Tag: Muzeul Trovantilor

  • Muzeul Trovanților din Costești, judeţul Vâlcea

    Muzeul Trovanților din Costești, judeţul Vâlcea

    Ajungem azi în partea sudică a
    României, în județul Vâlcea, și vizităm
    un muzeu unic. Acesta se află în aer liber, este deschis non-stop, iar accesul
    este foarte ușor, făcându-se chiar de pe drumul național din apropiere. Rezervația
    Naturală Muzeul Trovanților din comuna Costești a fost înființată prin hotărâre
    de Guvern în anul 2005 și nu puțini au fost turiștii care i-au trecut pragul în
    ultimii 17 ani.


    Florin
    Stoican, cercetător și custode al acestui muzeu natural, ne explică ce sunt, de
    fapt, trovanții.

    Sunt niște formațiuni biologice pe care omul
    obișnuit le percepe ca pe niște pietre, niște gresii din punct de vedere
    geologic. Sunt grăunțe de nisip, care s-au cimentat prin circulația unor
    lichide cu carbonat de calciu dizolvat în ele, care au legat aceste grăunțe de
    nisip formând o gresie. Deci, practic, este un strat de nisip care a fost
    cimentat. În această zonă, a fost acum peste șase milioane de ani o deltă în
    care râul a adus de pe continent aceste sedimente nisipoase, niște
    conglomerate, pietrișuri. Dacă ar fi fost soluții suficient de multe sau
    suficient de concentrate, întreg acest depozit de sedimente s-ar fi cimentat și
    s-ar fi format un mare banc de gresie cu intercalații de conglomerat. Dar, în
    acest caz, din diferite motive, ori că nu a fost suficientă soluție, ori că nu
    a fost suficient de mult timp pentru cimentare, ori că nu a fost concentrația
    suficientă pentru cimentare, s-au făcut cimentări doar zonal, în jurul unor
    nuclee de creștere. În jurul unui grăunte de nisip s-au adăugat altele, s-au
    lipit unele lângă celelalte, în funcție de soluțiile care circulau prin această
    rocă permeabilă și, strat după strat, s-au format aceste forme sferoidale, elipsoidale,
    combinate, complexe, de toate variațiile posibile.


    Muzeul Trovanților
    a fost înființat în 1996, așa cum este acum, de către Facultatea de Biologie
    din București în urma unei deplasări pentru practică. Apoi, din 2005, a fost
    preluat de Asociația Kogayon, care are ca scop conservarea biodiversității și
    geodiversității, spune Florin Stoican, cercetător și custode al Rezervației
    Naturale Muzeul Trovanților.

    Foarte mulți membri ai asociației
    sunt studenți în domeniul științelor naturii, foarte mulți dintre membri sunt
    geologi, inclusiv eu, și folosim această rezervație în scop educativ,
    științific și recreativ. Ocupându-ne și de Parcul Național Buila-Vânturarița
    care este în preajmă, rezervația este mult mai ușor accesibilă. Se poate merge
    oricând, cu orice fel de grupuri, de la copii până la oameni în vârstă. O folosim
    ca prim pas în educația ecologică cu privire la protecția naturii. Turiști sunt
    în permanență. Această rezervație este deschisă pentru oricine trece pe aici.
    Nu există o taxă de intrare sau cineva care să stea acolo în permanență și să
    se ocupe de vizitatori. Cine vrea, oprește. Noi am montat acolo, în rezervație,
    un panou informativ, bilingv. Sunt informații despre zonă, despre ce sunt trovanții,
    cum s-au format ei, cum au ajuns acolo și despre celelalte obiective turistice
    din Costești și din zona Parcului Național. Suprafața totală a rezervației este
    de 1,1 hectare.


    Trovanților li se mai spune pietrele vii. Au forme stranii, captivante, iar mărimile lor
    sunt diferite, de la câțiva centimetri până la câțiva metri. În speranța că
    v-am trezit interesul, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până
    atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Cinci motive pentru a vizita Vâlcea

    Cinci motive pentru a vizita Vâlcea


    Vă lansăm astăzi o provocare: o vizită în judeţul Vâlcea, pentru a-i descoperi particularităţile. Județ situat în partea de sud a țării, în provincia istorică Țara Românească, Vâlcea îşi are reședința de județ în orașul Râmnicu Vâlcea. Este una dintre cele mai vechi zone locuite din sudul ţării, aici găsindu-se castre romane, cetăți dacice, dar și conace medievale. De asemenea, județul este renumit și pentru peisajele sale naturale spectaculoase, dar și pentru lăcașurile de cult devenite monumente istorice.



    Dacă preferaţi să descoperiţi Vâlcea în aer liber, vă propunem fie Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului, fie Muzeul Trovanților. Piramidele de pământ sunt nişte formaţiuni naturale unice în țară, cu forme diverse: creste, turnulețe, piramide, turnuri sau jgheaburi, create în urma eroziunii solului, având o înălțime de aproximativ 80 de metri. Situat la intrarea în localitatea Costești, Muzeul trovanților reprezintă o altă rezervație, unică în Europa, cuprinzând formațiuni geologice din straturi de nisipuri cimentate în mod natural de-a lungul timpului. Acestea au texturi și forme diverse și, de obicei, se dezvoltă ascendent, de la centru spre margine. Se bănuieşte că aceste formaţiuni ar avea peste 6 milioane de ani.



    Castrul roman Arutela reprezintă un alt monument istoric important din județ. Acesta se află în apropierea orașului Călimănești, în punctul numit “Poiana Bivolari”. Potrivit unor inscripții descoperite pe porțile castrului, acesta a fost construit în secolele I-II d.Hr, în timpul împăratului roman Hadrian. Castrul roman Arutela a fost descoperit în anul 1888, în urma unor săpături arheologice. Aici au fost găsite, inițial, mai multe monede și obiecte metalice romane, apoi, băile și o parte din zidurile castrului.



    O parte a județului Vâlcea este străbătută de una dintre cele două șosele alpine ale României: este vorba despre șoseaua Transalpina, considerată a fi cea mai înaltă șosea din țara noastră. Acesta străbate patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina este unul dintre drumurile montane vechi, ce străbat Carpații, despre acesta spunându-se că a fost, inițial, un coridor roman. Transalpina este cunoscută și ca “Drumul Regelui” deoarece, în timpului celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea a ordonat refacerea acestuia.



    Aici se află trei dintre cele mai cunoscute stațiuni cu ape minerală din țară: Băile Olănești, Băile Govora și Stațiunea Călimănești – Căciulata. Acestea sunt formate în jurul unor izvoare cu ape minerale și termale cu ajutorul cărora se pot trata sau ameliora numeroase boli. În aceste stațiuni se pot urma atât cure interne, cât și cure externe. Situate în zone montane, stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea pot fi şi punctul de plecare pentru diverse drumeții.



    Dincolo de acestea, mai multe complexe din zonă şi-au amenajat zonă de SPA, turismul de wellness fiind un nou concept lansat pe piaţa de profil din România. La o întâlnire a operatorilor de turism de wellness, Irina, reprezentanta unui complex din zonă ne-a spus care pot fi tentaţiile la SPA: “Două tratamente, un tratament corporal şi un tratament facial, ambele inspirate din tradiţia noastră locală. Tratamentul corporal este bazat pe extract din sâmburi de struguri şi ulei din sâmburi de struguri, are efect specific de detoxifiere, tonifiere, pentru eliminarea apei, pentru diminuarea celulitei, durează 50 de minute, include un peeling, care pregăteşte pielea, apoi un tonic remineralizant, urmat de o mască corporală, cu efect lipolitic. Folosim şi termocuverta pentru eliminarea celulitei, pentru îmbunătăţirea traspiraţiei şi eliminarea apei. Apoi urmează o cremă de final, aplicată cu mişcări circulare. Tratamentul facial, pe bază de miere, de la un producător local. Noi ne bazăm pe proprietăţile sale benefice pentru tenul sensibil, acneic, cu probleme, pentru luminozitate. Începem prima dată cu o demachiere blândă a feţei, o exfoliere cu mişcări circulare, apoi un masaj facial, urmează masca pe bază de miere şi la final aplicăm o cremă puternic hidratantă: un adevărat răsfăţ.”



    De asemenea, tot în Vâlcea se află și multe mănăstiri, precum Govora, Bistriţa, Arnota, mănăstirile Turnu și Mănăstirea Ostrov, ambele aflate pe cursul râului Olt, la fel ca şi Mănăstirea Cozia, emblematic monument de artă medievală şi Mănăstirea Hurezi, singura din partea sudică a României aflată pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.