Nouă miliarde şi
jumătate de euro, din fonduri europene, sunt puse la dispoziţia României pentru
construcţia şi modernizarea de autostrăzi, aeroporturi, reţele de apă sau de
energie. Banii vor fi disponibili până în anul 2020 prin Programul Operaţional
Infrastructură Mare, semnat, vineri, la Bucureşti în prezenţa comisarului european pentru
Politici Regionale, Corina Creţu. Este cel mai important program din România şi
al doilea din Uniunea Europeană, după cel pentru Polonia. Corina Creţu a
precizat că prin acesta guvernul de la Bucureşti se angajează ca până în 2020
să aducă apă potabilă din surse publice în casele tuturor românilor. Proiectele
majore considerate de Comisia Europeană drept prioritare sunt autostrăzile
Sibiu – Piteşti, Bacău – Paşcani si Târgu Neamţ – Ungheni care va lega România
de Rep.Moldova.
România şi
Ungaria vor deschide punctul de trecere a frontierei Nădlac II – Csanadpalota, destinat traficului internaţional
de persoane şi mărfuri, potrivit unei hotărâri aprobate de Guvern. Prin acest punct de trecere este
interzis transportul de mărfuri care trebuie supus controlului fitosanitar şi
veterinar, transportul de mărfuri periculoase, precum şi tranzitul vehiculelor
lente. Pentru acest proiect, bugetul
Ministerului de Interne a fost suplimentat din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia Guvernului, pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră,
în vederea achiziţionării de echipamente necesare completării dotării şi
operaţionalizării punctului de trecere a frontierei. Amenajarea acestui nou punct de trecere a frontierei
este inclusă în proiectul autostrăzii Nădlac-Arad, parte din Reţeaua -
Europeană de Transport ce traversează România şi care are ca obiectiv
conexiunea cu Ungaria.
România trebuie
să-şi consolideze credibilitatea strategică, asigurată prin predictibilitate şi
continuitate în politica externă şi în cea de securitate şi apărare, dar şi
prin întărirea democraţiei şi a statului de drept, în actualul context
geopolitic ‘extrem de sensibil’ a declarat, joi, preşedintele roman Klaus
Iohannis. Intr-un interviu pentru agenţia media The European Times, el a
precizat că parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO şi UE
reprezintă bazele politicii externe a României, ţară aflată într-o regiune
marcată în prezent de conflicte active şi de deteriorarea relaţiilor dintre
Alianta şi Rusia. În privinţa aderării la Spaţiul Schengen, şeful statului a
spus că România îndeplineşte de câţiva ani toate criteriile tehnice. Klaus Iohannis
si-a exprimat regretul că au existat decizii politice din partea unor state
care au determinat amânarea aderării Romaniei la spaţiul european de liberă
circulaţie. Preşedintele român a mai spus că nu
crede că ‘la nivelul opiniei publice europene se poate vorbi despre o imagine
preponderent negativă şi profund distorsionată a României şi românilor’.
Comportamentul lor este decent şi onest, iar munca lor onorabilă, a precizat
el.
Fiecare român
lasă lunar la casele hipermarketurilor şi supermarketurilor din România circa
83 de euro pe alimente, produse de îngrijire personală şi îngrijirea locuinţei,
respectiv 21,6% din salariu relevă un studiu recent. Aceasta este cea mai mică sumă cheltuită de un locuitor
al ţărilor UE în comerţul modern, de aproape două ori mai mică decât cea lăsată
de un polonez(158 euro) şi de trei ori sub cea cheltuită de un austriac (233
euro) sau un francez (267 euro). Clasamentul este dominat de Norvegia, unde un
locuitor cheltuie lunar circa 442 de euro. România rămâne una dintre cele mai
sărace ţări din UE, cu un salariu mediu net lunar de 385 de euro, de două ori
mai mic decât al ţărilor din regiune şi de până la opt ori mai mic decât în
Occident. Preţurile, însă, sunt doar cu 40% mai mici decât în Occident, motiv
pentru care cea mai mare parte a salariului merge către mâncare, produse de
îngrijire personală, respectiv cheltuieli de bază. La polul opus, în Vest,
cheltuielile cu mâncarea reprezintă mai puţin de 15% din salariul lunar.
