Naista Andreea Chira din Austria, despre proiectele muzicale din noul an, 2020.
Tag: nai
-
Pruvideri năi ti Codlu a Lucurlui
Român’il’i au, dit 25 di yinar, un nău Cod a Lucurlui, ti s-bagă tru lucru după promulgarea a lui di cătră prezidentul Klaus Iohannis. Asi cum să spuni tru documentu, concediile fără pălteari şi absenţili nimotivati nu mata va s-reprezintă vicl’imi tru lucru. Excepţie va s-facă concediile fără palteari tra pregătirea profesională. Tu ti mutreasti concediile medicali, di maternitati ică tră mutrearea a n’iclui lăndzidu, aestă numata va s-ncheadică numirlu di dzăle di concediu di odihnă la care ari ndreptul un lucrător. Secretarlu di stat tru arada a Ministerlui a Lucurlui, Codrin Scutaru, yini cu ndauă cundil’eri:
“Ma s-ai, ti exemplu, 21 di dzăle di concediu di odihnă, ninti earai penalizat cu trei dzăli, ma s-nu earai pi lucru doi mesi di dzăli tru concediu medical. Tora, numata va s-eshtsă penalizat, va spot s-ai parti di tută perioadă di concediu di odihnă. Cara di furn’ii ntimil’eati, lucrătorlu nu poate tra s-adară concediul di odihnă integral ică parţial, atumtea, angajatorlu ari borgea să-l’i da concediul di odihnă niadrat ti un chiro di 18 di mesi, ahurhindalui cu anlu ti yini, existândalui, aestă turlie, şansi ma n’it ca vărnu să-şi cheară dzălili libiri. Nu dip tru soni, di simasie easti că tin’ia di cathi mes a unui lucrător temporar nu poati s-hibă ma n’ică andicra di atea a unlui permanentu cari fati idyiul lucru. Easti câtu s-poate di posibil, ama, idyealui ca şi aestu Cod a Lucurlui ndreptu diznău, cât cama ntraoară s-hibă alaxitu prit ună iniţiativă cetăţenească cu şanse mări – tru premieră tră România — s-agiungă nom. Dzălili ti tricura, iniţiativa lo avizlu a Curtil’ei Constituţionala. Liderlu a BNS, Dumitru Costin, declara, tră Radio România, că pripunirli mutrescu s-bagă tu arada alathusili şi s-agiuta şi tinirl’ii s-intră pi lucru.
“Ndreapsim un nău Cod a Lucurlui tru alithea noimă a zborlui, cari s-yină s-aducă echilibru şi tin’ie tru ligaturli anamisa di angajator şi angajat. Aestă iniţiativă a noastră ndreadzi lucurlu ti intrarea pi păzarea a lucurlui, ama tru idyiul chiro scoati ma multi călcari di nom cari suntu tru aestă oara tru nom şi cari agudea prota s-prota tinirlu bărnu. Tru isa misura, yini s-limbidzască ligatura anamisa di angajat si angajator şi nu dip tru soni, s-ducă la transparenţă şi limbidzari pi păzarea a lucurlui dit România.” Simfun cu pruviderli legale, una iniţiativă cetăţenească lipseasti s-hibâ aprucheatâ di un numir di nai puţân 100.000 di insi cu ndreptu di vot dit nai puţân un cirec dit giudeţili a vâsiliil’ei şi dit Bucureşti. Em, proiectul a Bloclui Naţional Sindical adunâ 150.000 di semnături şi avu hiratimati di partea a prezidentului di la Curtea Constituţionala ali Românie, Augustin Zegrean. Populu — spusi nâsu — fu irbapi să s-ascumbuseascâ, s-adună ahât multi semnături şi s-promoveadzâ unâ iniţiativă legislativă di mari sinfer.
(armânipsearea Tascu Lala)
-
Un concert la mare înălţime
La jumătatea lunii septembrie, “Crucea Eroilor Neamului” de pe vârful Caraiman din Munţii Bucegi a fost locul unui eveniment unic în istoria muzicii de nai şi a muzicii în general. Artistul Nicolae Voiculeţ a susţinut, alături de orchestra sa şi de invitaţi speciali, un concert omagial adus celor căzuţi în cele două Războaie Mondiale.
Crucea de pe Caraiman deţine, potrivit Guinness World Record, recordul mondial în ceea ce priveşte amplasarea unei astfel de construcţii pe un vârf montan, fiind situată la o altitudine de aproape 2285 de metri. Spectacolul de la Crucea Caraiman a făcut parte din turneul “România, din inima ta” desfăşurat de naistul Nicolae Voiculeţ de-a lungul acestui an, atât în ţară, cât şi în străinătate.
“România, din inima ta” înseamnă trezirea inimii şi a conştiinţei din fiecare român la ceea ce reprezintă valori autentice: eroi, istorie, rădăcini, regalitate, acasă, familie. Legătura dintre nai, turism şi brand de ţară este foarte mare şi profundă. Naiul în sine, prin puterea şi sunetele lui, reprezintă o parte a turismului şi a identităţii româneşti. Turiştii, când vizitează o destinaţie, sunt atraşi de locuri, de oameni, de obiceiuri şi tradiţii, inclusiv de artă. Naiul este cel mai vechi instrument din lume, iar România este patria naiului. Acum rugăciunea naiului va fi cea mai aproape de CER”, declară artistul Nicolae Voiculeţ, care a compus şi adaptat special pentru aceste evenimente câteva melodii.
Cu mult entuziasm, Nicolae Voiculeţ şi-a întâmpinat invitaţii la aproape 2300 m: Suntem onoraţi şi emoţionaţi, pentru că noi vom cânta pentru martirii şi eroii României, în această zi a Înălţării Sfintei Cruci, noi vom cânta pentru românii de pretutindeni. Am marea bucurie să am alături de mine nişte oameni minunaţi, care au venit din localitatea Avram Iancu din Munţii Apuseni, tulnicăresele mele dragi, aceste sfinte care cântă pe tot mapamondul şi transmit vibraţia acestei naţii, împreună cu orchestra mea, cu care cânt de 20 de ani, pentru România. Sunt toţi aici şi o să vă cântăm. La acest altar am unit Transilvania cu Oltenia. În orchestra mea, avem un om minunat care este de la Chişinău. În orchestra mea este România mare. O să cântăm împreună cel mai frumos cântec pe care îl are acest popor, cel mai emoţionant şi cel mai înălţător: imnul României. …”
Repertoriul concertului a cupris lucrări din patrimoniul românesc, printre care Căluşul, Ciocârlia, Doina Speranţei şi altele.
Gazdă a evenimentului, Emanoil Savin, primarul oraşului Buşteni, i-a întâmpinat pe oaspeţi cu noutăţi din zonă: Bine aţi venit la Buşteni. Săptămâna trecută şi săptămâna aceasta, au avut loc mai multe evenimente aici: în primul rând s-au împlinit 125 de ani de la construirea Bisericii Domneşti din oraşul Buşteni, de către regina Elisabeta şi Carol I. Astăzi, de Ziua Crucii, s-a sfinţit Mănăstirea Caraiman, un Athos al României, aşa cum l-am denumit în 2000, când am pus piatra de temelie cu Părintele Puiu Gherontie, pentru bisericuţa mică din curtea mănăstirii. E un colţ de rai, un loc minunat, un loc plin de credinţă, iar astăzi 5000 de oameni au venit la târnosirea Bisericii Mari din Mănăstirea Caraiman. La bisericuţa pe care aţi văzut-o pe drum când aţi trecut, începând de anul viitor, vom avea slujbe pentru pelerinii care vin la Crucea de pe Caraiman. Sperăm într-un timp foarte scurt să o restaurăm şi să o promovăm, pentru că este în Guiness Book, este Monumentul Eroilor, construit în 1926-1928, de către Regina Maria, căreia i se mai spunea şi mama răniţilor. Eu am mai depus coroane de flori aici, dar atâta lume nu am mai văzut niciodată la Crucea eroilor neamului.”
Pentru a participa la concert, tulnicăresele din comuna Avram Iancu, judeţul Alba, ansamblul folcloric de de căluşari din Caracal şi toţi oaspeţii au urcat cu telecabina din staţiunea Buşteni, pentru ca mai apoi să fie preluaţi de maşini de teren care i-au dus la Crucea Caraimanului.
În seara aceleiaşi zile a avut loc Gala Caritabilă “România, din inima ta”, la Castelul Cantacuzino din Buşteni, cu participarea aceloraşi artişti. Concertul a avut caracter umanitar, având ca scop acordarea bursei “Fănică Luca”, la 120 ani de la naşterea primului profesor de nai din România.
Turneul “România, din inima ta” a ajuns la sfârşitul lunii septembrie, în Transilvania. Artistul Nicolae Voiculeţ a susţinut un concert în Cetatea Făgăraşului, alături de orchestra sa, în amintirea luptătorilor anticomunişti. Iar Cetatea Făgăraşului nu a fost aleasă întâmplător. Între 1948 şi 1960 a fost închisoare pentru cei care au îndrăznit să opună rezistenţă şi să lupte cu arma în mână împotriva regimului comunist.