Radio România Internațional

Tag: Nathalie Griesbeck

  • Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Raportul cu tema Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniunea Europeană, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, este rezultatul muncii unei comisii speciale, în condiţiile în care ameninţarea teroristă rămâne la cote înalte în multe ţări din Uniune.


    Franţa este ţara cea mai expusă la atentate teroriste islamiste din toată Uniunea Europeană: 20 de tentative au fost dejucate anul trecut, iar alte 6 anul acesta, datorită vigilenţei forţelor speciale. Din păcate, un terorist izolat a ucis 5 oameni şi a rănit alţi 11, săptămâna trecută, în Târgul de Crăciun de la Strasbourg, în timp ce, în acelaşi oraş şi la aceeaşi oră, Parlamentul European îşi ţinea sesiunea plenară. Dar nu doar Franţa este ţintă a teroriştilor: au avut loc, în ultimii ani, atentate comise de islamişti, în Marea Britanie, în Germania, în Belgia, în Suedia, în Spania.


    Raportul Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniune Europeană, întocmit de o comisie specială, a fost adoptat cu largă majoritate de plenul Parlamentului, după un an de audieri, întâlniri, expertize, evaluări pe chestiuni legate de acest fenomen, după cum a explicat una dintre raportoare, eurodeputata din Franţa, Nathalie Griesbeck: Raportul ţine cont de un important număr de elemente. Am studiat problema provenienţei precursorilor de explozbili sau a armelor ilegale. Modul de finanţare a terorismului este alt element pe care am reuşit să-l lămurim… şi nu vorbesc doar despre fondurile importante, ci şi de sumele mici cu care este întreţinută activitatea teroristă. Pentru că, din păcate, terorismul nu mai reprezintă un factor exterior Uniunii Europene, cum este înclinată să creadă opinia publică! Un atentat din două a fost comis, în ultimii ani, de o persoană cu cetăţenie europeană. În plus, în ultima perioadă, o serie întreagă de atacuri teroriste au fost comise cu cheltuieli minime, adesea de un singur autor. La nivel european, este angajată o muncă susţinută de protejare a frontierelor externe şi de îmbunătăţire a programului FRONTEX, de gestionare a graniţelor Uniunii. O altă preocupare este prevenirea radicalizării cetăţenilor europeni. Toate aceste aspecte sunt privite cu maximă seriozitate.



    Documentul este rezultatul schimbului de informaţii privind terorismului între statele membre – a precizat raportoarea.

    În jur de 5 mii de europeni au călătorit, în trecut, în zonele de conflict din Siria şi Irak, pentru a se alătura grupărilor teroriste. Mulţi s-au întors în Europa şi reprezintă o amenințare reală la securitatea Uniunii. Potrivit unor rapoarte oficiale, rata medie a persoanelor revenite din zonele de conflict este de 20-30%, dar aceasta creşte, în condiţiile în care organizaţia teroristă Stat islamic este tot mai slăbită. În plus, numărul teroriștilor de tipul lup singuratic este în creștere: persoanele fizice care pregătesc și comit un atac terorist singure – fără asistență financiară şi fără a aparține unui grup – sunt cel mai greu de urmărit de autorități.

  • Cooperare transfrontalieră în domeniul confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni

    Cooperare transfrontalieră în domeniul confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni

    Parlamentul European a adoptat noi reguli privind înghețarea și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni . Noile măsuri pun accentul pe o mai bună cooperare între statele membre.

    Înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate. Este ideea care stă la baza noilor reguli adoptate de Parlamentul European.

    Date oficiale, cuprinse într-un raport redactat de Europol în 2016, arată că activitățile infracționale generează aproximativ 110 miliarde de euro în fiecare an. Iar 98,9 la sută din acești bani rămân la dispoziția infractorilor și doar 2.2 la sută sunt confiscați sau indisponibilizați temporar. În final, cu puțin peste 1 la sută din fondurile obținute ilicit sunt confiscate definitiv.

    Se întâmplă acest lucru și pentru că în prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul Uniunii este reglementată de câteva acte legislative, cu lacune serioase de pe urma cărora profită infractori și teroriști care își ascund averile în alte state membre. Procedurile actuale sunt ineficiente și durează de obiecei destul de mult. O altă problemă este protecția insuficientă a drepturilor de care ar trebui să beneficieze victimele în materie de restituire și despăgubire.

    Dezbătând această problemă mi-am dat seama că întregul context este mult mai amplu. Sunt convinsă că ați auzit de la cetățeni din toată Uniunea că există o scădere a încrederii cu care europenii privesc instituțiile. Iar una din surse este faptul că oamenii nu cred că justiția face cu adevărat justiție.Trebuie să punem capăt acestei percepții și să acționăm mai bine. Iar prin acest bine înțeleg că ar trebui să ne consolidăm cooperarea. Așa cum ați spus mulți dintre voi cea mai eficientă metodă de a pune capăt criminalității organizate este de a le tăia finanțarea, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.


    Iar regulile actuale vor fi înlocuite printr-un regulament care va fi aplicat în toate statele membre și care va permite executarea mai rapidă și eficientă a ordinelor de înghețare și confiscare în termen de 45 de zile. În cazurile urgente, autoritățile dispun de 4 zile pentru a acționa. Totodată, noul act legislativ acordă prioritate despăgubirii victimelor și conține prevederi care permit utilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale. Nu în ultimul rând este inclusă o clauză de nerecunoaștere în cazul nerespectării drepturilor fundamentale.

    Înghețarea și confiscarea bunurilor și averilor de care dispun infractorii reprezintă un instrument util de luptă împotriva criminalității organizate și terorismului. Sunt de folos pentru că îi privează pe teroriști de produsul activității lor ilegale și îi împiedică să pună la cale atentate, spune și Nathalie Griesbeck, europarlamentar francez și raportor pe această temă.


    Actul normative se întoarce acum la Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea finală și se va aplica în termen de doi ani.


  • Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi norme care să echipeze mai bine țările UE pentru înghețarea și confiscarea activelor infractorilor au fost votate de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European. Proiectul vizează îmbunătățirea combaterii finanțării terorismului și a crimei organizate. Astfel, va fi mai ușor pentru un stat membru să solicite înghețarea sau confiscarea bunurilor unui infractor dintr-un alt stat membru, în comparație cu măsurile existente în prezent în Uniunea Europeană. Textul convenit introduce termene mai stricte, precum și un document standard pentru a accelera procedura și lărgește domeniul de aplicare al tipului de active care pot fi confiscate.

    Parlamentarii europeni doresc ca statele membre care primesc un ordin de înghețare sau confiscare să fie obligate să-l execute în termen de 20 de zile, spre deosebire de cele 60 de zile propuse de Comisie, astfel încât infractorii să nu aibă timp să își mute activele. Cu toate acestea, termenul poate fi amânat, de exemplu, în cazul în care confiscarea ar afecta o anchetă penală în curs. Pe de altă parte, cei păgubiți vor fi primii care urmează să primească despăgubiri la distribuirea bunurilor confiscate.

    Raportorul Nathalie Griesbeck (ALDE) explică: Acest raport completează pachetul de măsuri privind combaterea spălării banilor și a sistemelor financiare necontrolate și sporește foarte concret colaborarea dintre statele membre în privința confiscării bunurilor provenite din infracțiuni sau a înghețării acestora; este, de altfel, în logica dreptului penal să se completeze acest sistem care e acum pus în aplicare pentru a putea recupera o mulțime de bani legați de activități infracționale, precum și de terorism, dar nu numai, iar, o dată recuperați, acești bani vor putea fi folosiți pentru compensarea păgubiților, a familiilor acestora și a companiilor care au suferit din cauza fenomenului criminalității organizate.

    În cazul confiscărilor în valoare de peste 10.000 de euro, banii care rămân după compensaţii vor fi împărțiți între statul membru de proveniență și cel care execută, 70% și, respectiv, 30%. O instanță poate dispune ca banii, casele sau alte bunuri ale unei persoane suspectate că este angrenată în activități criminale să fie înghețate. Astfel, după ce are loc procesul, se poate emite un ordin de confiscare. Înghețarea și confiscarea bunurilor reprezintă o modalitate eficientă de prevenire a atacurilor teroriste, precum și de împiedicare a activităților altor infractori organizați. Cu toate acestea, Europol estimează că doar 1,1% (1,2 miliarde de euro) din toate veniturile încasate dinactivitățile infracționaledin UE sunt confiscate.