Radio România Internațional

Tag: Nadia Comaneci

  • Bela Karolyi a încetat din viaţă

    Bela Karolyi a încetat din viaţă

    Bela Karolyi,  fostul antrenor român de gimnastică, a încetat din viaţă, vineri, la vârsta de 82 de ani, după o lungă şi grea suferinţă. El a fost cel care a ajutat-o pe Nadia Comăneci, legenda gimnasticii mondiale,  să obţină în 1976, la Montreal, prima notă de 10 din  istoria Jocurilor Olimpice, precum şi alte note de 10.

    “A avut o mare influenţă în viaţa mea. Odihneşte-te în pace Bela Karolyi!”, a scris Nadia Comăneci pe contul său de Instagram.

    Karolyi critică arbitrajul de la Jocurile Olimpice de la Moscova, din 1980, motiv pentru care intră în dizgraţia regimului comunist. În 1981, fuge în Statele Unite, unde o ajută pe americanca Mary Lou Retton să câştige aurul olimpic în 1984, la Los Angeles. El a antrenat mai multe gimnaste americane, care au devenit campioane olimpice sau mondiale.

    “Bela Karolyi va rămâne în istoria gimnasticii pentru rezultatele de excepţie de la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976 şi de la Moscova 1980, pentru primul aur mondial al echipei României la Forth Worth în 1979, pentru toate succesele obţinute în premieră de gimnastele care au concurat sub culorile tricolorului. Dumnezeu să îl odihnească în pace! Condoleanţe familiei!”, a transmis Federaţia Română de Gimnastică.

    “Drum lin, Bela Karolyi! A atins perfecţiunea sportivă pe pământ, a creat cea mai frumoasă poveste a sportului românesc şi mondial, a schimbat paradigma unei discipline. A fost creatorul Nadiei Comaneci si al gimnasticii româneşti de succes!”, a scris şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

  • Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris

    Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat deschise Jocurile Olimpice de vară de la Paris, vineri seara, la Paris. Ploaia nu a stricat sărbătoarea din capitala Franței, unde delegațiile sportivilor au defilat în ambarcațiuni de-a lungul fluviului Sena.

     

    În total circa 6.800 de sportivi din cele 206 comitete olimpice naţionale au traversat cei șase kilometri pe Sena, de la Pont d’Austerlitz până la Trocadero, la bordul a 85 de vase, în faţa a 320.000 de spectatori, pe o vreme ploioasă.

     

    De altfel, aceasta a fost prima ceremonie a jocurilor olimpice de vară care s-a desfășurat într-un oraș, ci nu pe o arenă sportivă. Aceasta a inclus mai multe momente artistice cu participarea unor nume precum Lady Gaga sau Celine Dion, a celebrat diversitatea și a adus un omagiu sportului și celor care au înființat Jocurilor Olimpice moderne.

     

    Ultima parte a ceremoniei din capitala Franței a fost dedicată aprinderii flăcării olimpice. Aceasta a fost purtată de nume mari ale sportului din toate timpurile. Printre acestea s-a numărat și Nadia Comăneci care a fost însoțită de alte legende ale sportului: atletul Carl Lewis și jucătorii de tenis Serena Williams și Rafael Nadal.

     

    Puțin după miezul nopții la București, flacăra olimpică a fost aprinsă de un balon cu aer cald, înălțat deasupra Parisului.

     

     

  • Prima parte a Team România, la Paris

    Prima parte a Team România, la Paris

    82 din cei 107 sportivi care alcătuiesc echipa olimpică a României la cea de-a XXXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară au ajuns, duminică, la Paris, cu o aeronavă redenumită, recent, „Nadia Comăneciˮ în onoarea gimnastei române, supranumită „zeița de la Montrealˮ. Au zburat în Franţa loturile de canotaj, înot, gimnastică artistică, tenis de masă, polo pe apă, box, ciclism, scrimă. yachting şi tir cu arcul.

    Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, fosta canotoare Elisabeta Lipă: “Dacă mă întrebaţi când au trecut aceşti trei ani nu ştiu să vă spun, dar iată că a venit momentul plecării, momentul “luării zborului” delegaţiei României la Jocurile Olimpice. Emoţiile sunt la fel ca atunci când concuram. Sportivii au toată susţinerea noastră.”

    Intâmpinaţi la aterizarea la Paris de ambasadoarea României în Franţa, Ioana Bivolaru, sportivii şi antrenorii şi-au primit acreditările, apoi s-au îndreptat spre locurile de cazare. Doar înotătorul David Popovici şi canotorii stau în afara Satului Olimpic. David Popovici: “E atât de greu să te califici la Jocurile Olimpice. Adică, toată lumea vorbeşte despre performanţe, despre medalii şi e de înţeles, însă e o performanţă atât de impresionantă şi doar să te califici aici. Şi voiam să mă folosesc de acest moment să îi felicit, de fapt să ne felicit pe toţi cei care suntem aici. Şi, în legătură cu toate aşteptările pe care le are fie mass-media, fie publicul de la noi – noi suntem sportivi şi avem obiective, nu ne luăm după aşteptări. Succes nouă şi sperăm că o să vă placă!”.

    În următoarele zile vor ajunge la Paris şi reprezentanţii României la canoe, atletism, haltere, tenis, lupte, gimnastică ritmică, judo şi triatlon. Printre sportivii cu şanse mari la medalii se numără şi Bernadette Szocs, jucătoare de tenis de masă în top 10 mondial: “Am încercat să corectez absolut tot ce ştiam că mai lipseşte. Am dat totul. Sunt foarte mulţumită şi mândră de cee ce am făcut ca pregătire pentru Jocurile Olimpice. Acum abia aştept să încep ca să dau totul şi să încerc să reuşesc medalia olimpică mul aşteptată.”

    Sportivii prezenţi la Paris au datoria de a continua povestea primei medalii obţinute de România la Jocurile Olimpice, în 1924, tot în capitala Franţei, a declarat şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot să nu mă gândesc că, acum 100 de ani, tot la Paris, am deschis acest drum cu o medalie de bronz, iar nouă ne revine plăcuta misiune de a continua această poveste frumoasă de a îmbogăţi tezaurul României cu mai multe medalii olimpice strălucitoare şi de a ne bucura de o ediţie a Jocurilor Olimpice la cel mai înalt nivelˮ.

    Jocurile Olimșice de la Paris vor începe pe 26 iulie, iar canotorii Ionela şi Marius Cosmiuc, soţ şi soţie, vor fi purtătorii drapelului României la ceremonia de deschidere. Compeția se va încheia pe 11 august.

  • Jurnal românesc – 18.07.2024

    Jurnal românesc – 18.07.2024

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit miercuri seară la Palatul Cotroceni pe sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris și a înmânat drapelul țării echipei olimpice, formată din 107 sportivi. “La un secol distanţă de la prima participare a României la Jocurile Olimpice şi de la momentul în care a intrat în palmaresul olimpic prima medalie, veţi merge în acelaşi loc ca atunci şi sunt sigur că veţi scrie o nouă pagină importantă în istoria sportului românesc. Sunt convins că întreaga ţară vă este alături şi aşteaptă ca imnul României să răsune de multe ori la Paris şi să se bucure de rezultatele bune pe care le veţi avea”, a declarat șeful statului.

    * * *

    Nadia Comăneci apare într-o carte ilustrată despre legendele Jocurilor Olimpice de Vară, publicată cu puţine zile înainte de competiţia care stă să înceapă la Paris. Intitulată “Ultimii eroi. 100 de momente ale legendelor olimpice”, cartea aduce un omagiu sportivilor excepţionali şi prezintă momentele de neuitat ale fiecărei olimpiade. Un episod extraordinar remarcat în carte este primul 10 acordat vreodată la gimnastică, prin care românca de 14 ani a surprins la Jocurile de la Montreal din 1976, chiar şi tabela de marcaj, care nu era programată pentru un astfel de scor şi a afişat nota unu. Nadia a primit la Montreal şapte note de 10, cu care a câştigat trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

    * * *

    România are doi vicepreşedinţi în Parlamentul European: Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, desemnaţi în aceste funcţii prin vot la Strasbourg, în prima zi de activitate a noului legislativ comunitar. Victor Negrescu a candidat din partea grupului social-democraţilor, iar Nicolae Ştefănuţă din partea Grupului Verzilor, însă ambii s-au bucurat de sprijinul majorităţii parlamentare formată în jurul popularilor, social-democraţilor şi al liberalilor de la Renew.

    * * *

    Comisia Europeană a anunţat miercuri proiectele câştigătoare la ultimul apel de proiecte din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar România a primit finanţări pentru trei proiecte de infrastructură, în valoare totală de aproape 260 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al europarlamentarului Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi. Un prim proiect care a primit finanţare va îmbunătăţi condiţiile de navigabilitate pe sectorul dunărean comun al României şi Bulgariei, un altul vizează reabilitarea căii ferate Valea Călugărească – Buzău și, de asemenea, România, împreună cu Republica Moldova şi Ucraina, primeşte aproape 14 milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii la frontierele Galaţi, Giurgiuleşti, Reni, a precizat europarlamentarul.

    * * *

    Miercuri a avut loc, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, deschiderea Cursurilor Internaţionale de Vară “România – Limbă şi civilizaţie”, ediţia a 52-a.
    La cursuri, care vor avea loc până pe 31 iulie, participă 75 de studenţi, profesori şi cercetători din 13 ţări (China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Israel, Letonia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovenia şi Statele Unite ale Americii). Timp de 14 zile, studenţii, profesorii şi cercetătorii vor participa la cursuri practice de limba română, dar şi la diverse activităţi prin care se urmăreşte îmbogăţirea noţiunilor de limba română şi, în acelaşi timp, familiarizarea cu aspectele importante ale civilizaţiei autohtone.
    Pe lângă aceste activităţi, participanţii vor vizita Palatul Culturii din Iaşi şi vor efectua două excursii de studii în judeţele Moldovei.

    * * *

    Institutul Cultural Român de la Varşovia continuă în 2024 parteneriatul de tradiție cu cel mai mare și mai important eveniment cinematografic din Polonia, Festivalul de Film Nowe Horyzonty de la Wrocław, care are loc în acest an în perioada 18-28 iulie, în cinematografe, și online, până în 4 august. La această a XXIV-a ediție a manifestării internaționale, participarea românească va fi centrată pe un program special conceput, intitulat „Jocuri de oglinzi”, curatoriat de criticul de film Mihai Chirilov, cuprinzând patru perechi de filme, noi și de arhivă, alese cu o cheie de interpretare, într-un dialog de teme, contexte, tehnici cinematografice și viziuni actoriale. Evenimentele fac parte din programul Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025. La invitația ICR Varșovia, o parte din creatorii filmelor noi vor fi prezenți la Wrocław pentru întâlniri și discuții cu publicul.

  • Aeronava «Nadia Comăneci» va duce olimpicii români la Paris

    Aeronava «Nadia Comăneci» va duce olimpicii români la Paris

    Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, compania aeriană naţională TAROM a redenumit aeronava care va purta sportivii români către capitala Franței «Nadia Comăneci», cea mai titrată gimnastă româncă din toate timpurile.

    Numele și autograful Nadiei Comăneci au fost colantate pe aeronava TAROM Boeing 737-800, numită anterior „Sarmizegetuza”, în onoarea deținătoarei a cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice, în 1976 și în 1980, și a recordului pentru prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Montreal.

    „Este o onoare să mă aflu mereu aproape de țara mea și de sportul românesc. Mult succes la Jocurile Olimpice de la Paris!”, le-a transmis Nadia Comăneci sportivilor români.

    Compania TAROM este un partener tradițional al lotului olimpic român și va purta „tricolorii” în acest an la Jocurile Olimpice de la Paris, care se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august 2024.

    Aceasta este prima aeronavă din flota TAROM care preia numele unui sportiv român.

  • România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    În cele 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară la care au luat parte, sportivii români au înregistrat cele mai mari performanţe în sporturile individuale. Jocurile sportive nu au adus României decât şase medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti, care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai înaltă treaptă. Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat în 1936, la Berlin.

     

    După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat “bronzul” la sol, la fel ca şi echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii. Nadia a câştigat, în total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în 1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa.

     

    Câte trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă şi sol. Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.

     

    La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un total de 41 de medalii, dintre care 20 au fost de aur. România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki, şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în 1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului.

     

    În 1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au dezamăgit şi au urcat pe podium, tot pe a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci. Următoarea ediţie a Jocurilor, cea de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle. Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci titluri olimpice, iar băieţii, unul.

    Ultima victorie olimpică a canotajului românesc s-a înregistrat în 2021, la Jocurile de la Tokyo, în proba feminină de dublu vâsle. Campioanele s-au numit Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş.

     

    După canotaj, urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu 34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968, în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. În 1972, la München, a câştigat proba de simplu, 1000 de metri.

     

    Dintre luptători, îi putem remarca pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme, categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.