Radio România Internațional

Tag: Neacsu

  • Romania will have a brand new gas pipeline

    Romania will have a brand new gas pipeline


    The National Company for the Transport of Natural Gas, Transgaz has signed a contract with Turkish company Kalyon Insaat for the construction of Tuzla-Podişor gas pipeline. According to a communiqué released for the Bucharest Stock exchange, the 500 million euro project consists in the construction of a 308.3 kilometer gas pipeline, linking the resources exploited in the Neptun Deep area in the Black Sea and the so-called BRUA corridor, which connects four EU members: Bulgaria, Romania, Hungary and Austria.


    According to Transgaz general director, Ion Sterian, after the Ungheni-Chişinău pipelines between Romania and the Republica Moldova, Tuzla-Podişor is the most important gas infrastructure project, a strategic one, essential in the energy security efforts and also included among the EU common interest projects. The new pipeline will be crossing the counties of Constanta, Calarasi and Giurgiu and will contribute to ensuring the necessary consumption of gas for the economy and population to creating the prerequisites for boosting private investment in the area, to supplying gas to the localities around it, to almost 185 thousand inhabitants, and over 500 public institutions (schools, mayor offices, clinics, cultural centers, etcetera).


    The new Deputy Prime Minister of the government in Bucharest, Marian Neacşu, says the future gas pipeline will also be able to carry the 15 billion cubic meters of gas from the Caspian Sea, reaching Romania through the terminals in Turkey and Greece. These connections, director Sterian says, will allow Romania to become a major regional hub around the year 2027.


    România, says its new Energy Minister, Sebastian Burduja, is a country with significant gas resources, a strategic transit point and a major regional player, which could contribute, thanks to its operational transport infrastructure, to the consolidated regional security. The political leaders statements have also been confirmed by statistics. Romanias gas imports in the first four months of the year went down by 45.6% as compared to the same period in 2022, shows data released by the National Institute for Statistics. The domestic output has increased by roughly 7 percent against the same period last year. The National Commission of Strategy and Prognosis has forecast a 2% increase in the local gas production and a 6.2% decrease in the imports this year.


    (bill)


  • Jacques Augustin (France) – Les premiers écrits littéraires roumains

    Jacques Augustin (France) – Les premiers écrits littéraires roumains

    Il faut savoir que le document le plus ancien écrit en roumain qui nous soit parvenu est la lettre du boyard Neacşu de Câmpulung au juge de Braşov, Hans Benkner. Il l’informait au sujet des actions des Turcs du sud du Danube sur les préparatifs de la campagne de conquête de la Hongrie par le sultan Soliman Ier le Magnifique. Il l’avertissait sur la nécessité de prendre d’urgence des mesures défensives et de maintenir la confidentialité sur le contenu de la lettre et son expéditeur. Même si le texte a été écrit en caractères cyrilliques et l’introduction et la formule de fin sont en slave, le contenu est en roumain.



    Pour ce qui est du premier texte littéraire en roumain, il faut attendre le début des années 1700. Jusqu’alors, on voit le premier livre imprimé en roumain, un catéchisme du diacre Coresi, de 1559, plusieurs livres d’histoire de la Moldavie, écrits par des chroniqueurs, la Bible dite de Şerban Ier Cantacuzène, donc une traduction, publiée en 1688. Le premier texte littéraire roumain est L’Histoire hiéroglyphique du prince de Moldavie Dimitrie Cantemir, savant et homme de lettres d’audience universelle. Il l’a écrite entre 1703 et 1705.

  • 500 years since the letter of Neacșu of Câmpulung

    500 years since the letter of Neacșu of Câmpulung

    In
    1894, Friedrich Stenner, an archivist with the Brașov City Archives, found a
    document written in Cyrillic alphabet by a Neacșu from the town of Câmpulung. It
    was a letter to the mayor of Braşov, Hans Benkner, in which Neacșu was warning
    of Ottoman military manoeuvres on the Danube and advised measures should be
    taken. The letter dates back to 1521 and is regarded as the first document in
    Romanian preserved to this day.


    Neacșu’s brief note
    has been researched extensively by historians and linguists. The former have
    focused on the players involved and the political context of the 16th
    Century, and the latter analysed the Romanian language of the time.


    Regional politics was
    dominated by the Ottoman Empire’s expansion into Central Europe. Since the
    mid-14th Century and until 1521, the Ottomans had conquered the
    Balkans and were heading for Hungary, which was to fall in 1526. Historian Radu
    Nedici, a professor of Medieval history with the University of Bucharest, was
    the first to provide an explanation for the document:


    Radu Nedici: Historians
    tried to come up with an explanation for the letter. The most reasonable of
    them seems to be the haste to convey information on an Ottoman military
    campaign. The standard at the time was to use Slavonic or Latin in the
    correspondence between Wallachia, Transylvania and the Kingdom of Hungary. Very
    likely the rush to send urgent intelligence regarding an Ottoman attack and a
    possible threat to Braşov prompted Neacșu to write this letter in Romanian.

    The
    strongest ties between the German towns in the Transylvanian Carpathians and
    the other Romanian provinces were economic. Câmpulung and Brașov, only 85 km
    from each other, had over two centuries old connections, and those who
    preserved that contact were mostly merchants. Neacșu was apparently part of Câmpulung’s
    trading elite, says Radu Nedici:




    Radu Nedici: Unfortunately we know little today about Neacșu of Câmpulung. He is
    never mentioned in documents prior to this letter. He seems to be a merchant
    from Câmpulung, involved in trading Oriental products that would transit
    Wallachia on their way to Central Europe, via Brașov. On the other side we have
    the magistrate from Braşov, the mayor of the town, mentioned in a lot more
    documents. Since Brașov was one of the main towns in Transylvania, his position
    was quite important.


    In 1521, Wallachia was
    ruled by prince Neagoe Basarab. In fact, the prince died around 3 months after
    the letter was written. The country was likely to fall under Ottoman influence,
    but Wallachian nobility were still hoping for support from Hungary. Therefore,
    Wallachian princes and characters like Neacșu would readily keep the Christians
    across the mountains up to date with the Ottomans’ moves.


    The letter was
    complete, written in brown ink, in good condition, with a seal on the back. We asked
    Radu Nedici about the Romanian language spoken in the 16th Century:


    Radu Nedici: To a 21st
    Century reader, the language is rather hard to understand, because a lot of
    Slavonic phrases are used. The beginning and ending, as well as the connectors
    for each paragraph, are taken as such from Slavonic, hence the difficulty of
    understanding the text. On the other hand, the language is quite comprehensible
    if we look exclusively at the part of the text in Romanian. So we have a
    language developing in a direction that we can recognise today.


    In a book published in
    1970, linguist Aurel Nicolescu counted 190 unique words in Neacşu’s letter. 178
    of them come from Latin, 11 are Slavonic and Hungarian, and only 1 comes from
    Turkish.


    Radu Nedici: The letter was written at a time
    when Romanian was just being introduced in the princely chancellery. This happened
    as the Romanian language was beginning to be used extensively, including in
    official contexts. This is a document written at a precisely known date, in
    1521, so in mid-16th Century we are beginning to see
    Romanian-language documents written in Romanian chancelleries. It was the time
    when the Romanian language was developing and becoming predominant.


    The
    letter of Neacșu of Câmpulung is the written testimony that Romanian was used
    in correspondence 500 years ago. In the five centuries that followed, various
    influences have enriched it and turned it into the language we speak today. (tr, A.M. Popescu)

  • 500 de ani de la scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

    500 de ani de la scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

    În
    1894, Friedrich Stenner, arhivist în arhivele orașului Brașov, descoperea un
    document scris cu alfabet chirilic de un oarecare Neacșu din orașul Câmpulung.
    Era o scrisoare către primarul Hans Benkner al Brașovului prin care Neacșu îl
    avertiza că flota otomană executa manevre militare pe Dunăre și îl sfătuia să
    ia măsuri pentru a nu avea neplăceri. Scrisoarea descoperită de Stenner datează
    din anul 1521 și este considerat primul document redactat în limba română
    păstrat până azi.


    Scurta misivă a lui Neacșu a fost
    interpretată de istorici și filologi. Primii s-au concentrat asupra
    personajelor din text și a cadrului politic din secolul al 16-lea, iar cei din
    urmă au analizat limba română de atunci. Politica regională era dominată de
    expansiunea otomană către Europa Centrală. Începând cu jumătatea secolului al
    14-lea și până în 1521, turcii cuceriseră Balcanii și se îndreptau viguros
    către Ungaria care va fi cucerită în 1526. Istoricul Radu Nedici este profesor
    la Universitatea din București, specializat în istorie medievală, și a dat o
    primă interpretare a documentului.

    Istoricii au încercat să găsească o explicație pentru această scrisoare. Explicația
    care pare să aibă cumva o bază reală este cea a unei grabe de a transmite
    informația campaniei otomane care apare în cuprinsul scrisorii către brașoveni.
    Obiceiul în epocă era mai degrabă acela de a scrie în slavonă sau latină, în
    corespondența dintre Țara Românească și Transilvania și Regatul Ungariei.
    Probabil că nevoia de a transmite foarte repede o informație, aceea a unei
    campanii otomane și a unui posibil pericol care amenința inclusiv Brașovul, l-a
    făcut pe Neacșu să scrie în limba română această scrisoare.


    Relațiile
    cele mai consistente dintre orașele germane din Carpații Transilvaniei și
    spațiul românesc erau cele economice. Câmpulungul și Brașovul, aflate la 85 de
    kilometri unul de celălalt, aveau o tradiție de mai mult de două secole de legături,
    iar negustorii erau cei care mențineau contactele. Se pare că Neacșu făcea
    parte din elita comercială a Câmpulungului. Radu Nedici.:

    Despre Neacșu din Câmpulung știm din păcate destul de
    puține lucruri. El mai este menționat anterior acestei scrisori din 1521. Așa
    cum apare și din cuprinsul scrisorii și din informațiile anterioare, pare să fi
    fost un negustor din Câmpulung, un personaj care e implicat în comerțul cu
    produse orientale care tranzitau Țara Românească și mergeau mai departe către
    Europa Centrală, trecând prin Brașov. De cealaltă parte este magistratul
    brașovean, este cel care conduce orașul, are deci o poziție oficială mult mai
    clară. E un personaj pe care îl întâlnim în mult mai multe documente. Cum
    Brașovul era unul dintre orașele principale din Transilvania, poziția lui era
    extrem de importantă.


    În 1521, Muntenia sau Țara Românească,
    așa cum apare pentru prima oară cu acest nume chiar în scrisoare, era condusă
    de principele Neagoe Basarab. Era chiar anul morții sale survenită la
    aproxmativ 3 luni de la redactarea scrisorii, în luna septembrie. Perspectiva
    țării de a intra în sfera otomană de influență crescuse, însă principii munteni
    mai sperau în sprijinul Ungariei. Principii munteni și personaje precum Neacșu
    erau informatori ai creștinilor de peste munți și, în acest sens, scrisoarea a
    fost considerată o informare care a ajuns la destinație. Scrisoarea este
    întreagă, scrisă cu cerneală brună, în stare bună, cu un sigiliu pe spate. L-am
    întrebat pe Radu Nedici ce se poate spune despre limba română din textul
    scrisorii.

    Pentru un cititor
    din secolul 21, limba scrisorii pare una destul de greu de înțeles, mai ales că
    este o limbă în care se amestecă diverse expresii slavone. Începutul acestei
    scrisori, finalul ei și elementele folosite pentru a introduce fiecare nouă
    frază sunt scrise ca atare din slavonă. De aici și dificultatea de a înțelege o
    parte a textului. Pe de altă parte, este o limbă română pe care o pricepem.
    Dacă ne concentrăm doar aspra textului românesc în sine putem înțelege despre
    ce e vorba. Ceea ce dovedește că suntem în fața unei limbi române care evoluează
    până în momentul respectiv într-o direcție recognoscibilă astăzi.


    Într-un volum publicat în 1970,
    lingvistul Aurel Nicolescu arăta că în scrisoarea lui Neacșu au fost folosite
    190 de cuvinte, fără a lua în calcul repetarea lor: 178 sunt de origine latină,
    11 sunt de origine slavă și maghiară și doar unul de origine turcă. Radu
    Nedici.

    Scrisoarea se
    plasează într-un moment în care limba română va începe treptat să fie introdusă
    în cancelaria domnească. Ea apare cumva pe un fond de utilizare tot mai accentuată
    a limbii române, inclusiv în mediile cancelariei domnești. El este primul
    document pe care îl putem data cu certitudine în 1521 și undeva de la jumătatea
    secolului al 16-lea începem să întâlnim acte românești redactate în
    cancelariile românești. Este o scrisoare care aparține unui timp în care limba
    română se dezvoltă și se impune.


    Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
    este mărturia scrisă pe baza căreia se poate afirma cu certitudine că limba
    română era folosită în corespondență acum 500 de ani. În cele cinci secole
    scurse, alte influențe au îmbogățit-o și au făcut-o să fie așa cum e azi.