Radio România Internațional

Tag: NATO

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Declaraţii ti intrarea tu NATO şi UE

    Tu meslu cirișaru 2021, 42% ditu oamiñilli andribaț tu unu sondaj adratu di INSCOP tu Românie, la antribarea tu ți vâsilie vor ma mutlu s-lucreadzâ i s-anveațâ unu chiro lungu, nai ma mulțâlli dzâsirâ că voru tu Ocțidentu (Uniunea Ivropeanâ, Statili Uniti i Canada), sum 4 proțenti vrea tu Arusie i China, iara 47,9% dzâsirâ că nu lâ si fudzi ditu vâsilie.

    66,6% dzâsirâ că voru ândrepturi ş-libirtăț di turlie ocțidentalâ ti axiili tradiţionali ți Arusia putinistâ dzâți că li scoati tu migdani, iara maș 16,2% dzâsirâ că li voru axiili aruseșțâ. 56,2% ditu româñi dzâțea că apruchearea ali Românie di Uniunea Ivropeanâ adusi ma multu avantaji şi 35,1% videa ma multu dezavantaji.

    65,8% ditu ațelli ți apândâsirâ dzâsirâ că vor s-hibâ România membrâ NATO, că ași va s-poatâ s-hibâ apăratâ cama ghini ditu punctu di videari militaru. 28,6% u vor ma multu neutralitatea, minduindalui că, ași, România nu va s-hibâ atacatâ di canâ. 73,8% luyursescu că existenţa a niscântoru bazi militari americani tu Românie agiutâ la apârarea ali vâsilie maca va s-facâ vârâ preșcăville di nafoarâ.

    Şi, tu unu proțentu dipu mari, ațelli ți apândâsirâ ș-aspusirâ, nica di atumțea, nihâristisearea ti lucurlu a guvernanţâloru di Bucureşti, iți cumu s-hibâ buiaua a loru politicâ. Concluzia a soțiolodzloru eara că româñilli nu arnisescu loarea parti ali vâsilie la lumea libirâ, ama maș legitimitatea ali unâ clasâ politicâ ți nu-i da di mânaru ş-âlli câtâfroniseaști.

    România armâni pi calea ivroatlanticâ, iara apofasea ta s-nâ aduțemu ș-noi contribuţia la ânvârtușarea a securitatillei tu reghiuni armâni susto, dzâsi , marţâ, şi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Deadunu cu ambasadoarea a Statiloru Uniti di Bucureşti, Kathleen Kavalec, ministrul vizită baza aerianâ di Mihail Kogâlniceanu (notu-apiritâ), iu s-adună cu unâ delegaţie adratâ ditu ataşaţ ali apârari ditu vâsilii membri NATO, acreditaţ Bucureşti, cata cumu ş-cu aschirladz americañi ți ședu aclo, cu aschirladz spanioli, frănțâ şi româñi.

    Uidisitu cu spusa ali ambasadoari Kavalec, partea româneascâ investeaşti multu tu criștearea ali bazâ, ți easti unâ di cama di simasie ditu NATO ş-cari agiutâ la apârarea a partillei ditu apiritâ ali Alianţâ Nordu-Atlanticâ.

    Tut marţâ, custodili ali Cârunâ ali Românie, Principesa Margareta, dzâsi că „putes, tu isturia a llei modernâ, România nu s-hârsi di unu ahtari livelu analtu di securitati ş-di condiţii buni ti prucuchie icunomicâ di cumu li ari tora, di cara easti membrâ cu ndrepturi pân’ di mardzini ali Uniuni Ivropeanâ şi ali NATO”.

    Di altâ parti, ea dzâsi că alidzerli prezidenţiali ş-parlamentari fapti di pțânu chiro suntu unu zghicu di agiutoru ditu partea a aligâtorilor, ți s-duchescu niacâțaț tu isapi, pi fondul ali unâ crișteari icunomicâ ayuñisitâ, ama ți nu easti isa. Ş-deadi ti paradigmâ contrastul anamisa di luxul ditu Bucureşti ş-urfâneața di la hoarâ i cu investiţiili tu tehnologhii moderni, anda hărgili ti sânâtati armânu cama ñițli ditu Uniunea Ivrupeanâ.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Tașcu Lala

     

     

  • NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta s-armânâ unitâ, tâxi, luni, secretarlu gheneral ali NATO, Mark Rutte. Elu feați declarația Berlin, iu s-adună cu canțelarlu ghirman Olaf Scholz.

    „Noi va s-lucrămu cu Kamala Harris, va s-lucrămu cu Donald Trump ş-va nâ asiguripsimu că Suțâllia armâni unitâ, dzâsi olandezlu Mark Rutte, ți lo cumândârsearea a Suțâllei Nordu-Atlanticâ di la norvegianlu Jens Stoltenberg. „Nu am niți unâ șubei, ti ațea că easti sinferlu a nostu ş-ali Americâ”, adâvgă secretarlu gheneral ali NATO.

    Nica di anda lo putearea, tu 1 di sumedru, Mark Rutte, ți fu ma ninti protu-ministru a Regatlui a Vâsiliiloru di Nghiosu chiro di 14 añi, dzâsi că nu adunâ gaile ti cum va s-bitiseascâ alidzerli americani. El dzâsi că âlli cânoaști multu ghini doilli candidaţ ş-că ari lucratâ cu Donald Trump chiro di 4 añi. Dupâ spusa a lui, America va s-armânâ misticatâ tu arada a Suțâllei Nordu-Atlanticâ.

    „Ei ştiu că, maca Putin va s-anâchiseascâ tu Ucraina, Arusia va s-acațâ curai și va s-hibâ atumțea pi flancul a nostu ditu apiritâ ş-va s-hibâ unâ fuvirseari ndreptu ti NATOˮ, adâvgă Mark Rutte, ți cundille că aestâ easti furnia ti cari Washington-lu easti misticat tu Ucraina ș-tu NATO.

    Di anda lo mandatlu, elu avu ma multi andamusi cu actorlli politiț, a curi themâ fu polimlu ditu Ucraina. Stâmâna ți tricu, secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte ş-prezidenta ali Comisie, Ursula von der Leyen dzâsirâ, Bruxelles, că Suțâllia ş-Uniunea Evropeanâ va s-adarâ unâ parei operativâ ti ânvârtușarea a lucrului deadunu anamisa di dauli organizaţii. Doilli feațirâ tâmbihi că dizvârtearea di așchirladz nordu-coreeni tu Arusie easti unâ crișteari multu mari a polimlui ditu Ucraina, cata cumu ș-un piriclliu ti securitatea evropeanâ ş-irinea mondialâ.

    Meslu ți tricu, Mark Rutte s-andâmusi cu minişțrâlii di Nafoarâ ditu vâsiliili soați. Secretarlu gheneral ali Suțâlli Nordu-Atlanticâ dzâsi, cu ațea furnie, că polimlu ditu Ucraina scoasi tu padi că s-asparsi ziga tu Evropa ș-aestu lucru va s-aducâ zñii tu tutâ lumea, ş-că vâsilii ți suntu la ñilli di kilometri, cata cumu China, Iran ică Coreea di Nordu, potu s-aspargâ securitatea evropeanâ.

    „Lumea a noastâ easti ligatâ ș-tutu ași și securitateaˮ, cundille Mark Rutte. El dzâsi, tutnâoarâ, că soțlli tiñisescu tâxearea ta s-da, estanu, agiutorlu militar di 40 di miliardi di evradz ti Ucraina, iara țifrili aspunu hărgi di aproapea 21 di miliardi ti prota parti a anlui 2024. Partenerlli ditu zona a Pațificlui dzâsirâ că ș-elli va s-da, iara unâ paradigmâ easti Australia, ți va s-pitreacâ tancuri ti Kiev.

    Di altâ parti, soțlli crescu investiţiili ş-nuntru, tu NATO, iara unâ ditu priorităţ easti apârarea aerianâ, ma multu tu arada a polimlui cu droni ți intrâ tu spaţiul NATO.

     

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Parteneriat strateghicu româno-frânțescu

    Nica ditu eta 19, Parislu eara prota opţiuni ti elitili româneşțâ ți ș-pitrițea fciorilli la studii tu Ascâpitatâ. Tutu tu Frânțilli ș-aflarâ apanghiu mulţâ româñi ți loarâ parti la ximutarea ditu 1848, di cara minarea a loru di alâxeari fu dânâsitâ di reacţiunea di nuntru, andrupâtâ di ascherea otomanâ ș-aruseascâ di aputurseari.

    Istorițlli dzâcu că andruparea susto a amirălui frâncu Napoleon III-lu fu ațea ți apufusi ta s-facâ Unâ Prințipatili Româneșțâ, tu 1859. Franţia eara unu locu multu vrutu ti azilu ș-ti ațelli ți alumta contra a comunismolui ascâpaţ di dictatura ditu vâsilie, dictaturâ bâgatâ di ascherea sovieticâ di acâțari. Plichisitorlu Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran i dramaturgul Eugene Ionesco suntu numi avdzâti tutnâoarâ, mondiali, frânțeșțâ i româneşțâ.

    Mass-media ş-opinia publicâ ditu Hexagon vibrarâ la Revoluţia româneascâ anticomunistâ ditu 1989, ți s-bitisi cu cama di unâ ñilli di oamiñi vâtâmaț. Dupâ bâgarea ali democraţie Bucureşti, ligâturli di dauli părțâ româno-frânțeșțâ s-feațirâ tutu ma buni ş-ma streasi, iara tu 2008, simnarâ unu Parteneriatu Strateghicu. Tu aestu chiro, tu yizmâciuni 2006, Bucureştiul fu nicuchirlu ali andamusi francofonâ a șefañiloru di statu.

    Luni dicsearâ, Paris, premierlli româñi, Marcel Ciolacu, şi ațelu frânțescu, Michel Barnier, zburârâ ti anvârtușearea a Parteneriatlui Strateghicu di dauli părțâ, iu angricarâ ma multu pi icunumie ș-apârari. Doilli șefañi pufisirâ investiţiili tu dumeni-clleai, cata cumu dumenea IT, aeronauticâ ş-energheticâ, ți suntu di thimelliu.

    Fâțearea diplâ a emburlâchillei di dauli părțâ tu aeșțâ 16 di añi di Parteneriatu Strateghicu, s-veadi tu unâ crișteari a ligâturloru icunomiți cu tradiţie, cata cumu Dacia Renault, iara aesti suntu argumenti salami ta s-ducâ ninti lucurlu deadunu tu unâ turlie anvârtușatâ – dzâsi prot-ministrul Ciolacu, aleptu di corespondentul Radio România di Paris.

    Şeflu ali chivernisi di Bucureşti mindueaști că lucurlu deadunu s-feați ma salami tu ți mutreaști securitatea, ama ș-apofasea a prezidentului Emmanuel Macron, Franţa ş-lo rollu di naţiuni-cadru ali Parei di Alumtâ NATO tu Românie, unâ ș-unâ dupâ aputursearea ali Ucrainâ di Arusie, elementu di simasie ti anvârtușarea ali poziţie a Suțâllei pi flanculu ditu apiritâ. Fu scoasâ tu migdani ș-vrearea ali Franție ta s-creascâ prezenţa militarâ tu Românie, ți easti tora di 800 di aschirladz.

    Premierlu Ciolacu âlli hâristusi a omologlui Barnier ş-ti andruparea niacumtinatâ ali Franţie tu ți mutreaști integrarea acutotalui ali Românie tu Spaţiul Schengen, di libirâ urdinari, cata cumu ș-aderarea la OCDE, unâ prioritati mari ali chivernisi di Bucureşti.

    Anlu ți yini, România ş-Frânția va s-yiurtuseascâ 145 di añi di ligâturi diplomatiți şi ahurhirâ ta s-lucreadzâ la ma multi iventuri ți va sâ scoatâ tu migdani avuțâllia a dauloru culturi şi ligâturli anamisa di eali.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    NATO lipseaști s-armânâ unitâ

    Suțâllia Nordu-Atlanticâ va s-lucreadzâ cu azvingâtorlu a alidzerloru americani, iți cari s-hibâ elu, ş-va s-adarâ tutu ți poati ta s-armânâ unitâ, tâxi, luni, secretarlu gheneral ali NATO, Mark Rutte. Elu feați declarația Berlin, iu s-adună cu canțelarlu ghirman Olaf Scholz.

    „Noi va s-lucrămu cu Kamala Harris, va s-lucrămu cu Donald Trump ş-va nâ asiguripsimu că Suțâllia armâni unitâ, dzâsi olandezlu Mark Rutte, ți lo cumândârsearea a Suțâllei Nordu-Atlanticâ di la norvegianlu Jens Stoltenberg. „Nu am niți unâ șubei, ti ațea că easti sinferlu a nostu ş-ali Americâ”, adâvgă secretarlu gheneral ali NATO.

    Nica di anda lo putearea, tu 1 di sumedru, Mark Rutte, ți fu ma ninti protu-ministru a Regatlui a Vâsiliiloru di Nghiosu chiro di 14 añi, dzâsi că nu adunâ gaile ti cum va s-bitiseascâ alidzerli americani. El dzâsi că âlli cânoaști multu ghini doilli candidaţ ş-că ari lucratâ cu Donald Trump chiro di 4 añi. Dupâ spusa a lui, America va s-armânâ misticatâ tu arada a Suțâllei Nordu-Atlanticâ.

    „Ei ştiu că, maca Putin va s-anâchiseascâ tu Ucraina, Arusia va s-acațâ curai și va s-hibâ atumțea pi flancul a nostu ditu apiritâ ş-va s-hibâ unâ fuvirseari ndreptu ti NATOˮ, adâvgă Mark Rutte, ți cundille că aestâ easti furnia ti cari Washington-lu easti misticat tu Ucraina ș-tu NATO.

    Di anda lo mandatlu, elu avu ma multi andamusi cu actorlli politiț, a curi themâ fu polimlu ditu Ucraina. Stâmâna ți tricu, secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte ş-prezidenta ali Comisie, Ursula von der Leyen dzâsirâ, Bruxelles, că Suțâllia ş-Uniunea Evropeanâ va s-adarâ unâ parei operativâ ti ânvârtușarea a lucrului deadunu anamisa di dauli organizaţii. Doilli feațirâ tâmbihi că dizvârtearea di așchirladz nordu-coreeni tu Arusie easti unâ crișteari multu mari a polimlui ditu Ucraina, cata cumu ș-un piriclliu ti securitatea evropeanâ ş-irinea mondialâ.

    Meslu ți tricu, Mark Rutte s-andâmusi cu minişțrâlii di Nafoarâ ditu vâsiliili soați. Secretarlu gheneral ali Suțâlli Nordu-Atlanticâ dzâsi, cu ațea furnie, că polimlu ditu Ucraina scoasi tu padi că s-asparsi ziga tu Evropa ș-aestu lucru va s-aducâ zñii tu tutâ lumea, ş-că vâsilii ți suntu la ñilli di kilometri, cata cumu China, Iran ică Coreea di Nordu, potu s-aspargâ securitatea evropeanâ.

    „Lumea a noastâ easti ligatâ ș-tutu ași și securitateaˮ, cundille Mark Rutte. El dzâsi, tutnâoarâ, că soțlli tiñisescu tâxearea ta s-da, estanu, agiutorlu militar di 40 di miliardi di evradz ti Ucraina, iara țifrili aspunu hărgi di aproapea 21 di miliardi ti prota parti a anlui 2024. Partenerlli ditu zona a Pațificlui dzâsirâ că ș-elli va s-da, iara unâ paradigmâ easti Australia, ți va s-pitreacâ tancuri ti Kiev.

    Di altâ parti, soțlli crescu investiţiili ş-nuntru, tu NATO, iara unâ ditu priorităţ easti apârarea aerianâ, ma multu tu arada a polimlui cu droni ți intrâ tu spaţiul NATO.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • NATO – unâ nauâ cumândârseari

    NATO – unâ nauâ cumândârseari

    Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
    AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
    10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
    Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
    „Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
    „Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
    Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
    Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 07.07 – 13.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 07.07 – 13.07.2024

    Ucraina, punctul chentral a summitlui aliat di Washington
    Ținți lideri dit NATO, prit cari prezidentul american, Joe Biden, ş-ațel român, Klaus Iohannis, simnarâ, la summitlu aliat di Washington, unâ declaraţie tu cari âși llia borgea sâ-lli da ali Ucrainâ sistemi di apârari aerianâ Patriot. Kievlu va s-poatâ s-filiseascâ, ași, baterii Patriot donati di Statili Uniti, Ghirmânie şi Românie, la cari s-adavgâ componenti dati di Vâsiliili di Nghiosu şi un sistem donat di Italie.
    „Adrămu tuti aesti lucri: andrupâm Ucraina, donăm Patriot, agiutăm Moldova, agiutăm ş-alțâ ditu reghiuni, că putemu ș-că ași minduim că easti ndreptu s-adrămu”, dzâsi prezidentul Iohannis. Uidisit cu spusa a lui, România s-alâxi dit un crat ți plâcârsea sâ-lli si da agiutor di ițido turlie tu un crat ți ari forţa, energhia ş-capațităţli ta s-exportâ securitati tu tutâ reghiunea.
    Tu plan bilateral, Klaus Iohannis ş-omologlu a lui ucrainean, Volodimir Zelenski, simnarâ, Washington, unâ achicâseari di lucru deadun tu dumenea a securitatillei. Easti un documentu politic ți sistematizeadzâ lucurlu ți s-fați chiola anamisa di aesti dauâ vâsilii tu dumenii ahoryea ș-ari și lucri ligati di borgea ți ș-u lo Kievlu di duțeari ma largu a reformilor di cari easti ananghi tu calea a lui evropeanâ şi evroatlanticâ, di tiñisearea a ndrepturlor a minorităţlor naţionali, cata cum și di lucru deadun ti alumta contra a criminalitatillei di la sinur. Agiutorlu ti Ucraina fu protlu punctu pi aghenda a summitlui NATO. „Avem tu umuti sâ silighim un pachet di nai pțân 40 di miliardi di evradz ti anlu ți yini, a dapoaia s-u țânem asistenţa di securitati la un livel bun, ș-ași Ucraina s-poatâ s-azvingâ”, ș-loarâ borgea vâsiliili membri.

    Protestu dișcllisu, protestu ascumtu
    Tu plan internu, stâmâna ahurhi cu un protestu altâ turlie, andreptu di contabili ş-economişțâ cu numa „Fârâ haos tu leghislaţia fiscalâ”. Bucureşti ş-tu alțâ câsâbadz, partițipanţâlli scoasirâ tu padi actili leghislativi şi misurli fiscali ți li luyursescu că aduc zñie, câțe agudescu cathi antreprenor, economistu, contabil cata cum ş-contribuabil dit Românie. Protestatarlli dzâc că bâgarea a niscântor mecanismi cum suntu e-Factura ică e-TVA, creaşti, dealihea, birocraţia. Protestul a contabililor fu unlu spus di cu chiro.
    Nu idyealui s-feațirâ lucârli la Aeroportul Internaţional Otopeni, iu dzăț di azbuirări interni ş-externi ali companie naţionalâ TAROM furâ anulati di cara unâ parti dit piloţ s-aspusirâ niputuț ti azbuirari. Dapoaia inshi tu migdani că eara unâ turlie di grevâ ascumtâ, ahruhitâ dinapandica, ți adusi zñie a pasagerilor ș-dusi la mări cheardiri ti companie. Azbuirărli ahurhirâ diznău daua dzuuâ, dupâ ți cumândârsirea TAROM simnă unâ achicâseari ti lucri ligati di tiñia di cathi mes cu personalul navigantu.
    Comisarlu evropean ti transporturi, Adina Vâlean, dzâsi că criparea di la Tarom nu easti ti bun, anda compania s-hârseaști di un agiutor di la crat aprucheat di Comisia evropeanâ. TAROM ari, cathi an, cheardiri mări finanțiari, iara analişțâlli s-antreabâ naca copuslu a cratlui ta s-u andreagâ și s-u ascapâ firma nu s-duți pi vimtu.

    Problemi tu transporturi
    Urdinarea pi Calea Nționalâ DN7 Valea a Oltului, arterâ di mari simasie ți treați pritu Carpațlli Meridionali ş-asiguripseaști ligâtura cu tronsoanili ditu chentru ș-ascâpitatâ s-ancllisirâ, ti un mes, dzuua maș, ta s-poatâ s-talli pâduri ti adrarea ali geadei Sibiu-Piteşti, geadei ți easti aștiptatâ di cama di 3 dețenii. Dânâserli âlli cârtescu transportatorlli ș-nu maș elli, iara zñiili nu amânarâ s-veadâ: ma multi codz s-adrarâ pi calea para urdinatâ DN1 anamisa di Ploieşti – Braşov. Iara aesta nu easti tut anda zburâm di transporturi: Apuntea a Suțatâllei Giurgiu-Ruse pisti Dunâ, intră, ñiercuri, tu mirimitisiri, pi partea vâryâreascâ, ti un chiro di doi añi. A țetâţeñilor româñi lâ dăm urnimia s-filiseascâ ș-alanti puncti di trițeari a sinurlui cu Vâryâria, locu iu vor s-agiungâ turișțâlli româñi, ama și vâsilia prit cari s-treați anda vrei s-nedz tu Gârție i tu Turchie, dauâ destinaţii mări tu chiro di vearâ.

    Unâ ordonanţâ ti cari s-feați multâ lafi
    Chivernisea alâxi, gioi, ordonanţa di Urghenţâ tu ți mutreaști testarea antidrog a şoferlor, dupâ ți actul normativ fu multu câtigursit di suțietatea țivilâ. Şoferli ți sunt aflaț pozitivi la testari i ți nu vor s-adarâ testarea lâ si llia carnetlu, ama pot sâ-și lu llia nâpoi tu 3 dzâli, maca laboratoarili di mediținâ legalâ nu da, tu aestu chiro, rezultatlu preliminar a analizilor di sândzâ. Unâ suțatâ neguvernamentalâ câftă anularea a ordonanţâllei ti testili antidrog, că taha ari pruvuderi abuzivi, cata cum ș-rezultati pozitivi di cara oamiñilli llia yitrii ti arâțeari/aremâ.

    Dalgâ di câñinâ pisti Românie
    Meteorologhilli româñi feațirâ tâmbihi că, tu bitisita a stâmânâllei, va s-facâ nai ma teslu cod aroşu di câñinâ di pânâ tora, tu trei cirecuri/carturi dit vâsilie. Ninti di bitisita di stâmânâ furâ ținți dzâli cu para mari câldurâ, cu temperaturi ți alinarâ pânâ la 39 di gradi și va s-facâ ș-di aoa ș-ninti, uidisit cu prognozili, alti trei dzâli cu temperaturi extremi, ți va s/-treacâ di 40 di gradi. Chivernisea lâ câftă a autoritățlor chentrali şi locali s-hibâ etimi s-intervinâ cu hâiri atumțea cându va s-aibâ vârâ stevlâ/ananghi.

    Ahurhitâ bunâ tu competiţiili/astrițerli ditu intercluburili di fotbal
    Dupâ un evropean bun adrat di naţionala ali Românie, menga a microbişțâlor s-mutâ câtâ echipili di club acâțati tu competiţiili/astrițerli continentali. Iara anchisita di sezon fu bunâ: Campioana FCSB (București) u azvinsi campioana San Marino, Virtus, cu 7-1, marţâ, tu xinurâ, tu prota manşâ dit protlu tur preliminar ali Ligâ a Campioñilor, iara echipa ți lo Cupa, Corvinlu Hunedoara, azvinsi, tut tu xinurâ, cu 4-0, vițecampioana şi amintâtoarea ali Cupâ ali Ungariei, Paksi, tu prota manşâ a protlui tur preliminar ali Europa League. Ma s-adarâ niscânti calificări, FCSB va s-adunâ tu doilu tur preliminar cu Maccabi Tel Aviv, dit Israel, iara Corvinlu va s-alumtâ cu formaţia croatâ Rijeka.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • NATO 75

    NATO 75

    Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota alianță militară la cari SUA loa parti tu kiro di irine, NATO fu thimilliusită căndu ună nauă turlie di polimu părea că ahurheaşti, tru muabetea ti năili ecuații di echilibru a putearillei tru plan internațional. Eara spus cu numa di Polimu Araţi ama scânteallili ţi putea s’nkisească cu ună nauă ceamaună mondiala alăncea iuţido tu lumi. Avea nkisită Criza a Berlinlui, prota ceamaună salami anamisa di aţelli di ma ninti aliaț, ankisită clasică di la un conflictu ideologhic faptu tru spațlu a fostului inamic ghirman, tora aputrusitu di aliaț. Ună apunti aeriană aproviziona Berlinlu, eara thimilliusitu cratlu Israel, dupu ună rezoluții a nauăllei alăncită Organizații a Națiunilor Unite.

    Planlu Marshall nsimna și el ahăndoasa ampărţari anamisa di aţeali dauă poluri mondiale di puteari, acă ş-pripunea s’ndrupască Europa cu gaeretea di reconstrucție postbelică. Comuniștilli chinezi s’aprukea di victoria cari, tamamu tru 1949, îlli făţea stăpâñi pi nai ma populată văsilie ditu lumi. Prinţipiul apufusitu di NATO faţi ditu eventuala atacă contra a unlui di tu statili membri ună atacă contra a tutăloru membrilor. A văsiliiloru cari avea simnată inițiativă priankisită a NATO, Tratatlu di Bruxelles, lă si adăvgară şi altili aşi că, tru apriiuru 1949, di debut, văsiliili membri ali NATO era SUA și Canada, ditu nordulu ali Americă, și statili di tu ascăpitata ali Europă Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia. Mutu ayoñea ahurhi tindearea ali Organizație cari kiverniseaşti Tratatlu a Atlanticlui di Nordu, simnatu Washington tru 1949. Tru 1952, pritu aderarea a niscăntoru văsilii cu un conflictu di multi seculi anamisa di eali, Gărţia și Turchia, NATO agiundzi s’aibă idyiulu sinuru cu URSS.

    Aderarea ali Ghirmănie Federală la NATO, tru 1955, îlli faţi pi sovietiţ s’thimilliusească şi elli ună idyea organizație, tut di securitate colectivă militară, număsită idyealui, Tratatlu di Varșovia. Prota yiurtuseari a unei decadi u află duñeaua ampărţătă inclusiv tru ligătură cu aflarea şi călcarea a Cosmoslui. Tru Cuba, reghimlu al Fidel Castro agiundzea la puteari ti un lungu kiro. Tru 1969, Neil Armstrong agiundzi pi Lună iarapoi armatili a văsiliiloru a Tratatlui di Varșovia agiungu Praga, acă numata eara primveara. S’agiundzi pi ună mari criză, inclusiv morală.

    Dupu 30 di añi, tru 1979, Uniunea Sovietică aputruseaşti Afganistanlu, di nkiseaşti un conflictu cari nu s-bitisi niţi adză. Tru 1989, căndu NATO umplea patru dekenii di existență, comunismul cadi ca un dominou, tru estul ali Europă. Tu bitisita-a anlui, regimlu comunistu avea kirută ditu tuti văsiliili a Tratatlui ncuntratu, atelu di Varșovia. Dealihea, cu excepția a URSS, cari vrea si s’ampartă didipu maş dupu doi añi ma amănatu. Calea ţi va u nkisească aesti văsilii, fosti comuniste, duţi cătă NATO și cătă Comunitățli Europeane, Uniunea Europiană di ma amănatu.

    Dupu 50 di ani, tru 1999, protili văsilii fost comuniste suntu aprukeati ufiţialu tru NATO. Easti zborlu di Polonia, Ungaria și Cehia. Dupu un mesu, NATO ankiseaşti cu bombardamente greale contra ali Iugoslavie, tru forma a llei di atumţea. Cu xikea di vulă băgată di ONU, acțiunea NATO eara spusă că asiguripseaşti protecția populației di orighine albaneză ditu Kosovo, provinţie ali Iugoslavie di atumţea. 25 di añi ma amănatu, anda s’umplea trei cirecuri di secol di existență, NATO easti unâ alianțâ tut ma vârtoasâ, aducândalui ningâ ea nu ma pţânu di 32 di membri.

    Neise, polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina easti amprotusa tu agenda di securitati a duñeauăllei, tru cari NATO ari un rolu maxus. Semnu di semnu tră actualitatea a scupolui ti cari s’thimilliusi NATO aoa şi 75 di ani easti aderarea toa ayoñea a dauă state scandinave, Suedia și Finlanda, cari promova neutralitatea armată ama akicăsiră că viţinata cu ună Rusie tut ma fuviroasă caftă apofasi limbidz tru aeestă nooimă, dimi aderarea la organizația colectivă di apărare a Tratatlui Atlanticlui di Nordu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Agiutoru NATO tră Ucraina

    Agiutoru NATO tră Ucraina

    Cu furñia-a sumitlui aniversaru di Washington, NATO apufusi ta s’ducă ninti proţeslu di integrari a askerillei ucrainenă şi un agiutoru di 40 di miliardi di euro tră anlu ţi yini. Tutunăoară, easti tru practico darea di avioani di alumtă F-16 ditu Danemarca şi Olanda, di cabaia kiro căftati di Kiev. Tutunăoară, Ucraina va s’llia ţinţi năi sistemi di apărari Patriot durusiti di Statele Unite, Germania, Italia, Olanda şi România. Aestea va s’aibă ufelie ti vigllearea a căsăbadzloru, a oamiñiloru şi a askirladzloru ucraineañi. Tutunăoară, fu dimăndată thimilliusearea a Misiunillei di asistenţă tră securitati şi instruire tră Ucraina (NSATU) cari s’coordoneadză darea echipamentlui militar şi instruire tră fosta republică sovietică di către văsiliili aliate şi partenere, ama și un nău ţentru di instruire tru Polonia.

     

    Declaraţia finală a summitului adoptată di liderlli a statilor aliate simfunu cu imnaticlu ali Ucraina cătră NATO easti „ireversibil”/ fără di turnari” aesta spuni că Alianţa easti ahărdzitu aluştui stat, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. „Yinitorlu ali Ucraina easti tru NATO. Ucraina agiumsi tut ma interoperabilă şi integrată politic cu Alianţa. Salutăm progreslu concret pi cari Ucraina lu-ari faptă la summitlu di Vilnius ti reformili democratiţi, economiţi şi di securitate anănghisiti. Tru kirolu anda Ucraina duţi ma largu aesti cilăstăseri, va  u andrupămu şi di aoa şi nclo pi calea a llei fără di turnari ti integrarea acutotalui euroatlantică, cari acaţă tu isapi şi harea di membru NATO”, nica să spuni tru declaraţia finală pi tema ali Ucraină.

     

    Și prezidentulu român Klaus Johannis cundille la Washington tră intensificarea agiutorlui dat a Kievului tru polimlu cu Rusia şi apruke confirmarea imnaticlui transatlantic ireversibil ali Ucraina. El spusi că suntu negocieri tru aestu kiro tră alăxearea a sistemlui donat ali Ucraina. România va un sistem Patriot tru loclu aluştui, exighisi șeflu a statlui român. Prezidentulu cundille că tu aesti dzăli s’ţănu negocieri cu partenerlli americani şi că s’feaţiră protili jgllioati ninti.

     

    Klaus Iohannis: “Tru CSAT, zburămu aoa şi ndauă dzăli cama pi largu ti aestă chestiune şi deadimu un mandate a Ministerlui Apărarillei, s’păzărăpsească şivolea a noastră easti s’lomu un altu sistem Patriot tu loclu aţilui durusitu. Sigura, nu mâni, ama tru un yinitor relativ aprukeatu. Ama tra s’compensămu absenţa a sistemlui pi cari îlu dăm tora, minduescu că va s’aprăftăsimu s’amintămu şi sistemi cari va s’hibă livrati ma ayoñea şi va s’asiguripsească ună ma bună viglleari a spaţiului aerian naţional.”

     

    Prezidentulu ali Românie spusi şi ti agiutorlu pi cari aliaţlli ălu da ali Ucraina şi cundille că s-ari dată aproapea giumitati  ditu muniţia tăxită, aţea ţi easti pţănu. Tru minduita a lui, Kievlu lipseaşti s’hibă agiutat ma largu tra s’nu keară polimlu cu Moscova. Uidisitu cu experţălli, fără NATO, cari îlli da aproapea tut agiutorlu militar, Ucraina easti tu piriclli s’hibăazvimtă pi câmpul di alumtă.

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Sistemu Patriot tră Ucraina

    Sistemu Patriot tră Ucraina

    România va s’da ali Ucraină un sistemu Patriot di apărari antiaeriană. Apofasea u loară tu andamasea di lucru a Consiliului Suprem di Apărari a Văsiliillei cari s’ţănu gioi București. Membrilli a CSAT apufusiră că durusearea a sistemlui Patriot va s’facă cu căftarea ta s’ducă ninti păzărăpserli, maxutarcu cu partenerlu strateghicu american, cu scupolu s’amintă un sistem idyealui ică echivalentu, cari s’da apandisi ti asiguripsear vigllearea-a spaţlui aerianu naţionalu.

     

    Dimi, idheea tra s’da a văsiliillei viţină unu ahtari sistemu alănci meslu ţi tricu, dupu andamasea-a prezidentului Klaus Iohannis, ţi u avu Casa Albă, cu prezidentulu Joe Biden. Atumţea, caplu a statlui cundillea că ali Românie ălli si căftă ta s’da unu ahtari sistem. Tora, dupu hăbarea a CSAT, Administraţia Prezidenţială spusi, tu un comunicat, că apofasea avu la thimelliu ună isapi tehnică ahăndusită a autorităţlor şi că fură loati tuti meatrili ta s’nu aibă piriclliu salami tră România.

     

    Aşi, Ministerlu ali Apărari Naţională părăstisi tru cadurlu CSAT ună isapi minutişu mutrinda catastisea operaţionalizarillei aţiloru patru sisteme Patriot pi cari văsilia li ari tu aestu kiro, dizvărtearea-a programlui di armătuseari cu alanti trei sistemi pi cari li comandă, cum şi impactul ţi poati s’lu-aibă cu un eventualu transferu a unlui sistem – cundilleadză comunicatlu.

    Prezidentulu Volodimir Zelenski haristusi a Bucureștiului tră apofasea s’da a Kievlui un sistem di racheti Patriot și cundille că haristuseaşti ti andruparea susto ali României tră Ucraina. Apofasea di adză anvărtuşeaşti nu maş securitatea ali Ucraină, ama şi tră tută reghiunea şi a Europăllei, – angrăpsi prezidentulu ucrainean tru ună spuneari pi un şingiru tră laolu di iuţido. Dimecu, Volodimir Zelenski ari căftată nai pţănu şapti baterii, ama văsiliili ţi li au nu apufusiră nica desi si căndu va li da.

     

    Tutu gioi, cându s’lo apofasea ti dari raketili di cătră România, Statili Unite dimăndară că va li curmă ti un kiro livrărli di sistemi antiaerieani Patriot tru alti văsilii, a deapoa, Ucraina va s’hibă tu amprotusa ti darea aluştoru. Casa Albă adusi aminti căftărli cabaia multi ori, fapti di Kievlu tra să-lli si da ma multi baterii Patriot tra ş-apăra emu trupili di pe linia frontului, emu infrastructura di atacurli aruseşti.

     

    Nica va să spunemu, că tru cadurlu a CSAT, București fură vulusiti şi obiectivili ali Românie la summitlu NATO di Washington, di meslu ţi yini. Fu faptă isapi, tutunăoară, aspărdzearea niacumtinată a catastisillei di securitati tru viţinătatea ditu apirita ali Românie, di itia că Rusia li criscu atacurli militari.

    Tutu tru andamasea CSAT, Klaus Iohannis spusi că lli-ari hăbărisită aliaţlli ditu cadurlu NATO, tru bitisita-a meslui ţi tricu, că trapsi mănă di la candidature a lui ti ipotisea di secretaru gheneralu ali organizaţie. Caplu a statlui lă căftă a membrilor Consiliului şi spună minduita tu ligătură cu candidature-a premierlui ali Olandă, Mark Rutte, iara aeşţă spusiră că andrupăscu candidature a ufiţialui olandez la cumăndusearea ali Alianță.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Lucru deadun cu vâsiliili dit Balcani

    Lucru deadun cu vâsiliili dit Balcani

    Lucrul deadun di dauli părțâ și reghional fu prit temili di moabeț cu ufițialii di București a trei minișțrâ dit Balcani ți furâ, dzâlili ți tricurâ, tu viziti ufițiali tu Românie. Ñiercuri, șeflu a cratlui român, Klaus Iohannis lu-apruche pi ministrul di Emburlâchi Externi ali Bosnie şi Herţegovinâ, Elmedin Konakovic.

    Liderlu di București s-hârsi di tiñia ți lâ si fați a așchirladzlor româñi ți llia parti la Operaţia EUFOR ALTHEA ali Uniuni Evropeanâ tu Bosnia şi Herţegovina, România hiindalui unlu ditu proțlli contribuitori tu asiguripseara a unlui climat sigur şi susto tu Balcanilli di Ascâpitatâ. Klaus Iohannis dzâsi diznău andruparea fârâ acumtin ți Bucureștiul u da tu tut proțeslu evuropean ş-euroatlantic a Balcanilor di Ascâpitatâ, cata cum şi asiguripsearea ti securitati și stabilitati tu reghiuni.

    Anda Consiliul Evropean apufusi ta s-ahurheascâ ditu meslu marțu pâzârâpserli ti aderari, Iohannis angâsâi Bosnia şi Herţegovina „prit unâ atitudini activâ şi-apufusitâ, tu spiritlu a axiilor evropeani, s-ducâ ma largu reformili di cari easti ananghi, tamam ș-ațeali ti fâțearea ma vârtoasâ a statlui di ndreptu ş-asiguripsearea a ndrepturlor di thimelluˮ.

    Tut ñiercuri, ministrul român di Externi, Luminiţa Odobescu, zburâ București, cu omologlu a llei arbines, Igli Hasani, ti andruparea a proțeslui evropean a vâsilillei dit Balcanii dit Ascâpitatâ, cundillindalui că România easti etimâ s-alâxeascâ expertiza tu aestâ dumeni.

    Tutnâoarâ, Luminița Odobescu adusi aminti achicâsearea di dauli părțâ tu ți mutreaști securitatea suțialâ şi anchisearea a cursilor aeriani directi Bucureşti-Tirana. Tu idyiul chiro, ea scosi tu migdani „importanţa ți România u da a identitatillei etnicâ, culturalâ şi lingvisticâ a minoritatillei naţionalâ armâneascâ dit Arbinușieˮ. Doili minișțrâ simnarâ un Memorandum di Achicâseari tu ți mutreaști andridzearea diplomaticâ, ți da unâ aradâ suplimentarâ ti alâxearea di expertizâ tu dumeni.

    Tu arada a lui, ministrul di Externi ali Arbinușie, Igli Hasani, adusi aminti că România şi Arbinușia suntu membri NATO şi parteneri tu proțeslu câtâ integrarea evropeanâ. Ma multu, el cundille că subiectul a integrarillei evropeanâ easti „un stur di simasieˮ tu ligâtura a daulor părțâ.

    Tu ahurhita a stâmânâllei, Luminița Odobescu avu moabeț ș-cu omologlu a llei muntenegrean Filip Ivanović, iu cundille că România andrupaști și va s-andrupascâ ș-tu yinitor aderarea/apruchearea aliștei vâsilii tu Uniunea Evropeanâ. Luminița Odobescu luyursi că Balcanii dit Ascâpitatâ suntu unâ reghiuni di simasie strateghicâ, iu evoluţiili politiți ş-di securitati au implicaţii directi ti securitatea şi-nchirdâsearea ali ântreagâ Evropâ.

    Doilli minişțrâ simnarâ planlu di acţiuni tu ți mutreaști lucrul deadun tu chirolu 2024-2025. „Muntenegru şi România au ligâturi tradiţionali di suțatâ şi ș-loarâ borgea s-li creascâ tu yinitor, prit progres fârâ dânâseariˮ, dzâsi, tu arada a lui, Filip Ivanović.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    România easti tu Schengen, ama…

    România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi ațeali 17 aeroporturi internaționali, catacumu ș-tu ațeali 4 porturi si la Amarea Lai, di dumânica ți tricu, ațiloru ți yinu ditu vâsilii i s-ducu tu vâsilii ditu spaţiul di libirâ urdinari nu mata lâ suntu mutriti /controlati documentili di câlâtorie. Cu tuti aesti, poliţişțâlli pot s-mutreascâ cându ș-cându actili a niscântpor oamiñi ta s-bagâ oarâ maca vârâ ari acti falsi, ică nu ari izini s-fugâ ditu vâsilie, i ma s-hibâ oamiñi câftaț di poliție, s-veadâ maca suntu tiñisiti nomurli ti fciorilli sum 18 di añi, ta s-alumtâ contra a migraţillei ş-a traficlui di oamiñi. Călliurli terestri armân, tora di oarâ, nafoara a spațiului Schengen, di itia a veto-ului ali Afstrie, ți s-feați ma multu di ispetea a niscântor isâchi electorali interni.

    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ deadi asiguripseri că va s-facâ gaireț ti unâ apfasi bunâ tu ți mutreaști apruchearea ș-cu sinurli terestri di estanu. Tu Românie, di la politițieñi, la cetâțeñi aplo, intrata, a că parțialâ, tu zona di libirâ urdinari adusi harauâ. Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că Chivernisea ari unu planu limbidu și susto ti apruchearea acutotalui pânâ tu bitisita a anlui 2024. Aestu lucru țâni,ama, sh-di evoluţii ş-catastisi politiți externi ți nu sunt tu sfera di intervenţie diplomaticâ a Românillei – dzâsi nica ministrul di Interni, Cătălin Predoiu.

    Di 20 añi membrâ ali NATO

    Ancllidearea a 20 añi di la apruchearea a Românillei la NATO, catacum ş-yustusearea a 75 di añi di anda fuadratâ Alianţa Nord-Atlanticâ furâ yurtusiti, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţâ comunâ, cu sâltânati, a aților dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli ş-senatorlli apruceharâ unâ declaraţie tu cari cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Alianţâ easti unâ garanţie a protecţillei a cetâţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtâţlor a cathiunlui omu. Prezidentul a Senatlui ș-caplu a PNL, Nicolae Ciucâ, gheneral di ashceri tu rezervâ, luyursi că, tu 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ali NATO. Ti România, intrata tu Alianțâ fu adrarea a unlui yisu istoric ş-un imperativ a securitatillei – dzâsi ș-ministrul di Externi, Luminița Odobescu, ți reprezentă România, Bruxelles, la evenimentili ti yurtusearea aților 75 di añi di cându s-adră NATO. Unu sondaj faptu di Institutul Român ti Evaluari şi Strateghie scoasi tu migdani că, cama di 80% ditu româñi minduescu că aprucheara a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va u apărâ România ma s-ibâ atacatâ.

    Di Uniunea Evropeanâ, București

    București s-feați, stâmâna aesta, unâ andamusi di lucru ti prioritățli ali Uniuni Evropeanâ tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Andamusea, iu loarâ parti ş-premierlli ditu Belgie, Ungarie ş-Croaţie, lu avu nicuchiru prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, deadun cu prezidentul a Consiliului Evropean, Charles Michel. Tuț mutrirâ acţiuñli ti umplearea a scupadzlor comuni di ânvârtușami a profilului ali Uniuni, proțes iu – uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis – România poati s-agiutâ multu. Uniunea Evropeanâ ahurhi, anu, unu proțesu di definiri a priorităţlor a llei strateghiți, scoțândalui tu migdani temili: securitatea ş-apărarea, tindearea, rezilienţa ş-competitivitatea, energhia ică migraţia. Aghenda Strateghicâ ti ciclul instituţional 2024-2029 lipseaști s-hibâ apruchearea di Consiliul Evropean la andamusea ți va s-facâ tu bitisita a meslui cirișaru

    Ghidi anti-deepfake

    Ta s-bagâ oarâ la riscurli di securitati ciberneticâ, Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi, luni, unu ghidu ți sâ-lli agiutâ româñlli s-ducheascâ materialili di turlie deepfake. Ghidlu ari informații minuti ti ți va s-dzâcâ deepfake, proțeslu ti cum s-adarâ ş-cum cum putem s-lâ bâgămu oarâ a aluștor materiali. Tora ghidlu eaasti pi site-ul dnsc.ro și-âlli anveațâ cetățeñlli ți lipseaști s-adarâ ma s-hibâ victimi a unlui deepfake. Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ fați tâmbihi că, estanu, tu Românie, s-facu tuti ațeali patru turlii di scrutini electorali, iara dumenea dighitalâ poati s-agiungâ unu locu complexu di alumtâ ideologhicâ, iara tehnologhiili deepfake, suntu axi s-da aproapea farsi /fârâ câsuri imaghini ș-boț, pot s-lâ alâxeascâ minduita a ș-votlu/psiflu a oamiñloru.

    BNR ș-toclu-clleai

    Banca Naţionalâ a Românillei apufâsi, gioi, s-lu ţânâ toclu-clleai di 7% tru anu, nialâxitu di unu anu ş-patru meși. Furâ țânuti ș-livelurli di tocu la cari potu s-amprumutâ bănțâli comerțiali di la BNR ş-ațeali ți li aproachi aesti, atumțea cându țânu pâradzlli tu depoziti adrati la banca țentralâ. Uidisitu cu luyurserli ali BNR, rata di cathi anu a inflaţillei s-adră cama mari, tu yinaru, la 7,41%, ama scâdzu tu meslu șcurtu la 7,23%. Uidisitu cu evaluărli di tora, inflația va sâ scadâ ma largu, ama, di cara nu sâ știi cum va s-ducâ lucârli ş-niți riscurli ți va s-facâ ditu misurli fiscali bâgati tu practico di pțânu chiro ta s-andrupascu proțeslu di ânvârtușami bughetarâ, cata cumu ş-ditu plafonarea a adaoslui comerțial la produsi alimentari di thimellu. Lucri nisiguri ş-riscuri ti evoluţia ti unu vade di mesi a inflaţillei va s-facâ ș-di ispetea a polimlui ditu Ucraina, conflictul ditu Orientul di Mesi ş-evoluţiili icunomiți ditu Evropa, ma multu ditu Ghirmânie.

     

    Autor: Roxana Vasile

    Apriduțearea: Lala Tașcu

     

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles

    Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.

    Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.

    Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari  a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.

     

    Di prezidentul Iohannis, la NATO 

    Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.

    Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.

    Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.

     

    Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ

    România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”

     

    Di icunumíi, la OCDE 

    Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.

    Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.

     

    Di vizi, cu Simona Halep 

    Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25.02 – 02.03.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25.02 – 02.03.2024

    Calindarea pân di mardzinâ a alidzerlor tu Româníi
    Protlu tur a alidzerloru prezidenţiali ditu Româníi va s-facâ tu dzuua di 15 di yizmâciuñi, iara doilu, ma s-hibâ ananghi, tu 29 di yizmâciuñi. Apofasea fu loatâ di suțata di guvernari, ți trapsi mânâ, tutnâoarâ, la andridzearea a scrutinlui evroparlamentaru tu chiro di dauâ dzâli ti româñlli di nafoara a vâsilielli, câțe, dzâcu nâși, fu câlcatu ndreptul constituţional a româñlor ditu vâsilíi, ți voteadzâ mași tu unâ dzuuâ. Ama fu faptu ma lungu programlu di lucru a secţiilor di votari. Aduțemu aminti, că ninti chiro, suțata apufusi că alidzerli evroparlamentari va s-facâ deadun cu ațeali locali, tu dzuua di 9 di cirișaru, avândalui tu planu unâ partițipari ma mari la votlu ti Parlamentul Evropean, scâdearea a hărgiuloru ş-a perioadâllei electoralâ.
    Componenţa a Parlamentului a Românillei va s-hibâ apufusitâ tu 8 di andreu, atumțea cându va s-facâ alidzerli ghenerali. Prezidentul a Autoritatillei Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, deadi tu șteari că, cama di 30.000 di experţâ electorali suntu etiñi ti alidzerli sucțesivi di estanu. El mindueaști că, ditu punctu di videari instituţional, România easti etimâ ta s-țânâ cheptu aluștui anu, pi cari lu numâsi ca hiindalui atipicu.
    Toni Greblă: “Câțe dzâțeamu că easti atipic? Di itia că tuti turliili di alidzeri – evroparlamentari, locali, parlamentari ş-prezidenţiali – s-dizvârtescu tu chirolu aluștoru şasi meși și ditu aestâ furñíi organizatoricâ ş-ditu alti puncti di videari, nu va s-hibâ multu lișoru.” Ma multu, deadi asiguripseri că alegerile va s-hibâ andreapti transparentu, cu tiñisearea a prințipiului a echidistanţâllei andicra di tuț competitorlli politiț, ațea turlíi că rezultatlu va s-hibâ ațelu ți lu vor nai ma mulțâlli di votanţâ.

    Isapea a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi (DNA)
    Procurorlli aflarâ ‘curailu’ ta s-investigheadzâ cazuri di mari corupţíi/arușfeti – dzâsi procurorl-şef a Direcțillei Naționalâ Anticorupțíi, Marius Voineag, anda pârâstâsi raportul di lucru a instituțillei tu anlu 2023. Aestu lâ câftă a anchetatorlor s-lucreadzâ ma largu cu maxim profesionalismu, zburândalui di hărgili a arușfetillei ți armânu ti niaprucheari di mări ti suțietatea româneascâ. Marius Voineag aspusi ândauâ lucri ti activitatea ditu anlu ți tricu.
    Marius Voineag: “Avumu tu minti ânvârtușearea instituţionalâ ptiru criştearea a resursâllei umineascâ ş-apruftusimu ta s-himu tu cadrul a 29 di procurori, fârâ s-acâțămu tu isapi ațea ditu soni proțedurâ pritu cari furâ validaţ alțâ nica 23 di procurori tu ahurhita aluștui anu. Tu chirolu a anlui 2023 furâ pitricuț tu giudico 651 di oamiñi câbâtli. Criscu cabaia numirlu a ațiloru ți suntu câbâtli și suntu pitricuț tu giudico ti cari furâ loati meatri preventivi di libirtati. Pi livelul a anlui 2023 avemu 2.259 di dosari andicra 2.087 tu anlu 2022”.
    Ti 2024, avândalui tu videalâ contextul electoral, DNA tâxeaști că va s-ducâ ma largu idyea apufuseari ti dânâsearea a arușfetillei. Uidisitu cu cumândusearea a instituțillei, easti acâțatâ tu isapi criștearea a capațitatillei instituţionalâ cu acțentu pi politițli di resursi umineșțâ, a dapoaia va s-aibâ angâtanu di mărli cazuri di arușfeti ș-di dumeniili pioritari cu impactu ti bana a cetăţeañilor.

    România andrupaști, deadun cu alanti craturi evropeani, Ucraina
    La Conferinţa di Paris ditu ahurhita aliștei stâmânâ, andreaptâ la minduearea a prezidentului Emmanuel Macron ti andruparea a Ucrainillei, fu ș-prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis. Caplu a statlui cundille că unitatea şi solidaritatea a comunitatillei internaţionalâ ti andruparea ali Ucrainâ suntu di simasíi ş-lipseaști țânutâ, poziţia constantâ a Românillei hiindalui ațea di andrupari multidimensionalâ a Ucrainillei, ahât chio câtu chiro cât easti ananghi. Uidisitu cu unu comunicatu a Administrațillei Prezidențialâ, Klaus Iohannis luyursi că țânearea a unitatillei ș-a acțiunillei sinfunizatâ pi livelul ali UE ș-ali NATO suntu, ma largu, aspecti di thimellu.
    Tutnâoarâ, dzâți comunicatlu, caplu a statlui cundille ananghea ti țânearea a unâllei mengâ maxus ti Republica Moldova și scoasi tu migdani simasia a reacțillei coordonatâ di contracararea a acțiunilor hibridi ditu partea a Federațillei Aruseascâ. Idyealui, feați tâmbihi ti implicațiili ți li ari polimlu ahurhitu di Arusíi ti securitatea evropeanâ ș-evroatlanticâ și, maxus, ti securitatea ali Amarea Lai, reghiuni iu efectili a conflictului/caceaunâllei s-duchescu multu. Concluzia a tâtâloru participanțâlor la andamusea di Paris fu că easti ananghi s-hibâ ânvârtușati tuti copusurli ti duțearea ma largu a andruparillei multidimensionalâ a Ucrainillei.

    Achicâseari Veardi tu Româníi
    La unâ andamusi tu Capitalâ cu reprezentanțâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că easti ananghi di unu pactu naţional ta s-poatâ s-agiungâ vigllearea a fisillei unu lucru di prota thesi. “Di aestu lucru țâni calitatea a banâllei, a sânâtatillei ş-ali siguranțâ a cetăţeñilor”, dzâsi şefanlu a cratlui. El cundille că apofasili ş-acţiuñli di tora tu dumenea a fisillei va s-veadâ la bârnili di tora ș-la ațeali ți yinu ș-âlli hâristusi a soțietatillei țivilâ ti lucurlu ți lu adarâ. Uidisit cu spusa a lui, “vigllearea a fisillei nu lipseaști s-hibâ alâsatâ nanâparti”, iara, pritu proiectili a organizaţiilor neguvernamentali, țetăţeañilli achicâsirâ ma ghini hâirea a lucurlui ti fisi ș-agiumsirâ dealihea parteneri tu tranziţia veardi.
    La evenimentu fu ș-ministrul a Fisillei, Mircea Fechet, ți luyursi că ONG-urli au unu rol di primansus tu mutrearea ş-urnipsearea a politițlor guvernamentali, tu prâxearea a publiclui ş-tu scutearea tu migdani a niscântoru mâsturii salami, tu unâ lumi iu cripărli ligati di fisi s-vedu tut ma multu. “Hiu siyuru că deadunu va s-adrămu alâxeri mări tu cari s-vigllemu şi s-gestionăm resursili naturale a planetâllei a noastrâ” – dzâsi Mircea Fechet.

    Autoru: Daniela Budu
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

    Prezidentul american Joe Biden âlli hâristusi ali Românie ti borgea ți ș-u lo andicra di NATO tu aeșțâ 20 añi di anda agiumsi membrâ a Suțatâllei ş-ti rollu di lider tu reghiunea ali Amari Lai. „Astricut tuti aştiptărli”, dzâsi Biden, ți lu apruche, marțâ, la Casa Albâ, pi prezidentul Klaus Iohannis.

    Pritu temili ti cari sâ zburâ furâ ș-ațeali ti mutrearea ma ghini a suțatâllei strateghicâ bilateralâ, catastisea di pi partea ditu apiritâ ali NATO ş-ațea ditu Ucraina.
    „Nu pistipsescu s-aibâ parteneri NATO ți sâ-și loarâ unâ borgi ma vârtoasâ andicra di Suțata Evro-Atlanticâ cata cum feațirâ România şi Statili Uniti”, dzâsi prezidentul Biden tu dișcllidearea a andamusillei.
    „Ațea ți adrămu pânâ tora ș-ți va s-adrămu ș-di aoa ș-ninti deadun va s-angreacâ multu, nu maș ti Evropa, ama ti tutâ lumea. Adratu unu lucru ti anami! Agiutorlu ți-lli lu deaditu ali Ucrainâ easti salami, esti di simasie”, cundille liderlu di la Casa Albâ.
    El dzâsi nica că, tu aestâ oarâ, easti bâgat thimellu ti alanțâ 20 añi ți va s-yinâ ş-deadi asiguripseri că Statili Uniti ședu arada susto di România.
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis scoasi tu migdani, pritu alti lucri, că România nu maș că fu aprucheatâ tu NATO ş-că easti di 20 añi unâ pirifanâ membrâ a Suțatâllei, ama putu, tu idyiul chiro, s-lucreadzâ tu ți mutreaști ligâtura bilateralâ cu Statili Uniti, ți agiumsi tutu ma vârtoasâ.
    „Ti amârtii, tora, tema nai ma importanta easti s-aflămu unâ cali s-aduțemu diznău irinea tu Evropa. România da s-lucreadzâ câtu cama ghini ş-avemu rezultati ca baea buni, ama lipseaști s-aflămu călluri ta s-u anchidicămu Arusia s-amintâ polimlu cu Ucraina. Lipseaști s-himu unâ”, cundille Klaus Iohannis.

    Dupâ moabețli ditu Biroulu Ovalu, prezidentul român dzâsi că zburârâ ș-ti problema a ânvârtușamillei ali apărari antiaerienâ a Ucrainâllei.
    „Ș-prezidentul Biden adusi problema aesta tu moabeti ș-dzâșu că hiu dișcllisu ta sâ zburâmu ti ahtari lucru, ți va s-dzâcâ că lipseaști sâ zburăscu ș-mini, acasâ, tu CSAT, s-videmu cumu putem s-u scutemu-n capu luyuria: ți putemu s-dămu și, siyura, ți va nâ si da, câțe, dupâ minduearea a mea, ahtari lucru nu poati s-facâ, dirmi s-armânâ România fârâ apărari antiaerianâ. Mini pistipsescu că va s-aflămu unâ culai. Easti zborlu maș ti unu sistemu, easti unlu funcțional, ți va s-armânâ tu Românie, alanti suntu tu faze avansati di operaționalizari ș-di unu ahtari sistemu easti zborlu.”
    Prezidentul Biden hâristusi ș-că România fu nicuchira a tâbâbiiloru di așchirladz americañi.
    Autor: Eugen Coroianu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan