Tag: neutralitate

  • Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Vrearea ţi u spusiră tora ma ninti UE, SUA şi Marea Britanie tra s’bagă la dispoziţie armament modirn Republicii Moldova, tru contextul a polimlui ditu Ucraina viţină, ama şi a situaţiei ditu regiunea separatistă transnistreană, năpoi aduţi tu mengă neutralitatea angrăsită tru Constituţia di la Chişinău tru anlu 1994. Neise, neutralitatea constituţională fu cabaia acăţată tu muabeti di autorități tru statli viţinu tru treiilli meşi ditu soni, după invazia Rusiillei tru Ucraina. Iara un studiu adratu di Institutul tră Dizvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” spuni că giumitati ditu populaţia Ripublicăllei Moldova aproaki conceptul di neutralitate. Oficialii guvernamentali da asigurări că aestă neutralitate, cu ngătanu monitorizată di Moscova di aproapea 30 di añi,easti hirlu aroşu tru materie di politică di securitate a Ripublicăllei Moldova.



    Expertul tru probleme transnistrene Ioan Leahu andrupaşti politica actualăllei ccumănduseari a republicăllei şi easti cu minduita că Rusia nu lipseaşti s’hibă provocată pi aestu subiect.


    Ioan Leahu: “Neutralitatea ca atare, sterilă, nu ari niţi ună noimă. Easti a ta. Tini golu apufuseşţă. Eşti neutru ică ţăñi partea a vărnui. Politica easte arta posibilului. Tru situaţia dată, arta posibilului, tru minduita a mea, poati s’hibă aţea tra s-nu pitriţemu semnale negative. Cara va u ascultăm cu ngătanu doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorlu a dipartamentului di informare și presă al Ministerului rus di Externe), cathi oară năsă află ună turlie tra s’nă spună cu dzeaditlu. Vahi tută mintătura anvărliga aliştei neturalităţ ari un context politic di minut. Ama ditu vidiala ti elaborarea unei strateghie, a ñeia ăñi pari că guvernarea a Ripublicăllei Moldova actuală tru prinţipiu tiñiseaşti că tru Constituţie easti ngrăpsită neutralitatea, ama paralel cu aesta elli andregu alti probleme”.



    Tu arada a lor, specialiştilli tru securitate suntu cu minduita că neutralitatea a ñiclui stat viţin ari ananghi di limbidzări. Uidisitu cu expertulu tru securitate Igor Munteanu, promotorlli a strateghiilor di securitate ali Republică Moldova lipseaşti s’acaţă tu muabeti şi s’difinească ma limbidu zborlu.


    Igor Munteanu: “Cafi cratu, Pănă ru soni, agiundzi di la a lui işiş interpretare tu ţi mutreaşti neutralitatea. Neutralitatea poati s’hibă nialiniere la un tadi bloc difensiv, ama poati s’hibă nica şi ni loarea parti la acţiuni agresive contra altor state. Interpretărli pot s’hibă multu diferite. Tru ţi mutreaşti Ripublica Moldova, insistenţa Fediraţiillei Ruse mutrinda neutralitatea spuni tră strateghia tra s’tănă placată, tra s’ţănă gulită şi şi dizarmată populaţia a Ripublicăllei Moldova şi tra ş-ţănă trupele, ca o anticipare a tindiarillei spaţiulu occidintal”.



    Di Chișinău, ministerlu di Externe da asigurări că tuti cooperări şi parteneriatili internaţionale di până tora s-dizvărtiră sum prinţipiul constituţional a neutralitatillei tră Republicii Moldova. Iara Statele Unite, după muabeţli cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, tăxescu că agiutorlu dat nu va s’năstreacă cerinţili a Chișinăului.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Disponibilitatea exprimată recent de UE, SUA şi Marea Britanie de a pune la dispoziţie armament modern Republicii Moldova, în contextul războiului din Ucraina vecină, dar şi a situaţiei din regiunea separatistă transnistreană, readuce în atenţie neutralitatea înscrisă în Constituţia de la Chişinău în anul 1994. De altfel, neutralitatea constituţională a fost intens discutată de autorități în statul vecin în ultimele trei luni, după invazia Rusiei în Ucraina. Iar un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul arată că jumătate din populaţia Republicii Moldova sprijină conceptul de neutralitate. Oficialii guvernamentali dau asigurări că această neutralitate, atent monitorizată de Moscova de aproape 30 de ani, reprezintă firul roşu în materie de politică de securitate a Republicii Moldova.


    Expertul în probleme transnistrene Ioan Leahu susţine politica actualei conduceri a republicii şi este de părere că Rusia nu trebuie provocată pe acest subiect.

    Ioan Leahu: Neutralitatea ca atare, sterilă, nu are niciun sens. E a ta. Tu singur decizi. Eşti neutru sau iei partea cuiva. Politica este arta posibilului. În situaţia dată, arta posibilului, în opinia mea, s-ar manifesta în aceea ca să nu trimitem semnale negative. Dacă o ascultăm atent pe doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorul departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe), de fiecare dată ea găseşte o modalitate de a ne arăta cu degetul. Probabil că toată vâlva în jurul acestei neturalităţi are un context politic de minut. Însă din punct de vedere al elaborării unei strategii, mie îmi pare că guvernarea Republicii Moldova actuală în principiu ţine cont că în Constituţie este scrisă neutralitatea, însă paralel cu asta ei rezolvă alte probleme.


    La rândul lor, specialiştii în securitate sunt de părere că neutralitatea micului stat vecin are nevoie de clarificări. Potrivit expertului în securitate Igor Munteanu, promotorii strategiilor de securitate ale Republicii Moldova ar trebui să pună în discuţie şi să definească mai clar termenul.

    Igor Munteanu: Fiecare stat, până la urmă, ajunge de la propria interpretare asupra neutralităţii. Neutralitatea poate să fie nealiniere la un anumit bloc defensiv, dar ar putea să fie pur şi simplu neparticiparea la acţiuni agresive contra altor state. Interpretările pot fi foarte diferite. În privinţa Republicii Moldova, insistenţa Federaţiei Ruse asupra neutralităţii vorbeşte despre strategia de a ţine placată, de a ţine dezgolită şi dezarmată populaţia Republicii Moldova şi de a-şi menţine trupele, ca o anticipare a extinderii spaţiului occidental.


    De la Chișinău, ministerul de Externe dă asigurări că toate cooperările şi parteneriatele internaţionale de până acum s-au derulat sub principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova. Iar Statele Unite, după discuțiile cu președintele moldovean, Maia Sandu, promit că ajutorul acordat nu va depăși cerinţele Chișinăului.


  • Republica  Moldova şi trupele străine

    Republica Moldova şi trupele străine

    Curtea Constituţională din Republica Moldova a decis că dislocarea
    pe teritoriul naţional a oricăror trupe sau baze militare controlate de alte
    state este neconstituţională. Curtea s-a pronunţat la trei ani după ce a fost
    sesizată de deputaţii liberali, pro-occidentali, iar hotărârea se referă la
    prezenţa armatei ruse în regiunea separatistă pro-moscovită Transnistria.
    Curtea a decis că ocupaţia militară rusă a regiunii transnistrene, în momentul
    declarării neutralităţii Republicii Moldova, nu afectează validitatea
    prevederii constituţionale referitoare la neutralitate.

    Totodată, în cazul unei
    ameninţări la adresa independenţei naţionale, integrităţii teritoriale sau
    securităţii statului, autorităţile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate
    măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere
    eficient împotriva acestora – se mai arată în hotărarea Curţii. Decizia
    stipulează, în plus, că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu
    exclude cooperarea cu alte alianţe militare pentru consolidarea capacităţii de
    apărare a ţării.

    Şeful statului, socialistul filorus Igor Dodon, a criticat
    decizia judecătorilor constituţionali şi a afirmat că, adoptând asemenea
    decizii, aceştia ar face plecăciuni în faţa adepţilor reunificării Republicii
    Moldova cu România. Altminteri foarte grijuliu cu conceptul de neutralitate
    când e vorba de partenerii din vest ai republicii, Dodon, învestit în funcţie
    de nici jumătate de an, a interzis de două ori participarea militarilor
    moldoveni la aplicaţii desfăşurate în România. Tot de două ori în mai puţin de trei luni a
    fost la Moscova, unde i-a promis omologului său, Vladimir Putin, rezolvarea
    dosarului transnistrean prin federalizarea republicii.

    Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului in 1992, după
    un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia
    trupelor Moscovei de partea separatiştilor. Acele trupe sunt şi azi acolo, deşi
    Rusia s-a angajat să le retragă încă de la summitul OSCE din 1999.

    Consilier al fostului preşedinte
    pro-occidental Nicolae Timofti, analistul Vlad Ţurcanu le-a declarat
    corespondenţilor Radio România: Federaţiei
    Ruse îi convine ca noi să ne păstrăm un statut de neutralitate, ea fiind prima
    ţară care încalcă acest statut, menţinându-şi trupele militare, încă de pe
    vremea Uniunii Sovietice, în stânga Nistrului, şi nu ar dori în niciun caz ca
    alte forţe militare să fie admise, măcar în gând, de partea dreaptă a
    Nistrului. Aţi văzut ce scandal au declanşat socialiştii, oamenii Kremlinului
    de la Chişinau, după decizia de a se deschide un centru NATO la Chişinău. Deci
    nu vorbim despre trupe militare, despre rachete, sisteme de rachetă, tancuri şi
    aşa mai departe, ci doar despre o reprezentanţă diplomatică.

    Dodon se
    opune deschiderii unui birou de legătură al NATO la Chişinău, pe care o
    califică drept o provocare, deşi oficiali ai Alianţei au explicat clar că
    acesta va reprezenta o structură diplomatică civilă, unde majoritatea
    angajaţilor vor fi cetăţeni moldoveni.