi muzee în aer liber din Europa, spune Iuliana Mariana
    Grumăzescu, director de comunicare şi pedagogie muzeală. Muzeul
    Satului a fost constituit în anul 1936, iar anul acesta împlineşte 80 de ani.
    Majoritatea caselor din muzeul care numără în acest moment 365 de monumente au
    fost aduse din sate din România şi aşezate piesă cu piesă, ca un joc de Lego.
    Ideea a fost, şi atunci ca şi acum, ca să prezentăm publicului vizitator o
    sinteză a arhitecturii tradiţionale specifice satului românesc. Casele sunt
    diferite de la o zonă la alta, în funcţie de specificul locului şi, de
    asemenea, respectă tiparul arhitecturii zonei din care provin. Toate casele
    prezintă istoria locului, fiind amenajate cu obiecte din zonele respective şi
    pot fi considerate muzee în muzeu. Muzeul nostru se bucură de un mare număr de
    vizitatori anual, peste 465.000 de vizitatori ne trec pragul în fiecare an,
    fiind şi o destinaţie recomandată de diverse agenţii de turism şi site-uri de
    profil. Muzeul este brand românesc, fiind înregistrat la OSIM în 2007, dar şi
    brand european.


    Muzeul are trei intrări şi beneficiază de casierii, dar
    şi de automate de bilete electronice. Există un magazin, numit Galeria de Artă
    Populară Contemporană, de unde pot fi cumpărate ghiduri turistice, dar şi
    albume. Şi, un lucru interesant, instituţia este deschisă aproape mereu: 360 de
    zile pe an, între orele 9.00 – 17.00 sau 9.00 – 19.00. Avem
    foarte mulţi turişti străini. De câţiva ani, a crescut numărul turiştilor din
    Spania şi din Asia. Avem, de asemenea, foarte mulţi turişti din Israel şi din
    Germania. Am încheiat diverse contracte de parteneriat cu diverse agenţii de
    turism şi turoperatori, iar printre serviciile pe care le oferim se numără şi
    ghidajul profesionist realizat de muzeografii noştri în limbile română,
    engleză, franceză, spaniolă şi italiană. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie
    Gusti este locul preferat de copii, dar şi de adulţi cu inima de copil. Este o
    alegere excelentă pentru weekend, dar şi pentru toţi cei care doresc să
    cunoască valorile şi identitatea unui popor prin prisma modului său de viaţă.
    Pe lângă plăcerea unei plimbări, într-un cadru plin de vitalitate şi puritate,
    vă invităm la o veritabilă lecţie de istorie, în care prezentul se îmbină cu
    trecutul într-o poveste fără sfârşit.


    Iată aşadar o destinaţie
    din care puteţi admira arhitectura rurală românească, îmbinând frumuseţea şi
    autenticitatea satului cu farmecul viu al naturii. În speranţa că v-am convins,
    vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Târgul de Sfântul Dumitru

    Târgul de Sfântul Dumitru

    Tradiţii şi obiceiuri româneşti puse în valoare de Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” în perioada 23–25 octombrie, la Târgul de Sfântul Dumitru, eveniment organizat în preajma importantei sărbători din calendarul ortodox.



  • Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Toamnă bogată la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Două weekenduri, 5-6 septembrie şi 12-13 septembrie cu demonstraţii meşteşugăreşti, expoziţii şi gastronomie tradiţională la Târgul de Sfânta Maria Mică şi sărbătoarea Cârstovului viilor, ce aduce în atenţia publicului tradiţia culesului viilor şi a procesului de obţinere a vinului. Despre toate aceste evenimente vorbeşte Ela Soltuz, muzeograf la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.