Radio România Internațional

Tag: negocieri politice

  • Reconfigurări în Parlamentul European

    Reconfigurări în Parlamentul European

    Alegerile
    pentru Parlamentul European creionează o configuraţie cu pierderi pentru
    blocurile de centru-dreapta şi centru-stânga, predominante până acum în
    legislativ, acestea pierzând teren în faţa partidelor mai mici. Principalele
    familii politice, popularii şi socialiştii, rămân, totuşi, cele mai mari
    formaţiuni din forul european – grupul Partidului Popular European va fi în
    continuare cel mai numeros, urmat de cel al Alianţei Progresiste a
    Socialiştilor şi Democraţilor, fiecare pierzând, însă, circa 40 de mandate.


    Cei
    de la ALDE au, în schimb, o creştere semnificativă faţă de rezultatele de acum
    cinci ani, obţinând în plus aproximativ 30 de mandate. Grupul Verzilor obţine
    circa 70 de mandate, urmat îndeaproape de conservatori şi reformişti.
    Rezultatele arată că naţionaliştii de extremă dreapta îşi fac intrarea în
    Parlamentul European direct pe locul cinci.     O privire de ansamblu arată că,
    deşi alegerile au adus o creştere în procente a partidelor eurosceptice,
    formaţiunile pro-europene îşi păstrează majoritatea în Parlamentul European.


    Presa notează că noul parlament va fi mai fragmentat, ceea ce i-ar putea
    îngreuna sarcina de a contura legislaţia Uniunii Europene. Prezenţa la vot la
    nivelul UE este estimată la 50,5%, cea mai mare din ultimele două decenii.
    Acum, odată încheiate alegerile, încep ample negocieri politice, în condiţiile
    în care de rezultatul lor depinde nominalizarea viitorului preşedinte al
    Comisiei Europene, care va fi însărcinat să constituie un nou Colegiu al
    Comisarilor. O primă discuţie va avea loc marţi în cadrul unei reuniuni
    informale a liderilor europeni, convocată de preşedintele Consiliului European,
    Donald Tusk.

  • Negocieri politice dificile în Rep. Moldova

    Negocieri politice dificile în Rep. Moldova

    Preşedintele Rep Moldova, Nicolae Timofti a fixat ziua de 29 decembrie pentru prima şedinţă a Parlamentului de la Chişinău, rezultat din alegerile legislative desfăşurate cu o lună în urmă.



    Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Vlad Ţurcanu, a declarat că şeful statului a optat pentru această dată în speranţa că, până atunci, partidele proeuropene, care în prezent poartă discuţii cu privire la crearea unei majorităţi parlamentare, vor reuşi să finalizeze negocierile. Vlad Ţurcanu: Preşedintele speră că, în această perioadă, partidele vor definitiva negocierile, care să conducă la formarea unei majorităţi parlamentare. Preşedintele aşteaptă formarea unei coaliţii parlamentare, indiferent care va fi aceasta. În acelaşi timp, însă, cunoaşteţi poziţia şefului statului cu privire la importanţa continuării parcursului european, astfel încât preşedintele speră ca acea coaliţie creată să fie una proeuropeană.”



    Negocierile între cele trei partide proeuropene au loc cu uşile închise, astfel încât nu se cunosc prea multe lucruri despre modul în care decurg acestea.



    Presa de la Chişinău scrie că liberalii au propus viitorilor colegi de coaliţie să împartă portofoliile în baza unui principiu european. Adică, prima functie să fie aleasă de formatiunea care a obţinut cele mai multe mandate, apoi cea de-a doua şi a treia funcţie să le revină partidelor cu mai puţine voturi. Iniţiativa liberalilor a fost privită sceptic, însă, de reprezentanţii Partidului Democrat, care consideră că un astfel de model va fi acceptat numai la partajarea ministerelor, nu şi la partajarea celor mai înalte funcţii în stat. Cele trei formaţiuni proeuropene, PD, PLDM si PL vor detine, împreună, 55 de mandate în noul legislativ cu 101 locuri, ceea ce le permite să formeze o majoritate parlamentară în vederea votării unui guvern. Alaturi de aceştia, in legislativul unicameral au mai acces comuniştii şi socialiştii, cu programe care preconizează legături mai strânse cu Rusia.



    La Bucureşti, preşedintele României, Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au discutat situaţia din Rep Moldova exprimând dorinţa ca, în 2015, să fie continuate proiectele comune Bucureşti-Chisinau. Victor Ponta: “Împreună – preşedinte, noi, guvernul, toate structurile politice şi administrative din România – şi în 2015 trebuie să facem ce am făcut în 2014 sau chiar mai mult pentru Moldova.”



    Luni, Moldova a semnat contractul de livrare de gaze naturale din România, considerat, la Chişinău, drept un prim pas către independenţa energetică şi economică faţă de Federaţia Rusă.