Radio România Internațional

Tag: Natura

  • Natură și politică în România secolului al 19-lea

    Natură și politică în România secolului al 19-lea

    Natura este o prezență fundamentală în existența umană,
    practic omul, așa cum este el, nu ar putea fi fără natură. Ea este lumea fizică
    sau lumea materială și omul și-a explicat-o atât ca prezență irațională, cât și
    rațională. Relația dintre om și natură a fost mereu cea care a stimulat
    gândirea, toate ideile și științele fiind legate de ea într-un fel sau altul. Lumea
    modernă care a început în a doua jumătate a secolului al 18-lea a pus natura la
    egalitate cu divinitatea, în comparație cu Evul Mediu și perioada premodernă
    care mizau pe ideea de supranatural. Natura devine astfel parte a dezbaterilor
    politice și ideile transformatoare ori conservatoare țin cont de semnificația
    ei.


    Natura
    ca parte a dezbaterilor politice apare și în spațiul românesc, importată din
    Franța. Intelectualii români francofili preiau ideea de natură în politică și
    analizează rolul și raporturile ei cu politica în atitudinile pe care omul ar
    trebui să le aibă. Natura devine esențială în explicarea lumii din punct de
    vedere politic și profesoara Raluca Alexandrescu de la Facultatea de Științe
    Politice a Universității București a explicat sursa discuției politice despre
    natură în spațiul românesc.

    Putem
    deja vedea aceste tendințe în logica europeană, în discursul politic și în narațiunea
    politică europeană după 1850. Un autor pe care l-am luat ca reper tocmai pentru
    că reprezintă din foarte multe puncte de vedere o inspirație și un model, deși
    ezit să folosesc cuvântul model, este vorba de Jules Michelet. El însuși are o
    schimbare radicală de discurs și de domeniu de cercetare al istoriei și
    politicii după 1851.


    Unul
    dintre primii intelectuali care introduc natura în politică a fost inginerul,
    geograful și scriitorul Nestor Urechia. Raluca Alexandrescu i-a redescoperit
    scrierile și acum încearcă să i le repună în circulație.

    Nestor Urechia este fiul lui V. A. Urechia. E un autor care,
    din câte am observat vorbind cu colegi istorici, politologi, antropologi, e
    într-o atenție aș spune chiar fără precedent. Nefiind până acum foarte studiat,
    el își relevă o bună parte din multiplele laturi pe care le are. Este un inginer
    format la École Polytechnique și École nationale des ponts et chaussées de la
    Paris, este principalul diriginte sau director de șantier al Drumului Național nr.
    1, faimosul DN 1, pe care el îl monitorizează și-l construiește între 1902 și
    1913, tronsonul Comarnic-Predeal. Este, pe de altă parte, un filofrancez
    declarat. Familia lui este compusă și din soția lui, care era franțuzoaică. Este
    un împătimit al muntelui și al naturii. Și toate lucrurile acestea se încheagă
    cumva în jurul unei reflecții care este extrem de stimulante pentru cine îl citește
    astăzi.


    Ideile
    lui Urechia stimulează cititorul în a reflecta la raportul dintre teritoriu,
    natură, democrație, suveranitate. Aceasta este o primă idee din opera lui
    Urechia pe care Raluca Alexandrescu a ținut s-o remarce.

    Observă că pământul este interesant mai ales prin relația
    sa cu oamenii. Asta este principala chestiune de la care pornește. Relația cu
    oamenii nu însemna numai aspectele pe care astăzi le-am privi dintr-o
    perspectivă ecologică activistă, adică cum avem grijă de mediu, ce putem face
    pentru a-l proteja, ci mai mult decât atât. Gândul și intenția lui Urechia este
    să construiască o propunere mai teoretică. Propunerea lui lua în calcul această
    relație din ce în ce mai mobilă, mai dinamică, mai fluidă a societății, a
    grupurilor și indivizilor care o compun cu diverse forme de manifestare a
    naturii, acea formă de coabitare. Și asta e interesant pentru că ideea aceasta
    de coabitare pașnică cu natura, care astăzi domină discursul despre mediu în
    genere, nu apare foarte des în acea perioadă. Deci, omul și natura sunt niște
    actori cu drepturi egale într-o scenă care îi aduce împreună în cadrul unui
    regim politic armonios.


    Cum se
    formează apartenența națională? Raluca Alexandrescu a rezumat răspunsul lui
    Nestor Urechia.

    O altă idee care
    nu este atât de originală, dar e totuși de urmărit la Urechia este modul în
    care urmărește construcția expresiei moderne a națiunii în retorica privind
    natura. Aici mai degrabă ne putem referi la romanele lui care nu sunt
    propriu-zis decât niște istorisiri. E vorba de câteva volume pe care le publică
    la începutul secolului 20, în Bucegi, Vraja Bucegilor, un pic mai târziu
    Robinsonii Bucegilor, toate au ca teatru Bucegi. În aceste încercări literare
    se vede foarte limpede aș spune intenția de a construi retorica unei
    identități, chiar naționale, raportându-se la modul în care natura și politicul
    se îmbină.


    Natura
    și politica sunt astăzi, ca în urmă cu aproape 150 de ani, prezente în ceea ce
    cred oamenii că este important pentru ei și pentru comunitatea în care trăiesc.
    Iar Nestor Urechia este un nume la care românii pot reflecta atunci când
    vorbesc despre ei.


  • Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Biodiversitatea este în declin, în principal din cauza activităților umane – a poluării și a schimbărilor climatice. Ca urmare a activităților umane nesustenabile, populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. Aproximativ un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție în următoarele decenii.



    Scăderea biodiversităţii din ecosistemul marin, prin dispariţia sau diminuarea accentuată a efectivelor unor specii de la litoralul românesc al Mării Negre se înscrie, la rândul său, într-un proces extins, care a afectat întreaga biodiversitate a bazinului pontic. Consecinţele sunt, spun cercetătorii, mutaţii ale speciilor marine sau ale ciclurilor lor de dezvoltare în Marea Neagră.



    Noua Strategie privind biodiversitatea pentru 2030 a Uniunii Europene este un plan ambițios pe termen lung de protejare a naturii și de inversare a tendinței de degradare a ecosistemelor. Această strategie este un pilon esențial al Pactului verde european.




  • Ora Pământului

    Ora Pământului

    Instituţii şi companii din peste 8.000 de oraşe din 190 de ţări vor stinge luminile sâmbătă, 26 martie, pentru o oră (între 20.30 – 21.30), în cadrul evenimentului anual Ora Pământului (Earth Hour), a anunţat WWF România,

    Ora Pământului este un eveniment global, organizat şi susţinut de către WWF International, în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an. Scopul este acela de a-i face pe oameni să înțeleagă că Natura este Acasă şi este urgent pentru fiecare dintre noi să începem să îi acordăm mai multă atenţie. Acum, mai mult ca niciodată, când asistăm la o criză climatică dublată de pierderea biodiversităţii, este momentul să ne unim eforturile pentru a opri degradarea naturii şi pentru a accelera refacerea ei până în 2030. De Ora Pământului, stingem lumina şi transmitem un mesaj simplu: suntem împreună în această misiune şi fiecare dintre noi are un rol important în crearea un viitor sustenabil pentru oameni şi pentru planetă, a declarat Orieta Hulea, directorul general WWF România.

    La Bucuresti, Administrația Prezidențiala și Palatul Parlamentului va întrerupe, temporar iluminatul interior și exterior între 20:30-21:30, pentru a marca Ora Pământului. Primăria capitalei va stinge luminile la sediul municipalităţii, precum şi în sediile instituţiilor şi administraţiilor din subordine, alăturându-se, astfel, evenimentului.

    Earth Hour a fost organizat, pentru prima dată, pe 31 martie 2007, la Sydney. Două milioane de oameni şi peste 2.100 companii din oraşul australian au stins, atunci, lumina timp de o oră.

  • Întoarcerea la natură

    Întoarcerea la natură

    Întoarcerea la natură înseamnă, poate, implicarea într-o acţiune de ecologizare sau utilizarea unor plante în locul unor medicamnete de sinteză.



    Pentru unii dintre noi, întoarcerea la natură capătă adevăratul înţeles, adică o viaţă petrecută într-o zonă liniştită, departe de marile aşezări urbane.



    Aici, apa din bidonul de plastic sau cea filtrată de la robinet este înlocuită în cu cea scoasă dintr-o fântână sau cu cea a unui izvor, iar casa tradiţională asigură o izolare termică mult mai bună decât cea a unui apartament dintr-un bloc de locuinţe.



    De asemenea, hrana sănătoasă este tot o faţetă a întoarcerii la natură. Ştefan Baciu ne oferă detalii.



  • Forest protection measures

    Forest protection measures

    Translated in 20 languages and broadcast in almost 120 countries around the world, the Wild Carpathia documentary produced by the Travel Channel invited nature lovers, a few years ago, to the gorgeous, although lesser known forests in the Carpathian Mountains. Romania has dozens of hectares of virgin forests, a habitat for bears, wolves and lynxes.



    Perhaps the most striking part of the documentary was an interview with Charles, Prince of Wales, an outspoken supporter of this part of Romania, untouched by civilisation. Over the years, Britain’s crown prince has repeatedly called for preserving the Romanian forests and for putting an end to the illegal logging that mutilated vast expanses of forest.



    The problem is that, in spite of the many alarms sounded from abroad, the solution rests with the Romanian officials alone. And unfortunately, some parts of the country seem to have been abandoned by the authorities. This is precisely why the European Commission has given Romania 30 days to put an end to illegal logging, threatening to initiate an infringement procedure unless things change within this deadline. The Liberal environment minister Costel Alexe told a press conference that the European Commission has been warning Romania ever since 2016:



    Costel Alexe: “Back in 2016 Romania was questioned as to why it did nothing to make sure the forest remains forest rather than a treasure to be grabbed by bandits. More than 3 years have passed since then, during which the European Commission has shown patience to all those in charge with this sector and this country. The European Commission has been waiting for 3 years for illegal logging in Romania to be ended. And do you know what I think? That Europe cared more about Romania’s forests than the previous Romanian governments did.”



    Last year, 3 environmental NGOs filed a complaint with the European Commission with respect to the destruction of tens of thousands of hectares of old and virgin forests. They argue that the authorities issue logging permits in protected, Natura 2000 sites, without assessing the impact of logging in those areas. Here is Catalina Radulescu, a lawyer for an NGO called Agent Green:



    Catalina Radulescu: “We are not speaking about one-off cases; the entire legislation and practice in Romania breaches the European legislation. Forests are managed under 10-year forest management plans, which must be approved only after adequate strategic environment assessment has been conducted, focusing of course, first and foremost, on biodiversity in the protected areas. And a ministry order must be passed before these plans can be implemented.”



    Some protected areas that have been subject to illegal logging look like battlefields after a war. And according to the Silva trade union federation, six forest rangers have been killed in the past few years, 2 of them last year alone, while 650 others were assaulted, beaten or shot at when they caught illegal loggers in the act.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Again about Romania’s road infrastructure

    Again about Romania’s road infrastructure

    The construction of motorways, one
    of Romania’s weak points, has again come to the attention of the authorities in
    this country who are still looking for solutions. 30 years on from the
    anti-communist revolt and 13 years of EU membership, the country is still in
    dire need of motorways.








    Romania has no motorways to link
    the country’s south to its central regions or the centre to its eastern
    regions. The country’s Liberal Prime Minister Ludovic Orban has recently
    announced the government is to make a decision on the construction of Comarnic
    – Brasov motorway segment by the end of January.








    He believes this project should be
    funded from the budget and not through public-private partnership. A
    feasibility study on this project should be carried out and the bidding started
    shortly. Referring to the construction of the motorway linking Targu-Mures to
    Iasi, Orban has revealed the authorities’ intention to apply for EU funds for
    the feasibility study.








    The statements came days after a
    series of government debates over an ordinance on canceling contract procedures
    on public-private investment underway at the National Committee for Strategy
    and Forecast. The head of the Prime Minister’s chancellery, Ionel Danca, last
    Thursday announced that public-private partnership procedures for the
    aforementioned two motorway sections would be cancelled.








    Referring to one of Romania’s most
    important road infrastructure projects funded through EU funds, the
    Pitesti-Sibiu motorway, the authorities in Bucharest gave assurances last week,
    the project would continue and the European Commission would receive all the
    clarifications requested for the funds application to follow all the legal
    steps.






    The EU could fund 85% of the
    project’s total value of 1.3 billion Euros.


    We recall that Brussels had
    approved the application but suspended the funding procedure as the 100
    kilometer motorway is to be crossing 11 Natura 2,000 sites with protected
    wildlife and the EU believes that not enough measures have been taken for the
    protection of these sites.








    We recall that at the end of 2018,
    Romania had only 800 kilometers of motorway, out of which 100 had been built
    during the communist regime. Exasperated by the authorities’ lack of initiative
    and interest in this issue, a Romanian, Stefan Mandachi, hired a specialized
    company and in 2019 symbolically built a one-meter motorway, in Romania’s most
    disadvantaged region. In 2020 Romanians are still waiting for the motorways
    pledged by the authorities.




    (translated by bill)

  • Agenda UE pentru zonele rurale, montane și îndepărtate

    Agenda UE pentru zonele rurale, montane și îndepărtate

    La începutul acestei luni Parlamentul European a
    adoptat Rezoluţia referitoare la abordarea nevoilor specifice zonelor rurale,
    montane și îndepărtate     prin care solicită ca Agenda Uniunii Europene privind
    zonele rurale, montane și îndepărtate să promoveze dezvoltarea socio-economică,
    creșterea și diversificarea economiei, bunăstarea socială, protecția naturii și
    cooperarea și interconectarea cu zonele urbane pentru promovarea coeziunii și
    prevenirea riscului de fragmentare teritorială. În acelaşi timp, solicită crearea unui pact pentru satele
    inteligente, pentru a asigura o strategie a politicilor Uniunii Europene care
    să implice toate nivelurile de guvernanță.

    Daniel Buda, europarlamentar,
    consideră că investițiile în asigurarea de servicii în zonele rurale, montane
    sau izolate trebuie să fie o prioritate pentru orice autoritate publică. Daniel
    Buda: Infrastructura de
    acces, transportul, sănătatea publică și educația sunt elemente esențiale
    pentru orice comunitate, iar lipsa acestora din comunitățile rurale montane
    agravează și mai mult procesul ireversibil al depopulării. Totodată,
    potențialul natural al zonelor rurale montane sau cu acces redus reprezintă o
    valoare adăugată inestimabilă. Prin urmare, încurajarea modelelor de dezvoltare
    a economiilor locale prin exploatarea resurselor naturale deținute sau prin
    sprijinirea lanțurilor scurte de alimente ar contribui semnificativ la
    dezvoltarea economică a acestor comunități. Noua propunere a politicii agricole
    comune pune accent deosebit pe atragerea tinerilor în agricultură și
    dezvoltarea modelelor de sate inteligente. Trebuie însă să reținem faptul că
    tinerii sunt atrași de mediul rural numai dacă au cel puțin acces la rețelele
    de internet de mare viteză și la serviciile digitale adecvate care să le
    permită punerea în practică a proiectelor inovatoare, iar aici rolul
    politicilor de coeziune este unul hotărâtor și, aș putea spune, chiar unul
    determinant.Inițiativele comunităților locale de
    implicare în proiecte de dezvoltare locală, trebuie să recunoaștem că au înregistrat
    rezultate remarcabile. Parteneriatele autorităților locale cu mediul privat,
    societatea civilă, pentru înființarea grupurilor de acțiune locală au dus la elaborarea
    unor strategii integrate de dezvoltare comunitară responsabilă.


  • Myrat Velnazarov din Turkmenistan

    Myrat Velnazarov din Turkmenistan

    Myrat Velnazarov este din Turkmenistan. Timp de un an studiază limba română în Ploiești, la Universitatea
    Petrol – Gaze, după care, între 2013 și 2017, urmează Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
    Până în 2019, tot în orașul transilvănean, tânărul face un masterat în
    ingineria materialelor și protecția mediului. Ne povestea cum a ales să vină în
    toamna lui 2012 în România.


    Eram student în
    Belarus la inginerie chimică, dar în regim cu taxă, mi-era greu să tot plătesc
    şi aveam un vecin şi prieten care studia deja în România, l-am întrebat cum e
    acolo, mi-a spus că e foarte bine, să încerc şi eu, să-mi depun dosarul şi
    mi-am luat toate documentele de acolo, am dat examen la noi în ţară, şi am
    reuşit, din 625 de dosare depuse doar 25 au fost acceptate.


    Myrat Velnazarov, masterand la Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca, şi-a
    dorit din copilărie să devină inginer chimist.


    Mi-a plăcut
    chimia de când eram copil. Am vrut să devin doctor iniţial, tatăl meu e doctor,
    dar apoi mi-am dat seama că nu e o profesie potrivită pentru mine. Şi dacă tot
    am apucat să învăţ chimia, în plus, a început să se dezvolte industria chimică
    la noi, chiar şi în oraşul nostru, Yoloten. Acolo e cel mai mare zăcământ de
    gaze din ţara noastră şi acum se construiesc fabrici foarte mari pentru
    extragerea şi prelucrarea gazului natural. Şi mi-am spus că asta mi se
    potriveşte.


    Din 2012, Myrat Velnazarov învaţă în România, ţară despre care are numai
    cuvinte de laudă, după cum ne mărturisea.

    Mi-a plăcut
    foarte mult în România, în primul rând natura, aveţi şi munţi, şi câmpii, de
    toate. Îmi place să urc pe munte, să fac drumeţii. Am fost pe Dunăre, la
    Orşova, am văzut statuia lui Decebal, am fost în munţii Bucegi, am vizitat
    Sfinxul şi Babele, după aceea am fost la Marea Neagră, la Constanţa. Am fost la
    Oradea, la Craiova, Braşov, Buşteni, Sinaia, Sighişoara, n-am fost în Maramureş,
    unde vreau să ajung să mă plimb cu mocăniţa. În Moldova am ajuns la Iaşi. Cel
    mai frumos oraş pentru mine e Buşteniul, când mă plictisesc sau mă simt
    stresat, mă duc la Buşteni, e un oraş cu munti înalţi, scap de stres când ajung
    la munte, e chiar frumos şi e mai aproape de sufletul meu.


    Myrat Velnazarov s-a simţit foarte bine printre români. A ajuns şi la o
    nuntă în Vatra Dornei în septembrie 2018.


    Despre români
    numai lucruri frumoase pot să spun. Până acum nu m-am simţit aici ca un străin,
    credeţi-mă, mă simt ca acasă aici. Nu ţin minte să mă fi certat cu vreun român
    pentru ceva. Pe oriunde am fost, m-au ajutat, m-au ajutat să mă acomodez aici,
    şi în câmin am stat cu români şi a fost chiar bine. La Vatra Dornei am fost la
    o nuntă românească anul acesta, în septembrie, s-a căsătorit un coleg pe care
    îl ştiu din anul întâi, când stăteam în cămin. El era din Republica Moldova,
    fata e din Vatra Dornei. Suntem prieteni buni, mi-a plăcut că toată lumea purta
    costum tradiţional. A fost pentru prima oară când am ajuns la o nuntă în
    România şi toată lumea dansa, se dansează foarte mult, au avut prăjituri faine,
    a fost o atmosferă foarte frumoasă.


    Când nu e ocupat cu studiile masterale în chimie, Myrat Velnazarov îşi face
    timp şi pentru hobbyuri.


    Joc fotbal,
    sunt portar. Joc baschet. Îmi place să desenez la calculator, când am timp
    ascult muzică, am şi preferinţe, de la Dan Spătaru şi Drumurile noastre – pe
    care am auzit-o la un festival acum vreo 2-3 ani – până la muzică rap, ascult
    Cheloo. Ascult multă muzică românească, am învăţat şi versurile anumitor
    cântece.


    Momentan Myrat Velnazarov lucrează cu normă parțială la un institut de cercetare din Mediaş, îşi continuă
    studiile masterale în chimie la Cluj-Napoca şi vrea să se înscrie inclusiv la
    un doctorat în domeniu, poate chiar la Universitatea din Bucureşti. Ce îşi
    doreşte în viitor?

    Eu mă întorc în ţară, vreau să lucrez acolo. Întâi vreau să câştig
    experienţă, să mă dezvolt, ca să contribui apoi şi la dezvoltarea ţării mele.
    Un chimist poate face multe lucruri frumoase. E visul meu să îmi înfiinţez o
    firmă a mea de producţie, pentru că avem în ţară multe materii prime, de
    exemplu, avem foarte mult gaz natural, îngrăşăminte, minerale. Turkmenistanul e
    în Asia Centrală, lângă Marea Caspică, e o ţară cam de două ori mai mare decât
    România, dar are o populaţie de 6-7 milioane de locuitori. Avem multe resurse
    naturale, e o ţară bogată şi avem nevoie de chimişti, de aceea şi trimitem
    tineri la studii în străinătate să devină ingineri chimişti. Se construiesc
    multe fabrici în prezent care au nevoie de specialişti.


  • Evadare în natură – Parcul Naţional Piatra Craiului

    Evadare în natură – Parcul Naţional Piatra Craiului

    Ne îndreptăm azi
    către unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România: Piatra
    Craiului. Aici veţi vedea cea mai înaltă creastă calcaroasă din România,
    singura care depăşeşte 2000 de metri şi un peisaj unic, cu abrupturi mari.
    Bogăţia de specii de plante şi faună a acestui masiv este şi ea impresionantă,
    aproape o treime din totalul speciilor de floră din România se află aici.
    Parcul Naţional se întinde pe aproape 15 mii de hectare, iar oferta turistică
    include vizitarea unor păduri virgine, excursii dedicate observării ursului
    brun din observatoare închise, alpinism şi escaladă, vizitarea stânelor
    româneşti şi turism ecvestru.


    Mircea Vergheleţ, directorul administraţiei Parcului Naţional Piatra
    Craiului, explică de ce masivul Piatra Craiului este unic în România. Este
    o zonă deosebită în comparaţie cu celelalte masive din ţara noastră, fiindcă e
    singura care ajunge la altitudini de peste 2.000 de metri, având ca rocă de
    bază calcarul. Calcarul creează un relief spectaculos în toate masivele din
    România, însă dimensiunile sunt impresionante în Piatra Craiului. Există pereţi
    abrupţi de calcar, în special pe versantul vestic, pe aşa-numitul perete vestic
    al Pietrei Craiului. Aici sunt şi cele mai spectaculoase trasee de vizitare. De
    asemenea, există un traseu unic în România, traseul de creastă al Pietrei
    Craiului, care oferă turistului satisfacţii pe măsura efortului depus ca să-l
    parcurgă.



    Cei care vin aici ştiu că traseele oferă peisaje
    deosebite. De asemenea, zona e preferată de către alpiniştii din România. În
    Cheile Zărneştiului sunt mulţi pereţi verticali. Toţi alpiniştii cunoscuţi,
    chiar şi cei care au escaladat Himalaya, nu se poate să
    nu fi venit aici pentru antrenamente. Însă nu trebuie să fiţi experţi. Există
    trasee pentru oricine, unele cu grad de dificultate mai mare, altele mai
    uşoare. Toate aceste informaţii le veţi găsi şi pe pagina de internet a
    parcului, www.pcrai.ro, inclusiv în limba engleză. Există şi o hartă detaliată
    cu toate traseele, refugiile, punctele de atracţie ale parcului naţional, care
    poate fi vizionată tridimensional cu programul Google Earth.

    Mircea Vergheleţ,
    directorul administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, spune că turiştii
    care ajung de acum înainte la Parcul Naţional Piatra Craiului vor fi şi mai
    informaţi. Noi deschidem chiar în această săptămână Centrul de
    Vizitare a Parcului Naţional Piatra Craiului. Este practic un muzeu al masivului
    unde turiştii pot găsi informaţii despre Piatra Craiului, despre speciile de
    floră şi faună din parc, despre tradiţiile locale, despre modul în care se face
    brânza de burduf în coajă de brad, un produs tradiţional aici. Avem un
    documentar de peste zece minute cu tot procedeul de realizare a acestui produs.
    De asemenea, Centrul de Vizitare are foarte multe elemente interactive. Există
    şi diorame. Practic, cu palma poţi da drumul la un film, la diapozitive, poţi
    face un puzzle. Există şi o machetă tridimensională a masivului, care prinde
    viaţă cu ajutorul unui proiector amplasat în tavan. Pe această machetă se pot
    vedea hărţile traseelor turistice, cu refugiile din Parcul Naţional,
    distribuţia solurilor, a habitatelor. Absolut toate informaţiile sunt prezentate
    şi în limba engleză, atât informaţia digitală de pe monitoare cât şi panourile
    din Centrul de Vizitare sunt bilingve: română-engleză. A fost o regulă pe care
    am adoptat-o şi pe care o respectăm. De asemenea, traseul de vizitare este
    marcat şi avem şi panouri în Braillepentru
    nevăzători.



    Există câteva obiective istorice importante.
    Castelul Bran este amplasat chiar la limita sudică a parcului. În sud mai
    există o atracţie, naturală de această dată, Peştera Dâmbovicioara.
    Bineînţeles, nu putem omite, la doar 25 de kilometri de Parcul Naţional Piatra
    Craiului, oraşul Braşov, care are multe obiective istorice şi multe alte atracţii
    turistice.


    Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului face
    eforturi pentru ca peisajul să nu fie modificat într-o măsură prea mare prin
    apariţia unor construcţii noi, vile noi, hoteluri. Însă agroturismul este
    foarte bine reprezentat în zonă. Pe lângă cunoaşterea satului românesc, aveţi
    şi multe ocazii pentru distracţie şi odihnă activă. Mâncărurile tradiţionale
    româneşti, preparate de gazdele la care veţi fi cazaţi, alături de băuturile
    specifice, vă vor da energia de care aveţi nevoie pentru explorare. În Parcul
    Naţional Piatra Craiului există o foarte mare varietate de habitate pentru o
    multitudine de specii de plante. Amatorii turismului ecologic vor să vadă, de
    exemplu, cele peste 30 de specii de orhidee din Piatra Craiului şi carnivorele
    mari. Acestea sunt destul de greu de văzut în sălbăticie, dar pot fi văzute la
    observatoarele de urşi, contra unei taxe de ghid şi a unei taxe de vizionare.

    Cu informaţii practice, Mircea Vergheleţ, directorul administraţiei Parcului
    Naţional Piatra Craiului: Avem o populaţie în creştere de
    capre negre, care şi-au schimbat comportamentul, datorită faptului că
    vânătoarea este interzisă de 15 ani în Parcul Naţional Piatra Craiului. Spre
    bucuria noastră, aceste animale pot fi observate uneori de la o distanţă de
    cinci, şase metri în zona de creastă. De regulă, cei care merg în zona alpină
    şi subalpină sigur vor vedea capre negre, iar cu puţin noroc pot vedea urşi,
    cocoşi de munte. Avem peste 120 de specii de păsări care pot fi observate în
    parc. Avem un tarif de vizitare care se aplică de la 1 mai la 31 octombrie.
    Avem amplasate automate de bilete în zona parcului, la intrările principale.
    Unul se află chiar în centrul Zărneştiului, la Poştă, unde a apărut şi un punct
    de informare turistică al Primăriei oraşului. Mai există unul la sediul
    administraţiei parcului şi încă unul la cabana Plaiul Foii. Biletul se mai poate achiziţiona prin
    intermediul tuturor reţelelor de telefonie mobilă, prin sms, sau de pa pagina
    de internet a Parcului Naţional.



    Iar,
    începând cu anul acesta, în Parc sunteţi aşteptaţi şi cu bicicleta. Noi chiar avem o hartă cu traseele de vizitare, realizată de administraţia
    parcului. Pe această hartă sunt marcate aceste trasee pentru biciclete şi vom
    încerca, poate chiar în vara acestui an, să realizăm şi semne pe teren pentru
    aceste trasee cu bicicleta.



    În ciuda orientării uşoare, Piatra Craiului e un
    munte dificil, pantele fiind foarte abrupte. Administraţia Parcului recomandă
    să aveţi echipament: bocanci, pelerină de ploaie şi, de asemenea, apă. În zona
    alpină şi subalpină nu există nicio sursă de apă. Un ultim amănunt important,
    rămâneţi întotdeauna pe traseele marcate.

  • Parcul Natural Vânători Neamţ

    Parcul Natural Vânători Neamţ

    Ne îndreptăm azi către partea de nord a ţării şi ne oprim într-un parc
    natural înfiinţat recent. Parcul Natural Vânători Neamţ a fost înfiinţat acum
    17 ani, în anul 1999 şi, deşi este preferat de turişti vara sau în perioada
    sărbătorilor de iarnă, este o destinaţie perfectă în orice anotimp al anului.
    În zona de la poalele munţilor Stânişoarei, în nordul judeţului Neamţ, care se
    întinde pe mai mult de 30.000 de hectare veţi găsi patru arii protejate,
    biodiversitate şi animale sălbatice care în alte părţi sunt pe cale de
    dispariţie. Dintre acestea, poate că cel care stârneşte cel mai mare interes
    este zimbrul.


    Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei
    Parcului Natural Vânători Neamţ, spune că în zonă se pot parcurge anumite
    trasee turistice tematice. Toate au legatură cu obiectivele de interes din zona
    parcului. Toate aceste trasee leagă, de fapt, diverse lăcaşe de cult. Unele
    sunt arhicunoscute: Mănăstirea Neamţ, Agapia, Văratec. Altele sunt mai puţin
    cunoscute, dar la fel de interesante: Schitul Vovidenia, Mănăstirea Sihla,
    schitul Daniel Sihastru. Sunt locuri ascunse în natură, în care spiritualitatea
    este la ea acasă şi în care turistul poate avea, într-adevăr, o experienţă
    deosebită. Sunt locuri în care priveliştile sunt deosebite, dar peisajele au
    legătură şi cu factorul antropic. De exemplu, Cetatea Neamţului şi panorama de
    acolo, mănăstirile. Partea sudică a parcului este, într-adevăr, sălbatică, iar
    acolo impactul antropic este scăzut. Acolo se află şi cei mai mulţi dintre
    zimbrii aflaţi în libertate. Amenajările sunt sumare. Avem o cabană alimentată
    electric de la un generator. Nu există semnal la telefon. Pentru cei care chiar
    doresc să se piardă în natură, această zonă este de interes.


    Există mai multe programe turistice pe care
    administraţia parcului le propune. Unul dintre acestea se numeşte Pe urmele
    zimbrilor. Este un traseu pedestru, de o zi, de dificultate scăzută. Startul
    se dă la ora 8.30, ziua încheindu-se la ora 19.00 cu cină la pensiune şi foc de
    tabără. Natură şi sacralitate, al doilea program turistic propus de
    administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, durează patru zile şi este tot
    de dificultate scăzută. Transportul se realizează cu maşini închiriate şi
    presupune vizitarea celor mai frumoase mănăstiri şi obiective naturale de pe
    raza parcului. Fiecare zi se încheie cu foc de tabără. Există şi un tur al
    mănăstirilor din zonă pentru cei interesaţi doar de latura religioasă. Preţul
    acestor programe depinde de numărul de turişti, spune Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei
    Parcului Natural Vânători Neamţ. În general, există o taxă doar pentru
    obiectivele care pot fi vizitate. Accesul în parc este liber. Cât despre
    vizionarea zimbrilor, Parcul Natural Vânători Neamţ este fără exagerare
    singurul loc din Europa în care zimbrii pot fi găsiţi în stare de captivitate,
    într-o grădină zoologică, lângă Mănăstirea Neamţ, în semilibertate, lângă
    Centrul de Vizitare al Parcului Natural, într-o împrejmuire de 180 de hectare,
    ce reconstituie cadrul natural şi în libertate. Totuşi, pentru a-i vedea în
    libertate, recomandarea noastră este ca turiştii să apeleze la rangerii
    parcului. Pe baza colarelor
    GPS pe care acestea le poartă, animalele aflate în libertate vor fi
    identificate.


    Ajunşi în zonă nu veţi întâmpina probleme cu
    cazarea. Cele 50 de pensiuni de pe raza parcului, dar şi mănăstirile sunt
    pregătite să primească turişti. Iar, în cazul în care veţi avea nevoie de
    hărţi, pliante şi materiale informative în principalele limbi de circulaţie
    internaţională, le veţi găsi la centrele de informare turistică din zonă.
    Acestea nu lipsesc, spune Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. Există un centru de informare turistică în oraşul Târgu Neamţ, recent
    pus în funcţiune, există Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători
    Neamţ, există un centru de informare turistică şi în comuna Vânători. De
    experienţa căutării de zimbri pe baza telemetriei GPS au fost interesaţi în
    mare parte turiştii străini. Ne-au vizitat olandezi, italieni şi nemţi. În
    documentarul Wild Carpathia, în episodul trei, sunt câteva minute bune alocate
    Parcului Natural Vânători Neamţ. Cei care vin să caute zimbri reprezintă un
    anumit tip de turişti, iar ei sunt încântaţi. Ceilalţi, sunt încântaţi de
    mănăstiri. Chiar şi în acest moment, există călugări în pădure care stau ca la
    începutul vremurilor în câte o crevasă, bordei în pământ, total izolaţi,
    continuând tradiţia monahismului orotodox. Aşadar, relatările turiştilor după
    vizită, sunt diferite, în funcţie de experienţa pe care au trăit-o în parc.


    Din adâncul pădurii, spre înaltul cerului, pe urme
    de zimbru. De la întemeierea Moldovei. Cam ăsta ar fi Parcul Natural Vânători
    Neamţ, concluzionează Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. O
    destinaţie pentru toată familia, perfectă în orice anotimp.

  • Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

    Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

    Economia socială, un sector
    non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era
    răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE. Iar în România, încă din
    2009, întreprinderile sociale constituiau un angajator important pentru 3,3%
    din totalul salaraţilor. Amploarea acestui sector a crescut, lent, dar sigur,
    iar de anul trecut, există în România chiar şi o lege privind
    economia sociala, având drept scop stimularea dezvoltării unui
    model alternativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Iar Dobrogea
    este, în România, una din regiunile unde multe probleme sociale se combină cu
    cele de mediu. Recent, acolo, dar şi în zona Bucureşti-Ilfov, au fost
    înfiinţate 10 structuri de economie socială (SES-uri). Aceste
    mini-întreprinderi au apărut în urma implementării de către fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
    a proiectului TURECO, proiect ce a beneficiat de finanţare europeană prin
    POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). TURECO a urmărit, ca prin înfiinţarea acestor
    întreprinderi, în jur de 460 de persoane să fie ajutate. Este vorba de familii cu peste
    doi copii, familii monoparentale, persoane care au părăsit timpuriu şcoala sau
    care locuiesc în comunităţi izolate, persoane care trăiesc din venitul minim
    garantat, care au dizabilităţi, etnici romi şi tineri peste 18 ani care părăsesc
    sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului. Delta Dunării, zonă
    sensibilă pentru ecologie, dar confruntată cu probleme sociale, a fost una din
    ţintele proiectului. La Maliuc, pe braţul Sulina, au apărut două SES-uri: o
    agenţie de turism pentru observarea naturii şi fotografie şi o mică
    întreprindere de produs suveniruri specifice. Florin Palade de la Fundaţia
    EcoPontica, iniţiatoarea SES-urilor, ne spune de ce a ales această comună: Comuna are în jur de 1.060 de locuitori, în toate cele 5 sate
    ale ei. Importantă este poziţia acestei comune la Mila 24 pe canalul Sulina, o
    poziţionare crucială pentru noi dată fiind apropierea de Tulcea. În acelaşi
    timp este aproape de lacul Fortuna, o zonă pe care noi, ca ghizi ornitologici,
    o considerăm a fi una din cele mai bune pentru a fotografia natura şi fauna.


    Turişti
    străini, pasionaţi de ornitologie, au venit mereu în Deltă, iar numărul lor se
    pare că va creşte, speră iniţiatorii întreprinderilor de economie socială din
    Maliuc. Totuşi, ei nu urmăresc dezvoltarea turismului de masă în Deltă.
    Dimpotrivă, şansa zonei este turismul de mai mică anvergură, dar responsabil.
    Florin Palade: Noi încercăm să educăm turiştii, chiar şi pe
    cei de la noi din ţară, să aibă mai mult respect faţă de natură şi să descopere
    în linişte plăcerea de a observa natura. Comparativ cu celelalte ţări, central
    şi vest europene, suntem cam la început în privinţa asta. Dar am observat că
    din ce în ce mai mulţi tineri din România se îndreaptă spre fotografia de
    natură şi spre activităţi de protejare a naturii. Deci piaţa e din ce în ce mai
    mare.


    Tot
    în Dobrogea, dar în partea de nord-vest, spre Brăila şi Galaţi, se află Parcul
    Naţional Munţii Măcinului, zonă la fel de spectaculoasă şi de diversă ca Delta
    Dunării, dar, din păcate, mai puţin cunoscută. Aici, primăria comunei Greci a
    dezvoltat două structuri de economie socială: un centru de închirieri de
    biciclete, pentru cei care vor să traverseze munţii pe două roţi, şi un magazin
    de suveniruri. În plus, primăria din Greci mai organizează un concurs de
    ciclism, un maraton şi o tabară de fotografie, toate în speranţa de a ridica
    puţin mai mult potenţialul turistic şi economic al zonei. Despre atracţiile ei,
    ne vorbeşte viceprimarul Bogdan Băjenaru: Parcul Naţional
    Munţii Măcinului nu are o suprafaţă foarte mare, are doar aproximativ 11.000 de
    hectare, dar are o biodiversitate foarte mare. Pe acest teritoriu, găsim peste
    jumătate din flora României, adică peste 1.900 de specii de plante. Munţii
    Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România şi printre cei mai vechi din
    Europa, au aproximativ 350 de milioane de ani, cu mult înaintea Carpaţilor. Cel
    mai înalt vârf este Vf. Ţuţuiatu, aflat pe teritoriul comunei noastre şi are
    467 de metri altitudine.

    Nici la
    Măcin nu se doreşte încurajarea turismul de masă, ci a eco-turismului. Bogdan
    Băjenaru: Aici vin turişti care iubesc natura şi care vor
    să vadă în linişte bogăţiile naturale. Ei ori merg pe traseele turistice pe
    jos, ori cu bicicleta. Oportunitatea pe care o oferă SES-ul de închiriat
    biciclete, care pune la dispoziţie şi un ghid, este un alt aspect important
    care dă curaj localnicilor să facă şi lucruri noi şi să pună în valoare ce au
    deja. Noi asta am încercat: să-i facem să înţeleagă că zona e a lor, că le
    poate aduce plus-valoare prin agroturism şi ecoturism. Am dezvoltat o piaţă
    alimentară unde vindem numai produse naturale şi tradiţionale, folosind
    granitul de Greci, lemn şi tiglă. La piaţă, localnicii vin şi îşi prezintă marfa,
    iar cei care vizitează zona să se aprovizioneze cu produse naturale. În cadrul
    acestei pieţe, există şi un punct de informare pentru cei care vor să se
    documenteze şi de unde pot cumpăra suveniruri produse în Munţii Măcinului.


    La Greci, în urma proiectului TURECO, s-au
    creat 4 locuri de muncă şi au fost consiliate aproximativ 40 de persoane care
    au descoperit, cu această ocazie, că există şi alternative la sursele de venit
    obişnuite. Aceste surse de venit pot atrage, de asemenea, turişti în Munţii Măcinului.
    În plus, cei care doresc să se lanseze în economia socială au la dispoziţie şi
    un Ghid de bune practici pentru cei care-şi deschid structuri de economie
    socială.



  • Grădina din curtea şcolii

    Grădina din curtea şcolii


    La început de an şcolar, mergem în curtea şcolii, pentru a descoperi rezultatele unui proiect realizat de copii. Este vorba de grădina din curtea şcolii, proiect recent premiat la Gala Bucureşti(tu), la secţiunea ecologie, gală în cadrul căreia primăria oraşului Bucureşti îi evidenţiază pe cei care dau suflet oraşului şi schimbă lucrurile în bine.



    Proiectul grădina din curtea şcolii a pornit ca o joacă de copil. De la Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I din Bucureşti, aflăm cum a fost iniţiat: Ideea a venit în colaborare cu asociaţia România în tranziţie, care a venit la noi acum trei ani şi a început să organizeze în şcoală, împreună cu copiii, un atelier de grădinărit. Şi pentru că era la şcoală, i-am spus Grădina din curtea şcolii. A fost un proiect mai complex, realizat cu arhitecţi, cu designeri şi cu ingineri, în sensul că are în componenţa sa şi elemente de altă natură. Şi anume: apa de ploaie este acumulată într-un recipient mare, într-un rezervor, ea merge într-un preaplin, prin care ulterior este drenată spre nişte zone umede. Straturile care au fost create prin decopertarea straturilor vechi şi au fost îngrăşate cu compost, pe care copiii l-au realizat împreună cu cei de la România în tranziţie.



    Cu credinţa că formarea deprinderilor şi aptitudinilor de trai sustenabil prin activităţi practice de grădinărit ecologic şi observarea naturii de către generaţia tânără reprezintă una dintre cheile coabitării inteligente în societatea modernă, coordonatorul acestui proiect, Ionuţ Bădică, a insuflat copiilor dorinţa de a cunoaşte şi proteja mediul chiar în curtea şcolii lor. Revine cu detalii Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I: Copiii au învăţat ce înseamnă fiecare element natural, cotoarele de la măr sau coaja de banană, şi cum se pot transforma în compost. Iarba cosită din curtea din grădină, care era, la fel, un spaţiu special amenajat, devenea compost care contribuia la fertilizarea solului. Copiii au realizat şanţurile prin care au drenat apa. Pentru zonele verzi, au împletit împreună cu coordonatorii, straturile din nuiele, realizând modele foarte frumoase, în formă de floare, în formă de semicerc, ca să încânte ochiul, să placă copiilor. Apoi s-a adăugat partea ştiinţifică, legată de relaţiile dintre sol şi plante, relaţiile dintre apă, sol şi plante şi aer. Deci toate elementele naturii sunt aduse lângă sufletul copiilor şi în realitate. De asemenea, ei au avut ocazia să aibă contact cu traineri internaţionali, să povestească ce ştiu ei, ce au acumulat. Sunt şi părinţi care vin la atelier, sâmbăta. Ne bucură foarte mult că şi părinţii susţin copiii, permacultura nefiind altceva decât modalitatea naturală de creştere a plantelor, în comuniune una cu alta, ştiindu-se că de fapt natura este perfectă şi că ea se regenerează. Asta practic transmitem copiilor, neuitând nici de faptul că nu se utilizează niciun fel de fertilizator artificial, niciun fel de substanţă chimică şi că seminţele care sunt plantate şi tot ce înseamnă răsaduri, provin din seminţe nemodificate genetic.



    Am întrebat-o pe Violeta Dascălu cum au privit copiii grădinăritul: Întâi au privit cu curiozitate, am plecat din stadiul în care am pus seminţe în februarie şi ei udau semniţele şi au văzut cum creşteau plăntuţele acelea firave, în vase de ei alese şi etichetate. Şi veneau în fiecare zi să vadă cât a mai crescut plăntuţa. Apoi s-au construit nişte solarii, unde ei cu propria mână au plantat şi au urmărit cum creşte o plantă, aici apărând roşii şi dovlecei şi castraveţi şi ridichi şi plante aromate. Iar unii copii au dorit să realizeze asta şi acasă la bloc, în balcon. Şi veneau părinţii şi ne întrebau ce am făcut, că trebuie să facă în balcon grădină ca la şcoală. Practic copiii reeducă părinţii.



    Proiectul Grădina din curtea şcolii a început la şcoala gimnazială Ferdinand I, din Bucureşti în anul 2012, iar din 2014 a fost aplicat şi în Bacău, la şcoala Mihai Drăgan. Copiii şi cadrele didactice pot cunoaşte şi proteja mediul în fiecare zi, oferind în acest fel modele de soluţii la probleme precum degradarea mediului înconjurător, îndepărtarea individului de mediul lui natural, creşterea obezităţii şi scăderea activităţilor fizice ale copiilor.



    Şi pentru că odată create bunele obiceiuri, acestea trebuie păstrate, la şcoala cu grădină cunoaşterea aplicată a naturii devine şi materie extracurriculară, ne-a mai spus Violeta Dascălu, directorul Şcolii gimnaziale Ferdinand I din Bucureşti: Proiectul nostru este parte şi din alt proiect ecologic derulat de alt ONG, şcoli verzi, un alt exemplu de cum se poate face ecologie şi cum copiii pot să înţeleagă natura real, adevărat, practic şi nu numai din lecţiile de biologie. Poiectul se află în stadiul de implementare a unui manual electronic, care este acreditat de minister. Noi avem opţional anul acesta în şcoală acest manual interactiv şi foarte frumos realizat. Practic se adună iniţiativele care vin din partea societăţii civile, şi devin pentru noi, pentru cei care facem educaţie, o sursă şi o resursă de a o educa copii.



    Astfel, proiectul oferă instrumentele necesare şcolii pentru planificarea şi implementarea unui sistem de educaţie de mediu modern.




  • Toamnă în Delta Dunării

    Toamnă în Delta Dunării

    Vă invităm astăzi în paradisul păsărilor, în paradisul verde, într-un loc unic în România şi Europa, Delta Dunării. Vom explora păduri cu aspect tropical, vom cunoaşte bucătăria locală şi vom vorbi despre cum ne putem petrece toamna în acest loc. Cele mai noi oferte de cazare, cele mai atractive activităţi de agrement, toate într-un singur loc: în Delta Dunării. Intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, este considerată rezervaţie a biosferei la nivel naţional. Aici, în sud-estul României, pe o arie de peste 1.500 de km pătraţi aveţi ocazia să vedeţi sute de specii de păsări, de peşte de apă dulce şi locuinţe lacustre. Iată doar câteva dintre motivele pentru care Delta Dunării poate fi destinaţia ideală de vacanţă.



    Dragoş Olaru, administratorul unei firme care oferă servicii turistice, spune că ne putem programa vacanţa în orice parte a anului, întrucât fiecare sezon are frumuseţea lui. Iată însă de ce să mergem în această perioadă.



    Toamna, când vremea este mai plăcută, se fac plimbări în Deltă. Este mai plăcut pentru cei mai în vârstă şi pentru copii. Pescuitul sportiv este motivul principal pentru care turiştii vin toamna în Delta Dunării. Bird watching-ul este, de asemenea, în faza lui de final. Unele specii au plecat deja, dar sunt şi unele specii care se pot observa mai uşor fiindcă se strâng în grup pentru migraţie. Agitaţia din vară a dispărut şi ne putem apropia mai mult de ele.”



    Alături de colaboratorii săi, ghizi specializaţi, Dragoş Olaru vă propune zece trasee speciale, toate concepute în aşa fel încât să cunoaşteţi cât mai îndeaproape flora şi fauna. Programele sunt concepute în aşa fel încât să vă ocupe o zi întreagă şi se întind pe o perioadă cuprinsă între trei şi opt ore. Iată un exemplu: Fiecare traseu are farmecul şi obiectivele lui turistice speciale. Un traseu pe care îl practic în mod obişnuit cu turiştii străini şi cu cei români şi care îmi place deosebit este cel spre Mila 23. Asta ar însemna să plecăm dimineaţa pe la 9-10 pe canalul Dunării. Vom vedea pescarii sportivi care se întrec să prindă crap. Ne îndreptăm apoi spre Lacul Bogdaproste. Pe canal putem exemplifica diferite ecosisteme: plaurii şi grindurile pe care le întâlnim. Pe lacurile mai mici, din jur, putem observa grupuri de pelicani. Lacul cel mai mare pe care îl vom traversa se numeşte Trei Iezere. Iar vom întâlni pelicani. Va trebui să ne croim apoi drum prin porţiuni pline de nuferi. Vom ajunge la Mila 23, un sat tradiţional pescăresc. Se pot vedea vechile case, se poate vizita biserica. Ne vom opri în refugiul unui lipovean din Mila 23, cu grădină, unde gătim împreună cu turiştii o ciorbă tradiţională de peşte. Traseul ţine cam până pe la ora 15.00. Nu respectăm un orar anume, ci mergem atât cât suportă turiştii traseul pe barcă.”



    În privinţa cazării, puteţi alege un hotel plutitor, o pensiune tradiţională sau un complex. Noi ne-am oprit la un complex de patru stele din comuna Murighiol, cu o privelişte superbă asupra lacului cu acelaşi nume şi a parcului propriu. Preţul unui apartament de patru stele este 90 de euro în cursul săptămânii şi 110 euro în weekend. Însă în preţ nu intră doar internetul wi-fi şi micul dejun, ci multe altele, despre care aflăm de la Mihaela Andrei, responsabil marketing: Avem o piscină de dimensiuni olimpice pentru cei care iubesc apa, avem locuri de joacă pentru copii. Pe malul lacului Murighjiol se poate pescui. Avem, de asemenea, hidrobiciclete şi bărcuţe cu vâsle pentru plimbări. Avem centru SPA cu piscină interioară, saună, salină, jacuzzi, masaj. Avem servicii atât pentru doamnele care vor să se relaxeze cât şi pentru domnii care vor să pescuiască. În afară de aceste servicii incluse în oferta de cazare, putem organiza excursii de la trei până la opt ore pe canalale din Delta Dunării. La Sf. Gheorghe, turiştii pot vedea cum se varsă Dunărea în mare.”



    În afară de peisajele deosebite şi de bogăţia florei şi faunei, delta încântă şi prin savoare. Veţi avea ocazia să vă bucuraţi de un meniu pescăresc, cu icre la aperitiv, chifteluţe de peşte, borş de peşte, scrumbie de Dunăre sau crap la proţap. Dacă nu vă place peştele, puteţi alege mielul sau berbecuţul, cu zacuscă, salată de fasole şi ciorba de afumătură.



    În general, preţul unui sejur în Delta Dunării este mai ridicat decât cel din alte zone ale României din cauza transportului pe apă, spune Dragoş Olaru, administratorul unei companii de turism. Însă nu e deloc prohibitiv, iar turiştii vin de peste tot: Vin din Franţa, Spania, Germania, America, Africa de Sud, vin din toate colţurile lumii. Turiştii străini sunt foarte mulţumiţi. Pentru ei nu e foarte mare preţul. Anul trecut m-a vizitat un cuplu din Anglia, care a stat nouă zile. Anul acesta au revenit şi mi-au spus că este singurul loc din lume unde au revenit. Au făcut din timp rezervarea pentru a se întoarce. Acum am avut un grup de armeni din America tocmai pentru că cineva mă recomandase. Până la urmă, satisfacţia clientului e cea mai importantă.”



    Turiştii care aleg Delta Dunării pentru petrecerea concediului rămân dedicaţi acestei destinaţii an de an. Este o ofertă pentru persoanele active care iubesc natura, dar şi pentru cei care doresc să se relaxeze. În speranţa că v-am convins, vă recomandăm să vă adresaţi chiar acum agentului de turism pentru a beneficia de cele mai atractive oferte, toamna, în Delta Dunării.

  • Campania “Pune preţ pe natură”

    Campania “Pune preţ pe natură”

    Lanţul muntos al Carpaţilor României adăposteşte cele mai mari populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi din întreaga Europă. De altfel, România este singura ţară europeană care acoperă cinci regiuni biogeografice, din cele 11 identificate în Europa. Cu toate acestea, ariile protejate din Carpaţi sunt slab finanţate. Conform unui studiu realizat de Regia Naţională a Pădurilor în parteneriat cu WWF, România poate pierde aproximativ 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă nu se iau măsuri pentru gestionarea eficientă a ariilor protejate. Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Munţii Carpaţi, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Studiul în care s-au folosit date şi cifre din cinci parcuri pilot arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productive, dar slaba finanţare poate duce la declinul biodiversităţii şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării. In cadrul proiectului, a fost lansată şi campania “Pune preţ pe natură” al cărei mesaj îl constituie îndemnul de a preţui natura şi de a contribui la finanţarea ei.



    Dragoş Mihai, Sef Serviciu Arii protejate, Romsilva: “Considerăm că o diversificare a surselor de finanţare este un scop pentru care trebuie să milităm în viitor. Este dificil pentru un singur finanţator să asigure suma adecvată şi necesară pentru o gestionare corespunzătoare a acestor arii naturale protejate. Pentru viitor, pe lângă sursele de finanţare furnizate la ora actuală de Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva, pentru 22 de administraţii din cele 29 desemnate la ora actuală, considerăm utilă implicarea Guvernului României în finanţarea unei părţi din necesar pentru aceste arii naturale. De asemenea, încercăm şi sperăm să convingem sectorul privat să acorde o atenţie mai mare şi, totodată, un sprijin financiar pentru gestionarea în mod corespunzător a acestor zone. Si asta întrucât o parte din veniturile realizate de către aceştia se datorează tocmai gestionării în bune condiţii şi păstrării cadrului natural din zonele respective”.



    Romsilva investeşte anual în jur de 2,5 – 3 milioane de euro pentru gestionarea celor 22 de arii şi parcuri naturale pe care le administrează, deşi necesarul ar fi de circa 5 milioane de euro anual. Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii, ariile protejate din România deţin un potenţial turistic incredibil şi ar putea aduce venituri substanţiale dacă s-ar introduce o taxă pentru vizitarea acestor zone. Cu toate că sunt puţin promovate, acestea înregistrează anual în jur de două milioane de turişti. Autorii studiului consideră că agenţii economici care lucrează în domeniul turismului sau în domeniul apelor minerale ar trebui să-şi plătească datoria faţă de resursele care permit existenţa afacerilor lor. De exemplu, o parte din fondurile obţinute de un turoperator ar putea investite în facilităţi pentru vizitarea şi promovarea ariei protejate.



    Dacă pentru promovarea turistică sau pentru realizarea de facilităţi turistice, finanţarea ar putea veni de la sectorul privat, atunci când vine vorba de conservarea unor specii, o parte din fondurile necesare protejării unor specii de interes comunitar ar putea fi asigurate de la bugetul de stat sau prin proiecte finanţate din Fondul de Mediu, este de părere Seful de la Arii protejate, Dragoş Mihai:



    ”România trebuie să raporteze periodic statutul de conservare al speciilor de interes comunitar şi al habitatelor. Pentru acest lucru pentru care România s-a angajat, consider că s-ar putea aloca de la buget o anumită sumă de bani. De asemenea, proiectele sunt foarte importante dar ele, de obicei, vizează aspecte punctuale de monitorizare a unei specii, a unui habitat sau de cartare sau identificare a ariei de răspândire a unor speciii pe teritoriul ariei protejate. In acest caz, ai putea să te axezi pe proiecte pentru că lucrezi cu lucruri punctuale, cuantificabile uşor şi implementarea unui proiect este dedicată şi poate fi uşor estimată valoarea activităţii respective.”



    Potrivit Directorului de Programe PNUD România, Monica Moldovan, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România a adus, în ultimii ani, mai multe resurse de la mecanisme de finanţare internaţionale, în cazul de faţă, Fondul Global de Mediu. Acesta este mecanismul financiar al mai multor convenţii ale Naţiunilor Unite pentru mediu printre care şi cea asupra biodiversităţii. Monica Moldovan: ”Acest proiect este o continuare firească a parteneriatului nostru de durată cu Regia Pădurilor, Romsilva şi cu Ministerul Mediului. Acest parteneriat a început acum mai bine de 7-8 ani. Am început să avem iniţiative, proiecte în unele parcuri naţionale şi naturale în care am testat unele măsuri pe care acum le aplicăm la scară naţională, de exemplu, chiar şi “Imbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate”. Am început în 2007-2008 evaluarea economică a serviciilor ecosistemelor în Parcul Naţional Munţii Măcinului şi în Parcul Natural Munţii Maramureşului, iar acum dorim să adâncim cumva munca pe care am început-o în cele două parcuri şi să o replicăm la nivel naţional. De asemenea, vrem să împărtăşim rezultatele pe care le-am obţinut şi la nivelul celorlalte ţări carpatice. Finanţarea actuală a ariilor protejate asigură doar jumătate din necesarul parcurilor gestionate de RNP. In cazul unei finanţări optime, sursele de finanţare ar trebui să fie duble sau chiar triple”.



    Campania “Pune preţ pe natură“ va debuta cu o acţiune de direct mailing către parlamentari şi membrii Guvernului, cei în măsură să implementeze soluţii pentru diversificarea surselor de finanţare a acestor zone. Tot în cadrul campaniei a fost lansat site-ul www.punepretpenatura.ro, care găzduieşte legislaţia în vigoare privind arile protejate, dar şi soluţiile care ar putea aduce mai mulţi bani economiei naţionale.