Tag: navigatie

  • Sulina

    Sulina


    Port fluvial şi maritim. Cel mai estic oraş al României şi al Uniunii Europene. Acestea sunt principalele caracteristici ale oraşului Sulina, situat pe malul drept al braţului Dunării care poartă acelaşi nume. Primul izvor scris despre Sulina datează din anul 950 când aşezarea apare într-un document bizantin sub numele de Solina. Cele mai multe informaţii despre Sulina apar în secolul 18, când turcii încep să aleagă drumul apei până la Constantinopol, trecând pe singurul braţ, cel din mijloc, al Dunării.



    În secolul al 19-lea, pe fondul scăderii influenţei Imperiului otoman în Europa, marile puteri au instituit libera navigaţie pe Dunăre şi, pe măsura creşterii numărului de vase care circulau pe fluviu, Sulina a început să se dezvolte. De gestionarea traficului fluvial se ocupa aşa-numita Comisiune Europeană a Dunării, cu sediul la Sulina. La sfârşitul secolului al 19-lea, Sulina devenise unul din cele mai prospere oraşe ale regatului României. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport către oraşul port Constanţa a dus, în timp, la o scădere a importanţei economice a a Sulinei şi a celorlalte oraşe-porturi româneşti de pe cursul inferior al Dunării.



    În anii 70 ai secolului trecut, Sulina devenise o liniştită destinaţie estivală de vacanţă pentru cei care doreau să descopere frumuseţile Deltei Dunării, dar să se şi bucure, în acelaşi timp, de o plajă sălbatică la Marea Neagră. De menţionat că la Sulina se poate ajunge exclusiv pe calea apei, la bordul navelor fluviale de pasageri care pleacă de la Tulcea, cel mai important oraş din Delta Dunării.



    Iulia Pascale, este preşedinta Asociaţiei “Descoperă Sulina”, care promovează această destinaţie de vacanţă şi explică de ce vin turiştii aici în perioada verii:


    “Sulina este un punct de atracție al României și al Europei, este mila zero a Dunării, este locul unde Dunărea se varsă în mare prin singurul canal navigabil. Avem atât mare, cât și Delta Dunării. Vara, în special, ne bucurăm de plaja semi-sălbatică, pentru că acum în momentul ăsta este amenajată și pentru familiile cu copii. Dar avem și o regiune de plajă sălbatică, dar și Deltă. Din Sulina putem descoperi Insula păsărilor, putem coborî în mare cu bărcile, putem merge către Sfântul Gheorghe, lacul Roşu, Roșuleţ, putem vedea pelicani, nuferi, pădurea Letea, absolut tot ceea ce oferă delta.



    Infrastructura de cazare s-a îmbunătăţit în timp. Au apărut pensiuni cu câteva camere, precum şi unităţi de cazare mai mari, cu piscine, restaurante, precum şi puncte gastronomice locale, unde sunt pregătite preparate specifice, preponderent din peşte. În Sulina există câteva clădiri de patrimoniu, care amintesc de perioada de prosperitate a oraşului, când aici funcţionau consulate şi birouri ale unor companii de navigaţie.


    Iulia Pascale: “Deoarece Farul Vechi, farul-muzeu, este închis pentru renovare, s-a deschis o expoziție privată care se numește expoziţia “Sulina Veche”, proprietar Gheorghe Comârzan, un colecționar care, din pasiune, a adunat tot ce a putut el și a studiat și a pus într-un singur spațiu istoria orașului Sulina. Organizăm, bineînțeles așa cum putem, tururile ghidate. Cine este interesat ne poate contacta la Visitor Center Sulina și povestim turiștilor despre istoria orașului. În acest moment este în curs de renovare Biserica Grecească, una dintre cele mai vechi biserici din Sulina. Încercăm să povestim oamenilor ce a fost Sulina, orașul cosmopolit de la anii 1900, cu Comisiunea Europeană a Dunării, cu partea săracă și partea bogată a orașului.”



    O atracţie este cimitirul multiconfesional, înfiinţat în 1864 şi administrat de Comisiunea Europeană a Dunării. Aici îşi dorm somnul de veci oameni de afaceri, femei de legendă, piraţi, marinari, localnici şi aventurieri din toată lumea, într-un cimitir comun pentru evrei, musulmani şi pentru toate confesiunile creştine. Poveştile unor personaje din acest cimitir sunt file ale istoriei celui mai estic oraş al României, care merită să fie vizitat, chiar şi în afara sezonului estival.






  • Punte între cerinţele angajatorilor şi aşteptările studenţilor, la Universitatea maritimă Constanţa

    Punte între cerinţele angajatorilor şi aşteptările studenţilor, la Universitatea maritimă Constanţa

    Cei care învaţă tainele domeniului naval, la
    Universitatea Maritimă din Constanţa, vor avea şansa de a trece mai repede de
    la statutul de student, la cel de angajat.


    Universitatea
    a obţinut o finanţare europeană în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, pentru
    a implementa proiectul intitulat
    Învaţă de la cei mai buni!.


    Costel
    Stanca, manager de proiect: Obiectivul general al proiectului este să asistăm
    studenţii şi absolvenţii, în demersurile lor pentru angajare, atunci când
    termină universitatea. Se focalizează pe consiliere şi orientare profesională
    în prima etapă, apoi îi asistăm pentru practică.




    Una
    dintre activităţile principale ale proiectului este crearea unei platforme
    online, care să pună în legătură studenţii şi angajatorii:




    Noi, deja, am
    început discuţiile cu companiile. Avem ca şi obiectiv cel puţin 10 companii să
    semneze o convenţie de practică. Şi până la un număr de 40 de companii să
    introducem. O să dezvoltăm o platformă, cu nişte componente, pe de o parte
    pentru studenţi, pe de altă parte, pentru companii, angajatori, parteneri de
    practică.


    Această platformă va fi o oportunitate, ca să fie
    accesată uşor, atât de studenţii noştri cât şi de studenţii altor instituţii de
    învăţământ superior, dacă este cazul, ea va fi o platformă deschisă. Deci, nu
    trebuie să fie numai din domeniul nostru. Sigur, că această platformă se va
    focaliza în zona unor specializări, cel puţin la început, specializările sunt
    cele aferente domeniului maritim şi conexe. Adică, navigaţie, electromecanică
    navală, electrotehnică, logistică, inginerie şi management în transporturi,
    ingineria mediului şi telecomunicaţii. Vom purcede aşa, pentru că de aici
    plecăm în demersul nostru.




    Proiectul
    vine să rezolve o problemă cu care se confruntă de mulţi ani, societatea
    românească: problema resursei umane, mai spune Costel Stanca, decanul Facultăţii
    de Navigaţie şi Transport Naval de la UMC:




    În felul acesta,
    şi studenţii înţeleg că au asistenţă şi dau mai mare importanţă practicii şi
    noi o dăm şi creştem şi conexiunea cu angajatorul. Inclusiv, angajatorii, prin
    convenţia pe care o fac cu noi, îşi iau ceva mai multe responsabilităţi. În
    felul acesta, ajung să îi cunoasă mai bine pe cei care aplică şi fac practica
    acolo, şi astfel, pot să-şi recruteze oameni buni şi absolvenţii noştri pot
    să-şi găsească un job adecvat aşteptărilor lor. Problema resursei umane există
    peste tot, aşa cum ştiţi, inclusiv în domeniul maritim.


    Tot în
    cadrul proiectului, zilele acestea, până pe 26 martie, este în desfăşurare un
    târg de joburi, organizat de Liga Studenţilor împreună cu Universitatea Maritimă
    Constanţa.


    Este un
    eveniment online, la care participă reprezentanţii a 10 companii, care discută
    cu studenţii despre posibilităţile de practică şi ulterior, chiar de angajare.


    Proiectul
    Învaţă de la cei mai buni! (cod proiect 133046), se derulează în perioada
    18 Septembrie 2020 – 17 Septembrie 2022 şi este cofinanţat din Fondul Social
    European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.








  • Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega,
    elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în parteneriat cu Consiliul
    Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg
    Cooperare Transfrontalieră România – Serbia) şi are ca scop redarea posibilităţii transportului
    fluvial aşa cum era înainte de 1958, an în care navigaţia pe canal în sectorul
    românesc a fost închisă.


    Obiectivul
    principal al proiectului în ceea ce priveşte sectorul românesc este refacerea
    nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român pentru asigurarea în condiţii optime a
    navigabilităţii. Toate detaliile legate de partea de documentaţie a fost
    încheiate iar în această săptămână începe organizarea şantierului şi aducerea
    utilajelor.Lucrările propriu zise de refacere a nodului hidrotehnic Sânmihaiu
    Român vor putea începe din prima săptămână a lunii mai spune directorul
    Administraţiei Bazinale de Ape Banat, Titu Bojin:


    În urma semnării contractului pentru lucrarea de
    reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, lucrare care este
    dorită de către toţi timişorenii, timişenii şi nu numai, se ştie că s-a pus în
    discuţie reabilitarea ecluzelor pentru posibilitatea tranzitării nodului
    hidrotehnic către Serbia, în această săptămână, practic, vom intra în linie
    dreaptă, se trece la lucru efectiv, la organizarea de şantier, la aducerea
    utilajelor şi, zicem noi că, după Paşti începând cu trecerea vacanţei de
    sărbătorile pascale şi de 1 Mai, să se poată lucra efectiv pe nodul hidrotenic
    de la Sânmihai.

    O lucrare, aşa cum am mai spus, frumoasă, necesară, şi noi ne
    bucurăm că am reuşit ca prin atragerea de fonduri europene prin programul IPA,
    împreună cu vecinii noştri sârbi să reuşim să realizăm această lucrare şi,
    bineînţeles, să putem să ne racordăm şi la circuitul internaţional atât din
    punct de vedere al circulaţiei pe Bega şi posibilităţii de tranzitare inclusiv
    a Serbiei cât şi pe pista de biciclete care aşa cum se ştie la noi are 37 de km
    şi va fi continuată pe teritoriu sârb cu încă 43 de km, lucru care este indeit
    şi sunt convins că mulţi vor fi cei care îşi vor asuma turistic acest traseu
    până în Serbia şi înapoi.




    Refacerea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Român costă în jur de 7
    milioane de Euro, bani proveniţi din fonduri IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia. Investiția are ca are termen de finalizare anul 2021. Pe sectorul sârbesc se va
    urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej și Klek, achiziția unei drage,
    construcția unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru
    punctul de trecere a frontierei.






  • Seceta afectează economia românească

    Seceta afectează economia românească

    Seceta care afectează de mai bine de două luni aproape toată România
    provoacă mari neplăcerifermierilor. Canicula şi lipsa ploilor au
    determinat menţinerea unui nivel extrem de scăzut al rezervei de apă în sol pe
    majoritatea suprafeţelor, proces cu repercusiuni serioase asupra principalelor
    culturi agricole. Porumbul
    este cel mai grav afectat, însă seceta a adus prejudicii şi altor culturi
    precum cele de soia, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, dar şi legumelor.

    Sistemul de
    irigaţii este distrus în proporţie de 90%, astfel că, în prezent, sunt
    irigabile doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane de hectare câte erau în 1989. În plus, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni. În consecinţă, fermierii români estimează
    pierderile la peste 2 miliarde de euro, sumă care ar putea
    creşte, dacă temperaturile se menţin ridicate şi nu vor exista precipitaţii.O consecinţă imediată va fi majorarea preţurilor la fructe, legume şi
    cereale – avertizează
    ei. Seceta a afectat şi traficul navelor pe Dunăre,
    care se desfăşoară cu dificultate. Apa a scăzut îngrijorător de mult şi
    navigaţia a fost restricţionată.

    La Galaţi, nivelul fluviului a ajuns la
    aproximativ un metru, faţă de 3,5 metri cât măsoară, de regulă, în această
    perioadă a anului, iar insulele de nisip apărute în mijlocul apelor cresc
    riscul apariţiei unor accidente. Transportatorii maritimi sunt obligaţi să
    reducă mult viteza de deplasare, mai ales în punctele critice. Apoi, din
    cauza îngustării căii de navigaţie, pe unele segmente, navele sunt nevoite să
    aştepte la rând pentru a traversa zona. Cele mai mari probleme se înregistrează pe segmentul Zimnicea-Belene aflat
    sub administrarea autorităţilor bulgare.

    Directorul Administraţiei Porturilor
    Dunării Maritime Galaţi, Marius Luigi Giubrei, explică în ce fel sunt afectaţi
    transportatorii pe Dunărea fluvială: Navele care transportă
    mărfuri dinspre Constanţa către Serbia, Austria sau chiar şi România, zona de
    sus, sunt afectate de scăderea bruscă a Dunării. Ei nu mai pot încărca
    unităţile de transport la capacitatea normală a acestora, ci trebuie încărcate
    la o capacitate mai mică.

    În plus, vasele cu pescaje mari transferă o
    parte din marfă pe ambarcaţiuni mai mici, pentru a putea traversa zonele cu
    adâncime scăzută.

    Din aceeaşi cauză, probleme s-au înregistrat şi
    în sudul Germaniei, unde navigaţia pe Dunăre a
    fost blocată, miercuri, după ce o navă cargo românească a eşuat. De altfel,
    foarte multe nave sunt blocate pe întreaga Dunăre, rută importantă de transport pentru
    produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei. Situaţia nu se va îmbunătăţi în perioada următoare,
    întrucât prognoza hidrologilor indică o scădere continuă a nivelului Dunării pentru
    încă cel puţin o săptămână.