Nadia Comăneci – “Zeița de la Montreal”, primul 10 din istoria gimnasticii mondiale, susţine “Proiectul Hercules”, un program destinat atragerii copiilor către sport, derulat de Ministerul Sportului în perioada 25 iulie — 19 august 2022. Testimonial Nadia Comăneci.
România a fost
una dintre ţările în care gimnastica s-a practicat în mod organizat încă din secolul
XIX. În capitala Principatelor Unite se înfiinţa, în 1867, Societatea
Bukarester Turnverein, din inițiativa unor comercianți sași proveniți din
Brașov și Sibiu, stabiliți în Bucureşti pentru afaceri. Din 1876 a funcţionat
Societatea Centrală Română de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn, înfiinţată de
profesorii Gheorghe Moceanu si Constantin Constantiniu. Aceasta a avut un rol
deosebit în dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului, prin organizarea
sistematică de concursuri la nivel local şi naţional. În şcoli, gimnastica a
pătruns tot începând cu secolul XIX, fiind, în multe instituţii de învăţământ,
o disciplină obligatorie. La nivel competiţional, prima prezență olimpică
românească la gimnastică a fost consemnată la Jocurile din 1936, de la Berlin.
De atunci, gimnaştii tricolori nu au mai lipsit de pe scena olimpică decât de
la ediţia de la Londra, din 1948.
Primele medalii
au venit în 1956, de la Jocurile Olimpice de la Melbourne, unde Elena
Leuştean a câştigat bronzul la sol, la fel ca şi echipa feminină a României
în concursul pe naţiuni. Parcursul
cu adevărat istoric al gimnasticii româneşti a început însă 20 de ani mai
târziu, cu Nadia Comăneci. La 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de la
Montreal, Nadia Comǎneci obţinea prima notǎ de 10 din istoria gimnasticii
artistice, cu un exerciţiu executat la paralele inegale. Acea evoluţie,
impresionantǎ prin exactitate şi forţǎ, este încǎ un model pentru gimnastele de
astǎzi. La acea orǎ, a fost cel mai bun exerciţiu executat vreodatǎ, motiv
pentru care arbitrele nu au putut decât sǎ-i constate perfecţia. Tabela de marcaj
a fost luatǎ însǎ prin surprindere. Cum se considera cǎ nota zece este
imposibil de obţinut, tabela nu avea loc decât pentru trei cifre, astfel cǎ a
arǎtat numǎrul 1, urmat de douǎ zerouri. A fost unul dintre momentele
memorabile ale istoriei gimnasticii artistice care, dupǎ Montreal, a devenit unul
dintre cele mai urmǎrite sporturi, la fiecare ediţie a Jocurilor Olimpice.
Nadia a rǎmas, în conştiinţa colectivǎ, cea mai mare gimnastǎ a tuturor
timpurilor. Urmând modelul ei, sute de mii de fetiţe de pe toate meridianele
s-a îndreptat cǎtre sǎlile de gimnasticǎ.
Din pǎcate însǎ,
la 45 de ani de la acea mare performanţǎ, gimnastica româneascǎ trece printr-o
crizǎ de proporţii. Din nou, la fel ca şi la Rio, în 2016, România nu are echipe
calificate în concursurile olimpice, atât bǎieţii, cât şi fetele ratând
prezenţa în competiţia pe naţiuni. Vor concura în Japonia doar trei gimnaşti
români: Marian Drăgulescu, în concursul masculin de sărituri, alături de Larisa
Iordache şi Maria Holbură în competiţia feminină de individual compus. Cele mai
multe şanse la o medalie îi aparţin, evident, lui Drăgulescu,deşi, la 40 de ani
împliniţi, este unul dintre veteranii concursului olimpic. El este cel mai
titrat gimnast român. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice,
dintre care una de argint şi două de bronz, obţinute la Atena, în 2004. Se
adaugă zece la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint.
La Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre
acestea, zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie
care îi lipseşte este aurul olimpic. În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai
bun sportiv român al anului. Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu
care îi poartă numele.
De-a lungul celor aproape 100 de ani de participare la Jocurile Olimpice, sportivii români au urcat pe podium de 306 ori. De 89 de ori, s-au aflat pe cea mai înaltă treaptă. În total, 111 români se pot lăuda că au în palmares cel puţin o medalie de aur. Dintre aceştia, 16 au câştigat medalia de aur de cel puţin două ori.
Sportiva română cu cele mai multe medalii olimpice, în număr de 9, este Nadia Comăneci. S-a născut în ziua de 12 noiembrie 1961, în localitatea Oneşti. La vârsta de 5 ani, a făcut primii paşi în gimnastică, fiind descoperită în cadrul unui concurs de selecţie organizat în grădiniţele din oraş. Nadia a intrat în istorie în 1976, la Olimpiada de la Montreal, unde a câştigat trei medalii de aur, impunându-se la individual compus, paralele şi bârnă. In plus, a câştigat argintul în concursul pe naţiuni cu echipa României şi bronzul la sol. Performanţa sa cea mai de seamă a fost însă obţinerea primei note de 10 din istoria gimnasticii, fapt care a condus la cea dintâi modificare importantă a regulamentului de notare. În 1980, Nadia şi-a confirmat valoarea la Olimpiada de la Moscova, de unde s-a întors cu două medalii de aur, la bârnă şi sol. A mai câştigat medalii de argint la individual compus şi cu echipa. În 1989, Nadia a revenit în atenţia lumii întregi printr-o acţiune de mare curaj. Ea a părăsit România trecând clandestin frontiera către Ungaria şi stabilindu-se în Statele Unite. Gestul său a reprezentat una dintre cele mai importante lovituri mediatice date regimului ceauşist.
Cu 8 medalii olimpice, dintre care tot cinci de aur, figurează, în topul nostru, canotoarea Elisabeta Lipă. Dacă Nadia şi-a câştigat medaliile la două ediţii ale Jocurilor, Elisabeta avut nevoie de şase participări, fiind una dintre cele mai longevive sportive de mare performanţă ale României. S-a născut la 26 octombrie 1964, în oraşul Siret, din judeţul Suceava. In 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a obţinut primul său aur olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu. In 1988, s-a întors de la Jocurile de la Seul cu o medalie de bronz la patru vâsle şi una de argint, la dublu vâsle. In 1989 s-a remarcat pentru prima dată în probele de simplu, câştigând medalia de aur la Mondialele de la Bled. A dominat proba de simplu mai mulţi ani, câştigând şi titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. Elisabeta Lipă a intrat apoi în faimosul echipaj feminin românesc de 8+1, care a dominat ani de zile întrecerile continentale, mondiale şi olimpice. Alături de colegele sale, a reuşit să obţină încă trei medalii olimpice de aur, în 1996, la Atlanta, în 2000, la Sydney, şi în 2004, la Atena.
Cea de a treia sportivă română cu cinci medalii olimpice de aur în palmares este tot o canotoare. Georgeta Damian – Andrunache s-a născut la 14 aprilie 1976, la Botoşani. A debutat în întrecerile de vârf în 1997, la Aiguebellette, în Franţa, când a câştigat argintul în proba de doi rame fără cârmaci, alături de Veronica Cochelea, şi aurul cu echipajul de 8+1. Succesul de la doi rame fără cârmaci, obţinut la Olimpiada din 2000, de la Sydney, alături de Doina Ignat, a reprezentat, la acea vreme, o surpriză. După retragerea Doinei din probele de doi rame, Georgeta şi-a confirmat valoarea alături de Viorica Susanu, cu care a cucerit titlul olimpic la Atena. Tot la Olimpiada elenă a făcut parte şi din echipajul de 8+1, campion olimpic. În 2008, la Olimpiada de la Beijing, Geta şi Viorica au cucerit din nou aurul la doi rame. Au făcut parte şi din echipajul de 8+1 care a câştigat medaliile de bronz.
România s-a aflat în topurile gimnasticii mondiale vreme
de decenii. Numele multiplelor campioane
olimpice Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Simona Amânar sau
Cătălina Ponor au ținut, ani de zile, primele pagini ale actualității sportive
de pe întreg mapamondul. În ultimii
ani însă, gimnastica românească nu a mai avut rezultate. Ratarea calificării
echipelor României la Jocurile Olimpice de la Tokio, atât la masculin, cât și
la feminin, este expresia deplină a căderii valorice catastrofale a gimnasticii
românești.
Ultima ediție a Jocurilor
Olimpice la care România a obținut rezultate notabile în concursul de
gimnastică a fost cea de la Londra, din 2012. Echipa feminină a ocupat locul 3
pe națiuni, iar Cătălina Ponor a câștigat medalia de argint la sol. Cel mai bun
rezultat a fost locul I câștigat de Sandra Izbașa la sărituri, rezultat care a
adus ultima medalie olimpică de aur a gimnasticii românești.
Sandra Izbaşa s-a născut
la 18 iunie 1990, la Bucureşti. A început să practice gimnastica încă de la
vârsta de 4 ani. La 12 ani făcea deja parte din lotul naţional de junioare. Doi
ani mai târziu, la Europene, câştiga argintul la junioare, în proba de sol.
Prima sa mare performanţă la senioare s-a înregistrat în 2006, la
Internaţionalele de gimnastică ale României, unde a câştigat la individual
compus, la sol şi sărituri. Tot în 2006, la Europenele de la Volos, a câştigat
o medalie de aur la sol, una de argint cu echipa şi una de bronz la bârnă. Au
urmat mai multe medalii la întrecerile
continentale și mondiale.
Performanțele Sandrei au culminat în 2008, la
Jocurile Olimpice de la Beijing, cu medalia de aur obținută la sol. Au urmat
doi ani fără rezultate notabile. În 2011 însă, la Europenele de la Berlin,
Izbașa s-a clasat prima atât la sol, cât și la sărituri. S-a întors cu două
medalii de aur și de la Europenele din 2012, de la Bruxelles – una obținută la sărituri, iar alta cu echipa.
Succesul din același an, de la Jocurile Olimpice de la Londra, a fost ultimul
rezultat major din cariera sportivă a Sandrei Izbașa.
Istoria gimnasticii românești este
dominată de numele Nadiei Comăneci. Cu toate acestea, de la Nadia încoace, mai
multe gimnaste de mare talent i-au călcat pe urme, iar unele au ajuns la un
nivel de performanță deosebit. între ele se află și Daniela Silivaș, triplă
campioană olimpică la Seul, în 1988.
S-a născut în 1970, la Deva. A fost
una dintre primele gimnaste pregătite la Centrul Olimpic din Deva, inaugurat în
’78. Cel dintâi tehnician care s-a ocupat de ea a fost profesorul Ioan
Cărpinișan. în 1980, Daniela Silivaș era deja campioană școlară a României. în
1982 se remarcă la Campionatele Naționale de junioare, câștigând medaliile de
aur la individual compus, sărituri, bârnă și sol. Debutează victorios apoi în
întrecerile internaționale, câștigând, la individual compus și la sol, la Cupa
Mondială pentru juniori din Japonia. In
’84, la Europenele de juniori de la Rimini, din Italia, obține aur la bârnă și
argint la paralele și sol.
Trece apoi la senioare, unde se va
impune, la nivel mondial, ca gimnasta numărul unu a sfârșitului anilor ’80. în
’85, la Mondialele de la Montreal, câștigă aurul la bârnă. La Europenele din
’87, de la Moscova, câștigă aproape tot ce se putea câștiga: aur la individual
compus, paralele, bârnă și sol, precum și argint la sărituri. Urmează, în
același an, Mondialele de la Rotterdam, unde se impune la paralele și sol.
Cucerește, de asemenea, cu echipa României, titlul mondial pe națiuni.
În 1988 participă la singura
olimpiadă din cariera sa – cea de la Seul. Acolo a fost una dintre performele jocurilor,
urcând de trei ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, respectiv la
paralele, bârnă și sol. Iși va adăuga în palmares și două medalii de argint:
una la individual compus și una cu echipa. Ultima întrecere de top la care a
luat startul a fost ediția din 1989 a Mondialelor, desfășurată la Stuttgart. Se
va impune din nou la paralele, bârnă și sol, întregindu-și bilanțul cu un
argint cu echipa. După retragerea din activitatea competițională, Daniela
Silivaș s-a stabilit în Statele Unite, unde este antrenoare de gimnastică.
Le premier 10 de l’histoire
de la gymnastique mondiale est un moment qui restera à jamais imprimé dans nos
mémoires, même pour ceux qui sont nés des décennies plus tard. Pour nous, les
Roumains c’est d’autant plus important que l’excellence en gymnastique lie son
nom à une Roumaine. Nadia Comaneci. Un nom que tout le monde connaît sans doute
dans les 4 coins du monde.
C’était en 1976, aux JO
de Montréal. Pour la première fois, des milliers de spectateurs et des dizaines
de millions de téléspectateurs voyaient une fille de de Roumanie atteindre la
perfection sportive. Elle avait à peine 14 ans. Nadia Comaneci a réussi un exercice
sans faute à la poutre. Après son exercice aux barres asymétriques, tout le
monde avait les yeux rivés sur le tableau en attendant que la note soit
affichée. Chacun faisait ses calculs. Et voilà que le tableau affiche la note 1
… Le système numérique de la compagnie Swiss Timing n’avait pas été programmé
pour afficher la perfection. Impossible donc d’afficher le premier 10 de l’histoire
de la gymnastique.
Et la jeune Nadia ne s’est
pas arrêtée là. En fait, elle a réussi à obtenir 6 notes de 10 au total,
remportant des médailles d’or au concours individuel, aux barres asymétriques
et à la poutre. Au concours général, elle a devancé brillamment la principale
favorite, la vedette soviétique du moment, Nellie Kim, qui avait en plus
davantage d’expérience que la Roumaine. Par contre, Nadia n’a pas été la seule à
atteindre la perfection cette année-là aux JO. La Russe Nellie Kim a obtenu elle
aussi la note maximale aux sauts et au sol. Mais la Roumaine fut la première à réussir
cette performance.
Nadia Comaneci reste donc
dans l’histoire du sport mondial, alors que ses exercices sont toujours un
exemple obligatoire à visionner pour toute jeune gymnaste qui aspire à une
carrière internationale.
13 ans après cette
performance mémorable, Nadia Comaneci écrivait une autre page de l’histoire roumaine,
mais complètement différente. C’était en 1989, au moment le plus dur de la
dictature communiste de Roumanie. Le 27 novembre 1989, soit quelques jours
seulement avant le déclenchement de la révolution anticommuniste, elle passait
illégalement la frontière en Hongrie, pour se rendre en Autriche. Là elle
demandait l’asile politique aux Etats-Unis. Ce fut un coup extrêmement dur pour
l’orgueil du dictateur Nicoale Ceausescu, une atteinte portée à son image et à
son régime, qui allait de toute façon s’écrouler en moins d’un mois. (Trad. Valentina
Beleavski)
Welcome to a new story from the world of Romanian sports.
Few moments in the history of sports have remained, even after decades, unforgettable for those who witnessed them. In 1976, at the Olympic Games in Montreal, thousands of spectators, alongside tens of millions of TV viewers, watched a 14-year-old girl from Romania reaching perfection.
Gymnast Nadia Comaneci, managed, in both bars and beam events, flawless executions. After the uneven bars exercise, everybody was staring at the boards that were going to display the score, trying to anticipate the figure. And, surprise, the scoreboard showed…1.
The computer system of Swiss Timing company had not been devised to mark perfection, therefore the score 10, the first in the history of Olympic gymnastics, could not be displayed. In Montreal, Nadia beat the computerized systems with another six scores of 10 and won gold in uneven bars, beam and all-around events. In the general competition she defeated the first-seed, the Soviet star of the moment and much more experienced gymnast Nellie Kim. The Russian would confuse the scoring system too, with a 10 on the floor exercise and another one on vault.
For her performances at the Olympic Games in Montreal, which are now teaching materials for young gymnasts, the Romanian Nadia Comaneci went down in history. 13 years after the success in Montreal, Nadia, Romanias greatest athlete, came back into the spotlight. On November 27th, 1989, she illegally crossed the border between Romania and Hungary, to then reach Austria, where she requested political asylum in the United States. It was a powerful blow to dictator Nicolae Ceausescu and his regime, which, within less than a month, would collapse. (M.Ignatescu)
Puţine momente
din istoria sportului au rămas, şi după decenii, de neuitat pentru cei care
le-au fost martori. În 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, mii de spectatori,
alături de zeci de milioane de telespectatori vedeau o fată de numai de 14 ani,
din România, atingând perfecţiunea. Gimnasta Nadia Comăneci reuşea, la paralele
şi bârnă, execuţii fără greşeală care n-au putut fi în niciun fel depunctate.
După exerciţiul de la paralele, toată lumea era cu ochii pe tabelele care urmau
să afişeze nota, făcând calcule de clasament. Or,
tabelele au aratat nota 1… Sistemul computerizat al firmei Swiss Timing nu
prevăzuse perfecţiunea şi nu a putut afişa nota 10, prima din istoria olimpică
a gimnasticii. La Montreal, Nadia
a învins tehnica de încă şase ori cu note de 10 şi a câştigat medalii de aur la
individual compus, la paralele şi la bârnă. În concursul general a trecut cu brio de principala favorită, vedeta sovietică
a momentului, mult mai experimentata Nellie Kim. Rusoaica avea să bată şi ea
computerele la Montreal, fiind notată cu 10 la sol şi sărituri.
Pentru evoluţiile
sale de la Olimpiada canadiană, care sunt, şi acum, modele obligatorii de
vizionat pentru tinerele gimnaste, românca Nadia Comăneci a rămas în istorie.
La mai bine de 13 ani de la performanţa de la Montreal, Nadia, cea mai mare
sportivă a României, a revenit în lumina reflectoarelor. În noaptea de 27 noiembrie 1989, trece ilegal graniţa României cu Ungaria,
ajunge în Austria, unde cere azil politic în Statele Unite. A fost o puternică
lovitură de imagine pentru Nicolae Ceauşescu şi regimul condus de acesta, care,
în mai puţin de o lună, urma să se prăbuşească.
Lingering government crisis in Bucharest
Romania’s
Prime Minister designate, liberal Ludovic Orban, in Parliament on Monday
submitted his cabinet members list as well as the slightly changed governing
programme, so that the cabinet may be sworn in in due course, according to
procedure. Orban stated no reshuffle occurred this time around and his cabinet
members were the same as those who last week got the sack through a motion of no
confidence tabled by the Social Democratic Party, in opposition, backed by the
Democratic Union of Ethnic Hungarians. The no-confidence vote was a swift
reaction to Orban 1 Government’s taking responsibility for resuming the
procedure of electing mayors in two rounds of voting, only a couple of months ahead
of the upcoming local ballot. According to the set timetable, the hearing of
Orban 2 cabinet ministers in the Parliament’s specialized commissions will take
place over February 17 and 19, while the Romanian Parliament’s session held so
that the government may be sworn in is scheduled for February 24. Ludovic Orban also
stated the National Liberal Party’s set target was to trigger an early election.
Leading members of the National Liberal Party therefore announced they would
abstain from voting their own Government, in the hopes that their action may
lead to snap election. Concurrently, Prime Minister designate Ludovic Orban
approached some of the parliamentary parties, in a bid to get their support for
early election.
How fares Romanian economy?
Romanian
economy in 2019 saw a 4.1% growth, according to data made public by the
National Statistics Institute in Bucharest on Friday, with the aforementioned
percentage exceeding the European Commission’s 3.8% forecast, but also the
estimate made by the National Commission for Strategy and Prognosis, whose
forecast pointed to a 4% growth. However, the economic growth is slower that in
2018 and 2017, when the reported percentages stood at 4.4% and 7.1%,
respectively.
In Brussels, the
European Commission this past Thursday, in turn published its winter economic
forecast. The estimates of the Commission point to a 3.8 % growth for Romania’s
GDP in 2020, and to a growth of 3.5% in 2021. Of the European Union’s 27 member
states, Malta alone will have a higher economic growth than Romania.
A series of measures taken for the
protection of forests
A 30-day
grace time was given Romania by the European Commission to stop illegal logging,
otherwise a new round of sanctions would be imposed. Romania has tens of
thousands of hectares of virgin and quasi-virgin forests which make the perfect
habitat for wild animal such as bears, wolves and lynxes. Large-scale illegal
logging, however, has seriously mutilated vast expands of the country’s
forested surface areas, and it appears that part of such areas has been
purposefully made available to illegal loggers. The outgoing Environment
Minister, the liberal Costel Alexe reminded everybody the European Commission
had issued its illegal logging warnings as early as 2016.
Costel Alexe:
Even at that time the Romanian authorities
were being asked why they didn’t take any action to protect the country’s
forests and prevent thieves from robbing them. Three years have passed since
then, three years during which the Commission showed its patience towards all
those who ran this sector and those who ruled this country. Three years the
European Commission waited for illegal logging to stop in Romania. And you know
what I think? I believe that Europe and the European Commission cared more for
Romania’s forests than the previous governments.
Three
environmental NGOs filed complaints at the European Commission for the
destruction of the Romanian forests. According to these NGOs, authorities in
Romania are approving deforestation in the Natura 2000 areas without analyzing
the impact they might have upon these regions. Furthermore, according to
Forestry Trade Union Silva in the past years, six rangers have been killed,
while 650 others have been beaten, attacked with axes and knives or shot while
trying to prevent illegal logging.
The coronavirus and seasonal flu epidemic
Authorities
in Romania on Thursday announced the first case of infection with the dreadful
coronavirus, which is wreaking havoc in China and is spreading throughout the
world. The Romanian, who was on a cruise liner with other Romanian nationals,
has been admitted to a hospital in Japan. Meanwhile, authorities in Bucharest
have given assurances that there was no case of coronavirus infection in
Romania. The outgoing Health Minister, Victor Costache, says that Romania has
capabilities to diagnose the disease and intends to build another three
laboratories to carry out tests on this disease outside Bucharest. The former
Finance Minister Florin Câţu has announced that money has been earmarked for
the purchase of thermo-scanners to fit Romania’s main airports. In another
development, a seasonal epidemic of influenza has so far killed 30 in Romania.
Campaigns to spur state involvement in
sporting activities
Some of
Romania’s best athletes and champions have this week launched an appeal in the
Senate for the appropriate funding of sporting activities. Romania’s best
gymnast, Nadia Comaneci, tennis player Simona Halep and former athlete Gabriela
Szabo have joined their colleagues pleading for the earmarking of at least 1%
of the country’s GDP for sporting activities.
Nadia
Comăneci: We don’t have the obligation of being here
but our conscience obliges us to make something for this generation, which must
have at least what we used to have, the opportunities that we had. And it is
important for today’s generation to see that it has our support.
Romania’s top
athletes and champions have been invited to join this initiative launched by
two senators from the Social-Democratic opposition, who have kicked off a
legislative project under which, the BNR Arenas sporting facilities can be
taken over the Romanian state. The document, which was endorsed by the Senate
has been sent to the decision-making Chamber of Deputies.
(Translation by Eugen Nasta and bill)
Criză guvernamentală prelungită la
Bucureşti
Premierul
desemnat al României,
liberalul Ludovic Orban, a depus, luni, la Parlament, lista de miniştri şi
programul de guvernare uşor actualizat, în vederea declanşării procedurilor de
învestire. El a precizat că noul Guvern are aceeaşi componenţă ca a celui demis
prin moţiune de cenzură în săptămâna precedentă. Moţiunea fusese depusă de PSD
în opoziţie, secondat de UDMR, ca reacţie la asumarea răspunderii Executivului
Orban 1 pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi cu numai câteva
luni înaintea scrutinului local.
Potrivit calendarului anunţat, audierile în comisiile de specialitate ale
Parlamentului ale miniştrilor propuşi în Cabinetul Orban 2 vor avea loc între
17 şi 19 februarie, iar şedinţa Parlamentului României pentru învestirea acestuia
– pe 24 februarie. Potrivit lui Ludovic Orban, obiectivul declarat al
liberalilor este de a provoca alegeri anticipate, pentru a da puterea
cetăţenilor să aleagă un nou Parlament. De aceea, voci importante din PNL au
anunţat că parlamentarii liberali nu vor vota pentru învestirea propriului
Guvern, sperând ca acest lucru să conducă la anticipate. În paralel, Ludovic
Orban a avut discuţii cu unele dintre partidele parlamentare, în încercarea de
a obţine susţinerea lor pentru scrutinul înainte de termen.
Cum stă economia României?
Economia românească
a crescut, anul trecut, cu 4,1%, potrivit datelor anunţate, vineri, de
Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Cifrele depăşesc estimarea de 3,8% a Comisiei Europene, dar şi
calculele Comisiei Naţionale de Prognoză, care anticipa o creştere de 4
procente. Avansul economiei este, însă, mai mic decât în ultimii doi ani, când
creşterea a fost de 4,4% în 2018, respectiv 7,1% în 2017. La Bruxelles, Comisia
Europeană a publicat, la rândul său, joi, previziunile economice de iarnă. Europenii
estimează că România va avea o creştere a Produsului Intern Brut de 3,8
procente în acest an şi de 3,5% în 2021. În rândul celor 27 de state membre ale
Uniunii Europene, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât
România.
Măsuri pentru protejarea pădurilor
Tot Comisia
Europeană i-a dat, săptămâna
aceasta, României 30 de zile la dispoziţie pentru a pune capăt
exploatărilor forestiere ilegale, în caz contrar, putând să instituie sancţiuni
suplimentare. România deţine zeci de mii de hectare de pădure virgină şi
cvasi-virgină, habitat pentru
animale sălbatice precum urşii, lupii şi râşii. Defrişările ilegale masive au
mutilat, însă, zone împădurite uriaşe. Or, unele par a fi lăsate în mâna
tăietorilor ilegali de lemn. Într-o conferinţă de presă, ministrul demis
liberal al Mediului, Costel Alexe, a amintit că Executivul european a transmis
avertizări încă din 2016:
De atunci România era întrebată de ce nu
face nimic ca pădurea să rămână pădure şi nu o comoară luată cu asalt de hoţi.
Mai bine de trei ani au trecut de atunci, trei ani în care Comisia şi-a arătat
răbdarea cu toţi cei care au condus acest sector şi această ţară. Comisia
Europeană a aşteptat trei ani de zile ca tăierile ilegale în România să
înceteze. Ştiţi ce cred eu? Că Europei şi Comisiei Europene i-a păsat mai mult
de pădurile României decât guvernelor anterioare. Anul trecut, trei
ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană faţă de distrugerea
pădurilor româneşti. ONG-urile susţin că autorităţile din România aprobă tăieri
în ariile protejate Natura 2000 fără a analiza impactul asupra acestor arii. În
plus, potrivit Federaţiei sindicale forestiere Silva, şase pădurari au fost
ucişi în ultimii ani, din care doi numai anul trecut, în timp ce 650 au fost
bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când îi surprindeau
în acţiune pe tăietorii ilegali.
Coronavirus şi epidemie sezonieră de gripă
Joi s-a
anunţat că un prim român a
fost depistat pozitiv cu noul coronavirus care face ravagii în China şi se
extinde în lume. Românul este internat pentru tratament într-un spital din
Japonia. El se afla pe o navă de croazieră pe care mai sunt şi alţi cetăţeni
români. Între timp, la Bucureşti, autorităţile au continuat să dea asigurări că
în România nu există niciun caz de îmbolnăvire cu acest virus. Ministrul demis
al Sănătăţii, Victor Costache, a dat asigurări că în ţară există capacitatea de diagnostic, iar, pe lângă
Bucureşti, se intenţionează instituirea a încă trei locuri unde să se poată
face analizele necesare. Ministrul demis al Finanţelor, Florin Câţu, a anunţat,
la rândul său, că au fost alocaţi din fondul de rezervă banii pentru
achiziţionarea termoscannerelor cu care să fie dotate aeroporturile din ţară.
Pe de altă parte, în România, unde este epidemie de gripă sezonieră, numărul
deceselor a depăşit 30.
Solicitări pentru implicarea statului în
activităţile sportive
Mari campioni
ai sportului românesc au
făcut, săptămâna aceasta, în Senatul
de la Bucureşti, apel pentru finanţarea corespunzătoare a acestui
domeniu. Fosta gimnastă Nadia Comăneci, jucătoarea de tenis Simona Halep sau
fosta atletă Gabriela Szabo au pledat, alături de alţi colegi de breaslă,
pentru alocarea a cel puţin 1% din PIB pentru sport. Nadia Comăneci:
Noi nu avem această obligaţie să fim aici. Conştiinţa ne obligă să
încercăm să facem ceva pentru această generaţie care trebuie să aibă cel puţin
ce am avut noi, oportunităţile pe care le-am avut. Este important pentru
generaţia de astăzi ca să vadă că are suportul nostru. Campionii sportului
au fost invitaţi de doi senatori din PSD, în opoziţie, care au iniţiat un
proiect legislativ prin care baza sportivă Arenele BNR din Capitală să revină
în proprietatea statului. Documentul a trecut de Senat şi se află în dezbaterea
Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Din perspectiva palmaresului sportiv, pentru România ora astrală a fost în 1984. Când, la Olimpiada de la Los Angeles, boicotată de restul lagărului sovietic, a fost a doua din lume la clasamentul pe medalii, devansată doar de Statele Unite. Trei ani mai târziu, Steaua Bucureşti era prima echipă din dosul Cortinei de Fier care cucerea Cupa Campionilor Europeni la fotbal. În anii 60-70, handbaliştii români au fost cvadrupli campioni mondiali. Românul Ilie Năstase a fost primul lider mondial al tenisului masculin. Românca Nadia Comăneci a obţinut prima notă de zece din istoria gimnasticii mondiale. Sunt doar o parte din marile victorii ale sportului românesc şi toate datează din ultimele decenii ale regimului comunist.
Realitate nu de puţine ori notată de istorici, sportul şi politica sunt simbiotice doar în dictaturi. De la Berlin la Moscova şi de la Beijing la Havana, medaliile olimpice au lustruit propagandistic regimuri criminale. Azi, sportul românesc a devenit o Cenuşareasă. La ultima Olimpiadă, de la Rio de Janeiro, a câştigat doar 4 medalii. Naţionala de fotbal n-a mai mers la un turneu final mondial de peste două decenii. Cea masculină de handbal nu mai contează în competiţiile de vârf. Celebra şcoală românească de gimanastică de pe vremuri are doar absolvenţi mediocri.
Pe acest fundal a apărut, miercuri, apelul unor mari campioni pentru finanţarea corespunzătoare a acestui domeniu. Fostul număr unu mondial în tensiul feminin Simona Halep, gimnasta Nadia Comăneci, tenismanul Ilie Năstase, atleta Gabriela Szabo, înotătoarea Camelia Potec sau judoka Alina Dumitru pledează pentru alocarea a cel puţin 1% din PIB pentru sport. Toţi aceşti campioni au fost prezenţi la Senatul de la Bucureşti, la invitaţia a doi politicieni social-democraţi, care au şi iniţiat un proiect legislativ prin care cândva celebra baza sportivă Arenele BNR, din inima Bucureştiului, să revină în proprietatea statului.
Comentatorii salută apelul fostelor glorii, dar acuză, fără menajamente, miza politică a demersului. Spre deosebire de dictaturi, în democraţie nu funcţionează ierarhiile piramidale şi medaliile nu pot fi sarcină de partid. Toată clasa politică gândeşte la fel, dar un singur premier, pe atunci naţional-liberal, a avut francheţea să declare, acum mai bine de un deceniu, că sportul nu e o prioritate a echipei lui executive. Alocările de la bugetul de stat au fost pe măsură, adică din ce în ce mai mici. Detaliu relevant, cu excepţia marilor campioane Gabriela Szabo şi Elisabeta Lipă, în trei decenii postcomuniste, portofoliul Sportului a revenit mai ales unor politicieni cavsianonimi, care voiau şi ei să fie miniştri.
Jucătoarea de tenis Simona Halep, numărul 4 în clasamentul WTA, a prezentat trofeul câştigat la turneul de la Wimbledon, al doilea de Mare Şlem din carieră după Roland Garros, miercuri seara, în cadrul unei ceremonii organizate pe Arena Naţională din Capitală la care au participat aproximativ 20.000 de bucureşteni.
Simona Halep a fost întâmpinată la intrarea pe teren de 12 mari sportivi români. Purtând steaguri, Ilie Năstase, Gheorghe Popescu, Marius Urzică, Diana Bulimar, Gabriela Szabo, Ionela Tîrlea, Monica Roşu, Mihai Leu, Marian Drăgulescu, Paula Ivan, Alina Dumitru şi Doina Melinte i-au făcut o primire triumfală câştigătoarei de la Wimbledon.
“Mi-aţi făcut o mare bucurie să vă am alături în această seară, să împărţim acest trofeu, pentru că este al nostru, al ţării în primul rând. Este o seară specială pentru mine, ştiu că şi anul trecut a fost, dar acum parcă este şi mai specială. Să ne bucurăm împreună şi să ne gândim că se mai pot întâmpla astfel de zile. Eu am fost inspirată de aceşti mari campioni ai României care au venit alături de mine în această seară. Este o onoare să vă am alături, să împart această bucurie cu voi toţi. Mulţumesc României pentru că m-am născut aici şi aici îmi doresc să trăiesc toată viaţa. O parte din acest trofeu aş vrea să îl dedic mamei mele, pentru că a fost visul ei să câştig la Wimbledon”, le-a transmis Halep fanilor prezenţi.
Printre personalităţile sportive prezente în tribune s-au numărat Gheorghe Hagi, Loredana Dinu, George Cosac, în timp ce Nadia Comăneci, Camelia Potec, Nicu Vlad şi Ana Maria Brânză i-au transmis mesaje video care au putut fi urmărite pe ecranele Arenei Naţionale.
Preşedintele Federaţiei Române de Tenis, Ion Ţiriac, a comentat împreună cu Simona Halep cele mai importante momente ale finalei cu Serena Williams. Ion Ţiriac a afirmat în faţa asistenţei că şi acum, când revede imagini de la finala de la Wimbledon, este surprins de concentrarea Simonei Halep în cele 55 de minute de joc.
Simona Halep a primit din partea Federaţiei Române de Fotbal un tricoul al echipei naţionale inscripţionat cu numărul 1 şi numele ei.
Jucătoarea română de tenis Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon, după ce a învins-o, la 13 iulie, în finală, pe americanca Serena Williams cu scorul de 6-2, 6-2. Halep a obţinut al doilea său titlu de Mare Şlem din palmares, după succesul înregistrat în 2018, la Roland Garros.
Cu o tradiţie bogată, gimnastica a adus, ani de-a rândul, satisfacţii şi motive de mândrie bine întemeiate pentru români. Scoala românească de gimnastică a dat lumii nume de legendă precum Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece. Performanţa a fost realizată la Jocurile Olimpice din 1976, de la Montreal. Totodată, ea este singura gimnastă care a câştigat de trei ori titlul european la individual compus. In ultima perioada, însă fabrica de medalii a ţării este în derivă, iar performanţele sportivilor sunt din ce în ce mai modeste, cu unele excepţii.
Astfel, la Campionatele Europene de gimnastică artistică de la Glasgow, Denisa Golgotă a obţinut, duminică, medalia de argint în proba de sol. O junioară cu rezultate, Denisa Golgotă a ajuns la Glasgow la prima competiție majoră la senioare, ea fiind singura româncă prezentă în finalele pe aparate. Medalia de aur a revenit franţuzoaicei Melanie de Jesus, iar pe ultima treaptă a podiumului s-a clasat belgianca Axelle Klinckaert.
Tânăra de 16 ani care a adus gimnastica românească din nou în vârf cucerise, cu câteva ore în urmă, bronzul la sărituri. Pe primul loc a terminat unguroaica Boglarka Devai, în timp ce rusoaica Anghelina Melnikova a intrat în posesia argintului. În paralel cu întrecerea senioarelor, la Glasgow s-a desfășurat și cea a junioarelor. La 14 ani, Ioana Stănciulescu a reușit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la sol.
Ea a evoluat pe melodia principală din filmul “Frumoasa și Bestia”. Gimnasta din Constanța a fost urmată pe podium de italianca Giorgia Villa și de britanica Amelie Morgan. Medalia de aur a Ioanei Stănciulescu înseamnă că România păstrează titlul european la sol, după ce, în 2016, se impusese Denisa Golgotă.
Tot la Glasgow, la Campionatele Europene canotajul românesc a câştigat 7 medalii – 3 de aur, 2 de argint şi 2 de bronz. Duminică, românii au obţinut o medalie de argint, în proba masculină de dublu vâsle, şi una de bronz, la 8+1 masculin, 4 rame masculin şi proba feminină de doi rame fără cârmaci, după ce sâmbătă, îşi adjudecaseră trei medalii de aur, la feminin 8+1, un argint la feminin patru rame şi bronzul la doi rame masculin.
Noi generaţii de sportivi vin din urmă, sperând să se impună în lumea canotajului.
En la ciudad rumana de Cluj-Napoca, este miércoles ha arrancado el Campeonato Europeo de gimnasia artística, en la Sala Polivalenta , 60 años después de la última edición acogida por Rumanía. En esta edición compiten 274 gimnastas (168 hombres y 106 mujeres) procedentes de 37 países.
Entre los participantes destacan 3 nombres de campeones olímpicos en Rio de Janeiro, Eleftherios Petrounias (Grecia, oro en anillos ), Oleg Verniaev (Ucrania, oro en barras paralelas) y Sanne Wevers (Holanda, oro en barra de equilibrio).
El Campeonato de Europa es la primera competición importante de este nuevo ciclo olímpico, donde la incertidumbre de los nuevos ejercicios acompañará a los gimnastas participantes.
La competición ha comenzado el miércoles con la disputa de la ronda de clasificación masculina. El jueves 20 ha sido el turno para la clasificación femenina mientras que la final del All-around será el viernes 21. El sábado 22 y el domingo 23 se disputarán las finales por aparatos.
Rumanía está representada en el Europeo de Cluj-Napoca por 10 deportistas.El equipo femenino está compuesto por Olivia Cîmpian, Ioana Crișan, Larisa Iordache y Cătălina Ponor, y el masculino, por Marian Drăgulescu, Cristian Bățagă, Vlad Cotuna, Adelin Kotrong, Laurențiu Nistor y Andrei Ursache.
La invitada de honor es Sonia Iovan, que en la primera edición del Campeonato Europeo, en 1957, acogida en Bucarest, se convertía en una de las 2 primeras medallistas europeas de la gimnasia rumana.
Cabe destacar que la estrella de la gimnasia mundial Nadia Comăneci, la mejor gimnasta del siglo XX, es la embajadora de esta edición del Campeonato Europeo, a la que también acudirá el presidente de la Federacion Internacional de Gimnasia, Morinari Watanabe.
La más importante competición de gimnasia artística organizada por nuestro país desde 1957 tiene lugar en un momento difícil. Aunque la gimnasia artística es el deporte que ha aportado a Rumanía el mayor numero de medallas en los JJ.OO., con 25 de oro, 20 de plata y 26 bronce, en los últimos anos la situación ha empeorado y todo ha culminado con la pérdida de la clasificación para los Juegos de Rio de Janeiro donde el equipo de gimnasia femenina no ha participado . Rumanía había estado con su equipo femenino en todas las ediciones de los Juegos Olimpicos después de 1968 (Ciudad de México).
En la edición del año pasado de la Copa Europea celebrada en Berna, Rumanía obtuvo 2 medallas de plata, ambas con Marian Drăgulescu (en suelo y salto),y 2 de bronce con Cătălina Ponor (suelo y barra de equilibrio).
Otro punto de interés durante este Europeo es la inédita exposición inaugurada por la cadena pública de televisión en la Sala Polivalenta de Cluj-Napoca. Bajo el nombre de Fan Zone, el acontecimiento está dedicado a los aficionados a este deporte y presenta fotos de la historia de la gimnasia rumana y equipos técnicos de la televisión pública.
Una sección especial de la exposición está dedicada a la gloria de la gimnasia mundial Nadia Comăneci, considerada por muchos el símbolo de la perfección, siendo algunas fotos ofrecidas por la misma Nadia, de su archivo personal.
Por primera vez en la historia del Europeo de gimnasia, la Televisión Rumana transmitirá en vivo tanto el concurso completo como también las rondas clasificatorias.
Los días 6 y 7 de mayo en Budapest tendrá lugar el Torneo Final4 de la Liga de los Campeones de balonmano en el que se cruzarán los mismos equipos que en 2016, el CSM București, el Gyori Audi ETO KC, el Vardar Skopje y el Buducnost Podgorica.
En las semifinales,el equipo de Bucarest jugará con el Vardar Skopje, mientras que el Buducnost Podgorica se enfrentara al Gyor ETO KC.
En la edición del año pasado, el CSM Bucarest superó en semifinales al Vardar por 27-21, y el Gyori se impuso al límite en el duelo con el Buducnost, 21-20. En el partido por el tercer lugar el Vardar venció al Buducnost 30-28, y el CSM Bucureșt se llevó el trofeo al vencer al Gyori Audi ETO KC por 29-26, después de las prórrogas y los tiros de desempate .
La tenista rumana Monica Niculescu junto con la taiwanesa Su-Wei Hsieh se llevaron el título de dobles femenino en el torneo suizo de Biel Bienne dotado con 226.750 dolares en premios . Este domingo la pareja rumano taiwanesa se impuso por 5-7, 6-3 y 10-7 ante las suizas Timea Bacsinszky yMartina Hingis.
Así Monica Niculescu ha inscrito en su palmarés eloctavo título de dobles, después de 2009 Budapest, 2012 Hobart , 2014 Shenzhen y Hobart y 2016 Shenzhen, Washington y New Haven . En la modalidad individual la rumana tiene 3 torneos ganados Florianopolis 2013, 2014 Guangzhou, y el último en 2016 Luxemburgo .
Rumanía participa con una representación de 12 deportistas en los Campeonatos Europeos de Judo 2017, que se llevarán a cabo del 20 al 23 de abril en la capital polaca, Varsovia.
En 2010, en Viena, el equipo masculino de judo de Rumanía ganaba la medalla europea de bronce. .
Polonia acogerá por tercera vez una competición continental de judo individual. En 1994 en Gdansk, nuestro judoka Adrian Croitoru conseguía una medalla de bronce y 6 años más tarde Rumanía regresaba de Wroclaw con 3 medallas. Adrian Croitoru y Laura Moise-Moricz se proclamaban campeones europeos mientras que Ioana Dinea-Aluaș era medallista de bronce. .
A lo largo del tiempo el Judo rumano ha ganado en los CE individuales nada menos que 58 medallas de las cuales 19 oros , 11 platas y 28 bronces. La rumana Alina Dumitru tiene el récord de 10 medallas continentales para Rumanía ( 8 de oro y 2 de bronce), y en masculino, Adrian Croitoru ha conquistado 4 medallas — una de oro, una de plata y 2 de bronce.
The
central Romanian city of Cluj Napoca is hosting the European Artistic
Gymnastics Championships 60 years since the latest edition to be hosted by
Romania, in Bucharest. Attending the opening ceremony, the youth and sports
minister Marius Dunca said gymnastics are an iconic sport in Romania, given the
large number of medals obtained over the years in European and world
competitions and at the Olympic Games.
274 gymnasts are competing this year,
168 male and 106 female, from 37 different countries. Romania is represented by
10 gymnasts, including household names Marian Dragulescu, Larisa Iordache and
Catalina Ponor. The Romanian team got off to a good start as many times
European and world champion Marian Dragulescu met his fans’ expectations and
qualified for the floor and vault finals. Dragulescu is Romania’s only male
gymnast to make it to the apparatus finals. Coach Ioan Suciu says the other
members of the male team failed to qualify because nerves got the better of
them.
The former great Romanian gymnast Nadia Comaneci, who is in Cluj Napoca
herself, says she is sure Romania will win a medal and that Marian Dragulescu
will in her opinion win the gold in both finals. Nadia Comaneci is the
ambassador of this year’s edition of the European Championships. This autumn,
she will be the official spokesperson for the World Gymnastics Championships
hosted by Montreal, Canada. It was in Montreal in 1976 that she became the
first female gymnast to score a 10 in an international competition. The scoreboard was not designed
to display such a score, so the judges were forced to show it as 1.0.
Since
then, Romanian female gymnasts have won tens of Olympic gold, silver and bronze
medals. A force to be reckoned with for dozens of years, the Romanian female
gymnastics team saw a gradual demise in recent years and did not even qualify
for the Olympic Games held in Rio last year, something that hadn’t happened
since the 1968 Olympics in Mexico. However, at the European Championships held
last year in Bern, Switzerland, Marian Dragulescu won two silver medals for
Romania in the floor and vault competitions, while Catalina Ponor won two
bronze medals in the floor and beam events.