Secretarul de stat Dan
Neculăescu a avut, săptămâna trecută, o rundă de consultări cu adjunctul
ministrului ucrainean al afacerilor externe, Vasyl Bodnar.
Printre altele,
agenda discuțiilor a vizat și situația persoanelor aparținând minorității
române din Ucraina, secretarul de stat român reiterând poziția clară a
Ministerului Afacerilor Externe privind importanța aplicării cu bună credință a
normelor şi standardelor relevante în domeniul protecției drepturilor
persoanelor aparținând minorităților naționale.
S-a referit în mod direct la
votarea, de către Rada Supremă, a legii privind utilizarea limbii ucrainene ca
limbă de stat și a reiterat ferm necesitatea ca măsurile adoptate de statul
ucrainean să asigure respectarea drepturilor etnicilor români în conformitate
cu normele și standardele internaţionale în materie. A arătat că Ministerul
Afacerilor Externe va analiza cu atenție textul legii adoptate, evidențiind că
partea română va continua să depună toate eforturile în dialogul bilateral
pentru identificarea soluțiilor adecvate care să răspundă integral
preocupărilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.
În acest
sens, cele două părți au convenit continuarea discuțiilor în cadrul Comisiei
interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor
persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și a proiectelor
derulate în sprijinul comunității românești.
Ministerul pentru Românii
de Pretutindeni lansează noul format al platformei online a Muzeului Românilor
de Pretutindeni, care conține și o secțiune dedicată realizărilor
conaționalilor aflați în afara granițelor României, se arată într-un comunicat
de presă. Prin noua secțiune, MRP dorește să promoveze românii de succes de
pretutindeni, adevărate modele de conduită și implicare în păstrarea și
promovarea identității românești peste hotare. Muzeul pentru Românii de
Pretutindeni s-a concretizat la 1 octombrie 2018, sub forma unei platforme
online, accesibile românilor de pe toate meridianele lumii.
Platforma include secțiuni
precum: Români din jurul granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul
Românesc, Școala și biserica, Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți,
Tradiții și Obiceiuri, iar de anul acesta va conține și o secțiune dedicată
performanței românești de pretutindeni.
Românii sunt cei mai
numeroși medici străini din Germania și formează o diaspora distinctă de cea
din Franța, Italia sau Spania. În Germania, este o diaspora în care
spiritul de organizare, un fel de simț al dreptății sociale, dar și generozitatea
sunt bine dezvoltate, spune Emil Hurezeanu, ambasador al României în
Germania, într-un interviu pentru ziarul Libertatea.
La rândul lor, germanii ne
exotizează țara mai puțin decât britanicii și nu se tem să investească aici. Cu
toate astea, România trebuie să recucerească oamenii care au părăsit țara în
căutarea unei vieți mai bune în străinătate, iar această schimbare de
macaz nu se face prin exclamații panicate sau îndemnuri moralizatoare la adresa
compatrioților care părăsesc țara, crede Hurezeanu.
De asemenea, el a
constatat deficitul demografic cronic și major al României. În jumătatea de
nord a Germaniei, industria cărnii este dominată de muncitori români. Dar ei au
ales alt loc de muncă și alt loc pentru a trăi, în condițiile pe care le
asigură doar dreptul liberei circulații, existent doar în situația apartenenței
la Uniunea Europeană, atunci când trăiesc și muncesc în Germania, românii nu
sunt egalii refugiaților sirieni, ci cetățeni care își folosesc calitatea de
apartenență la o țară membră a Uniunii Europene, în cunoștință de cauză.
Din perspectiva statului
și a viitorului nostru comun, ar fi bine să schimbăm acest semn de brain
drain în brain gain. Strategiile de dezvoltare și
solidaritate națională țin de competența partidelor politice, a guvernelor și
sunt foarte necesare. Cei 700.000 de români care muncesc legal în Germania,
dincolo de faptul că virează bani și se întorc periodic acasă, vor rămâne
români, orice ar face.
Am observat că românii au
o anume plasticitate, care îi determină să se asemene cu cei alături de care
trăiesc. Românii din Germania sunt diferiți de cei din Franța, Italia, Spania,
împrumută repede și bine trăsături ale locuitorilor țării în care trăiesc. Ei
compară locul în care trăiesc și muncesc în Germania, cu țara lor de origine
și, din nou, posibilitatea acestor comparații, spre deosebire de perioada
exilului, de dinainte de 1989, oferită de șansa de a circula liber între cele
două lumi, este o forță de progres.
Și din acest progres câștigă și țara de origine,
și Germania – țara unor mari diaspore din Europa de Est, care și-a schimbat
percepția asupra străinilor, în mod pozitiv, în ciuda unor manifestări
populiste de care nu scapă nimeni, în ziua de azi, nici în Europa, nici în
America.