Radio România Internațional

Tag: Next Generation EU

  • Next Generation EU

    Next Generation EU

    Next
    Generation EU, cunoscut şi sub numele de instrumentul de redresare al Uniunii
    Europene, reprezintă un pachet de măsuri economice menite să susţină statele
    membre în revenirea post-pandemică, iniţial. Aprobat de Consiliul European la 21 iulie 2020 și adoptat la 14 decembrie
    2020, instrumentul are o valoare de 750 de miliarde EUR. Next Generation EU
    este în acţiune din 2021 până în 2026 și va fi legat de bugetul obișnuit
    2021-2027 al Cadrului Financiar Multianual al UE.


    Ramona
    Chiriac, Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, ne-a prezentat valoarea
    acestui pachet, pentru ţara noastră:

    PNRR, 4 litere care au devenit parte din destinul european al
    României, 4 litere care sunt rostite
    zilnic în România, ca semn al impactului major pe care îl au asupra dezvoltării
    României. În ultimul an, de exemplu, s-a auzit acest cuvânt de 30 de mii de ori pe cel mai utilizat canal de media
    socială. PNRR, planul național de redresare și reziliență a României, parte din
    efortul nostru comun european, numit Next Generation EU, și al mecanismului de redresare
    și reziliență. PNRR, 10 % din produsul intern al României, una din cele mai mari
    cifre din Uniunea Europeană. PNRR, 507 paşi spre dezvoltarea României, 507
    jaloane și ținte, al doilea cel mai ambițios plan din punct de vedere
    cantitativ: 507. PNRR un contract instituțional formal între Uniunea Europeană
    și România, dar nu un cec în alb, ci un contract de încredere în performanța
    României și în efortul nostru comun de a ne reclădi post-pandemie și post-conflict,
    un contract încheiat pe perioadă determinată, până în 2026.

    La 27 septembrie
    2021, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit în România
    pentru a înmâna evaluarea pozitivă a PNRR-ului premierului României și
    președintelui României, împreună, și pentru a da undă verde implementării lui,
    spunând atunci că acesta este doar începutul călătoriei. Am însoțit-o atunci la
    sediul celui mai mare spital din România, parte a PNRR, la rândul său, din
    dorința de a comunica faptul că prin acest plan se vor livra rezultate reale,
    palpabile, măsurabile cetățenilor români europeni, în domeniul educației, al
    sănătății, al infrastructurii, al ancorării solide a României în tranziția
    verde și în cea digitală. 29 de miliarde de euro, 507 ținte și jaloane, termen
    limită 2026. Acesta este nivelul de ambiție, de așteptare, de succes așteptat,
    de efort enorm din partea României și de sprijin constant din partea Comisiei
    Europene. Acum este momentul implementării!


    Modernizarea economiei europene este un alt
    obiectiv, astfel încât mai mult de 50% din fonduri vor fi cheltuite pentru
    cercetarea și inovarea prin Horizon Europe; tranziția digitală prin Fondul
    pentru tranziție justă; Programul Europa Digitală; pregătirea, redresarea și
    reziliența prin intermediul Facilității pentru recuperare și reziliență,
    rescEU; și un nou program de sănătate, EU4Health.


  • Bugetul UE pentru 2023

    Bugetul UE pentru 2023

    Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă din grupul Renew Europe este negociatorul
    bugetului UE pentru anul 2023 din partea Parlamentului European. În timpul
    sesiunii plenare de la Strasbourg din 3 octombrie, membrii Comisiei pentru
    Bugete au votat sumele negociate de Nicu Ştefănuţă cu celelalte grupuri politice,
    urmând ca raportul să fie votat de către întreg Parlamenul European la
    următoarea sesiune plenară.

    Bugetul pe care îl votăm astăzi este unul
    care răspunde celor mai importante priorităţi politice pentru cetăţenii
    europeni: securitate energetică accesibilă, siguranţă în faţa războiului,
    sprijin pentru aliaţii noştri din Ucraina, redresarea economică. Bugetul este
    mai restrâns decât a fost vreodată, aşadar Cadrul Financiar Multianual trebuie
    revizuit urgent     a declarat europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.

    Întreg
    bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 185 de
    miliarde din Cadrul Financiar Multianual şi restul din Next Generation EU, bani
    pentru planurile naţionale de redresare şi rezilienţă. Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță, în
    calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a vorbit în
    plenul Parlamentului cu negociatorul din partea Consiliului și cu Comisarul
    European Johannes Hahn despre proiectul bugetului UE și despre nevoia urgentă
    de revizui Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Eurodeputatul a folosit în
    discursul său cuvintele președintelui Zelenski, făcând un apel către statele
    membre de a vedea crizele și nevoia de sprijin financiar pentru Ucraina.

    Nicu
    Ștefănuță: Un război pentru libertate și
    pace este la granițele noastre. Sper că nu v-ați obișnuit cu asta. Iar bugetul
    UE trebuie să vină în sprijinul cetățenilor noștri și al prietenilor noștri
    care luptă pentru libertatea lor. Are democrația un preț? Da, are. Facturile
    foarte mari la energie și inflația sunt consecințele războiului nedrept pe care
    Rusia îl duce în Ucraina. Dar putem face față acestor crize împreună nu numai
    cu cuvinte, ci și cu bani. Aici, în Casa Europei, vom repeta ce a spus
    președintele Zelenski: Fără gaz sau fără Putin? Fără Putin. Dar fără Putin
    înseamnă mai mult sprijin din partea bugetului UE. Și fiecare sprijin financiar
    înseamnă o victorie mai rapidă. Auzim câteva vești bune din Ucraina, despre
    contraofensiva care înseamnă că sprijinul nostru contează. Fiecare euro aduce
    victoria mai aproape. Acestea nu sunt momente în care trebuie să economisim
    pentru anii următori, ci mai degrabă momente în care fiecare cent ar trebui să
    fie cheltuit pentru a ne ajuta cetățenii. De asemenea, nu vrem să fim nevoiți
    să alegem între persoanele pe care le putem ajuta.



    Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar
    Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea
    obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune,
    contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.
    Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice,
    energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.




  • Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Parlamentul European își reafirmă
    angajamentul față de Agenda 2030, faţă
    de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale sale și de promisiunea
    de a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă. Având în vedere pandemiile
    actuale și viitoare și consecințele războiului din Ucraina, Agenda 2030 oferă o
    cale unică către o economie a bunăstării, pentru a reconstrui mai bine o lume
    mai echitabilă, justă, favorabilă incluziunii, sustenabilă și rezilientă.
    Punerea în aplicare a Agendei 2030 va contribui la realizarea unei tranziții
    verzi și digitale, în conformitate cu ambițiile și acțiunile Uniunii Europene
    prezentate în Pactul verde european și în Busola pentru dimensiunea digitală
    2030.

    Despre punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare
    durabilă ne vorbeste Rovana Plumb, europarlamentar.


    Au mai rămas doar
    opt ani pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030
    și ne confruntăm cu provocări tot mai mari. Progresul în implementarea
    obiectivelor este afectat dramatic de crizele actuale, geopolitice, sanitare și
    umanitare. Prin urmare, trebuie să acționăm pentru a ne asigura că
    inegalitățile sociale rezultate din aceste crize și impactul asupra bunăstării
    și economiei sunt reduse la minimum; că măsurile luate pentru protejarea
    mediului, a climei și a securității sunt realizate într-un mod echitabil și
    incluziv din punct de vedere social, cu o cartografiere cuprinzătoare a
    pachetelor financiare ale politicilor Uniunii Europene, care au fost
    consolidate de fondurile suplimentare Next Generation EU pentru a crea un mediu
    mai ecologic; o Europă mai digitală și mai rezistentă, precum și prioritățile
    sociale și demografice stabilite de obiectivele de dezvoltare durabilă și de
    Pilonul european al drepturilor sociale care să fie pe deplin implementate. În
    plus, trebuie să avem o abordare holistică a obiectivelor în Uniunea Europeană,
    în utilizarea indicatorilor dincolo de PIB, precum și în reformarea semestrului
    european pentru a ține seama în mod corespunzător de obictivele de dezvoltare
    durabilă.


  • Implementarea politicilor europene de tineret

    Implementarea politicilor europene de tineret

    Cea de-a de-a 5-a ediție a Summitului Tinerilor – Pandemic Edition, a
    început pe 2 noiembrie și se desfășoară în acest an doar în mediul online. La
    finalul evenimentului, pe 16 noiembrie, Consiliului
    Tineretului din România, în calitate de principal organizator, va prezenta Rezoluția
    Tinerilor – un document strategic care conține propuneri și măsuri aliniate cu
    politicile Uniunii Europene.


    Detalii privind impactul acestui summit aflăm de
    la Maria Francesca Cristea – Vice-Președinte al Consiliului Tineretului din
    România.

    Summitului Tinerilor – Pandemic Edition se va finaliza cu Rezoluția
    Tinerilor – document strategic care va prezenta viziunea tinerilor și
    organizațiilor de tineret cu propuneri privind măsurile pe care autoritățile
    locale și naționale să le poată aplica în domenii de impact pentru dezvoltarea
    economică. Avem în vedere susținerea
    educației de calitate, locuri de muncă adecvate cerințelor pieței, oportunități
    de dezvoltare profesională pentru tinerii din mediul rural, dezvoltarea
    infrastructurii sectorului de tineret și programe de tineret.


    Această rezoluție este realizată prin 22 de consultări cu tinerii și cu
    organizațiile de tineret pe parcursul a 10 zile de Summit. Menționăm că acest
    document este realizat după Obiectivele de Tineret ale Uniunii Europene, astfel
    dorind să aliniem toate măsurile la standarde europene. După ce va fi realizată
    o primă variantă, va avea loc o dezbatere cu organizațiile de tineret ale partidelor
    politice pentru a evidenția politicile pe care tinerii le doresc implementate.


    Pe 16 noiembrie, când Rezoluția va fi în formă finală, vom transmite acest
    document tuturor partidelor politice pentru a lua act de politicile publice pe
    care tinerii le propun întrucât ne dorim integrarea lor în cadrul Planului
    Național de Relansare și Reziliență, susținut cu fonduri europene din programul
    Next Generation EU și din Mecanismul de Reziliență și Relansare, dar și în noul program Garanția pentru Tineret -
    program care presupune locuri de muncă de calitate pentru tineri și o mai bună
    integrare pe piața muncii.


    Ne dorim un cadru legislativ care să integreze organizațiile de tineret și Rezoluția
    Tinerilor să fie centrul politicilor publice pentru pentru a forma noua generație în spiritul
    implicării civice, dar să fie și un reper pentru factorii politici de decizie
    pentru a ajuta tinerii să ajungă la potențialul dorit.


  • Drumul de parcurs spre o Europă mai rezilientă

    Drumul de parcurs spre o Europă mai rezilientă

    Raportul din 2020 prezintă
    argumentele în sprijinul utilizării analizei prospective în procesul de
    elaborare a politicilor UE și introduce conceptul cuprinzător de reziliență a
    UE.


    Rezultatele raportului adoptat de Comisia Europeană vor
    fi punctul de plecare pentru politici capabile să facă față aspirațiilor pe
    termen lung ale cetățenilor europeni. În concordanță cu Planul de redresare
    pentru Europa, Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 examinează
    reziliența UE din patru perspective: socială și economică, geopolitică,
    ecologică și digitală. Pentru fiecare dintre aceste perspective, raportul
    identifică capacitățile, vulnerabilitățile și oportunitățile pe care le-a scos în
    evidență criza și care trebuie abordate pe termen mediu și lung.

    Ștefan Turcu, şeful
    Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

    Aș spune că e foarte important să ne amintim
    contextul în care ne aflăm, pandemia ne-a afectat în toate aspectele vieții
    noastre, inclusiv economic, social, financiar. Tocmai din acest motiv Comisia
    Europeană a prezentat recent, după discursul președintei Comisiei, Ursula von
    der Leyen, discurs privind starea Uniunii, următoarele etape ale Mecanismului
    de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 670 de miliarde de euro.

    Este
    vorba de principalul instrument de redresare aflat în centrul Mecanismului Next
    Generation EU. Încercăm așadar să sprijinim eforturile tuturor statelor,
    inclusiv pe cele ale României, de a ieși mai puternice și mai reziliente din
    criza actuală. Asta înseamnă că prin intermediul acestui mecanism se va oferi
    această sumă, de 670 de miliarde, sub formă de împrumuturi și de granturi,
    fonduri care vor putea fi folosite în următorii ani în vederea redresării. Asta
    presupune ca statele membre, evident și România, să prezinte proiecte de
    planuri de redresare și reziliență. Proiecte care să conțină niște agende
    naționale de investiții și reforme, în conformitate cu obiectivele de politică
    ale Uniunii Europene.

    Pe de altă parte, este necesar ca aceste planuri să
    abordeze și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Toate aceste
    provocări sunt incluse, de altfel, în recomandările pe care noi le facem anual
    tuturor statelor membre. Ca să dau un exemplu: cumulativ, prin Next Generation
    EU și prin viitorul buget multianual, România e unul dintre marii câștigători
    ai acestor fonduri, va primi peste 31 de miliarde de lei. Din acestea, o mare
    parte, aproximativ 25 de miliarde pot fi accesate foarte ușor, pentru că provin
    din acest Mecanism pentru Reziliență și Redresare ca bani rerambursabili și
    împrumuturi.

    O să explic și cum pot fi accesate și cheltuite aceste fonduri. România
    va depune până în aprilie 2021 la Comisia Europeană un plan de investiții , de
    redresare economică, bazat deja pe recomandările primite în Raportul de țară
    din semestrul european. Avem foarte multe recomandări în sănătate, educație,
    infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile
    private și nu numai. România poate decide să direcționeze o parte din aceste
    fonduri care pot fi accesate foarte ușor fie către proiecte de autostrăzi,
    către construirea sau dotarea unor spitale, construirea de școli, dar și în
    scopul digitalizării sistemului de educație. Și exemplele pot continua.


  • 2% din Planul european de relansare către sectoarele culturale și creative

    2% din Planul european de relansare către sectoarele culturale și creative

    Ca urmare a crizei COVID-19 și a măsurilor de izolare, sectoarele și industriile culturale și creative, care reprezintă o valoare adăugată la PIB de 509 miliarde de euro, au pierdut, probabil, 80 % din cifra lor de afaceri în al doilea trimestru al anului 2020, potrivit estimărilor proprii ale Comisiei Europene.

    Cu toate acestea, propunerea revizuită a Comisiei privind viitorul buget multianual al Uniunii include o reducere de 13 % pentru programul Europa creativă, în comparație cu propunerea inițială din 2018. Aceasta, în condițiile în care Europa creativă este singurul program al UE care oferă sprijin direct sectoarelor și industriilor culturale și creative din întreaga Europă. În prezent, acest program este deja suprasolicitat și insuficient finanțat.

    Aproximativ 4 % din produsul intern brut european. Atât reprezintă sectoarele și industriile culturale și creative europene. Un procent similar cu cel al sectorului TIC și al serviciilor de cazare și alimentație. În 2019, în UE existau 7,4 milioane de angajați în domeniul cultural, adică 3,7 % din totalul locurilor de muncă din Uniune. Și, tot în 2019, proporția persoanelor care desfășurau o activitate independentă în domeniul culturii în UE era mai mare decât dublul mediei la nivelul întregii economii. Aceste statistici, care vizează UE fără Marea Britanie, provin chiar din datele Eurostat – departamentul Comisiei Europene care este responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE. Peste 300 000 de persoane din Europa sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural, iar 7,8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate în mod indirect de acest sector.

    Sunt date obținute în condițiile în care forța de muncă creativă europeană din sectoarele și industriile culturale și creative este în prezent subreprezentată în sistemele statistice.

    Prin rezoluția sa cu privire la redresarea culturală a Europei, adoptată în luna septembrie cu largă majoritate, Parlamentul European solicită Comisiei și statelor membre să aloce sectoarelor și industriilor culturale și creative, în funcție de nevoile lor specifice, cel puțin 2 % din Mecanismul de redresare și reziliență dedicat redresării. În plus, critică faptul că programul Europa creativă nu a primit finanțare suplimentară din fondul Next Generation EU și solicită majorarea bugetului general al programului la 2,8 miliarde de euro.


  • Noul Mecanism de redresare şi rezilienţă

    Noul Mecanism de redresare şi rezilienţă

    Mecanismul de
    redresare şi rezilienţă (RRF) a fost propus de Comisia Europeană pentru a ajuta
    ţările membre să-şi finanţeze planurile naţionale de relansare economică în
    contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19. Scopul său este acela de a
    sprijini investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare
    durabilă, de a îmbunătăți reziliența economică și socială a statelor membre și
    de a sprijini tranziția verde și tranziția digitală. Instrumentul de recuperare
    propus, Next Generation EU, va avea alocat un buget de 750 de miliarde de euro,
    care va fi suplimentar față de bugetul pe termen lung.

    Dragoş Pîslaru, co-raportor
    al Parlamentului European pe Mecanismul/Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă,
    consideră că aceasta reprezintă cel mai mare test pentru România și că este
    necesară o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările
    UE:

    Este important să înțelegem că nu doar
    alocarea bugetară contează. Acest instrument se concentrează pe reforme
    importante, reforme care ar permite României să se alinieze la transformările
    europene, fie că este vorba de transformarea în domeniul Pactului Ecologic, tehnologiilor
    digitale sau în domenii pe care chiar eu le-am adus în designul pe care l-am
    propus în Parlamentul European și anume competitivitate și politică
    industrială, reziliență socială, reziliență instituțională și, nu în ultimul
    rând, importanța noii generații. Iată domenii care ar permite României să aibă
    o abordare integrată, cuplată cu transformările din Europa. Așa cum venise
    regulamentul inițial dinspre Comisie, erau doar două teme puse pe masa, Tema
    Pactului Ecologic și cea digitală.

    Practic eu am creat o structură pe șase
    piloni care a fost acceptată de ceilalți co-raportori. Și am considerat foarte
    important ca unul dintre acești piloni să fie noua generație, programele pentru
    copii și pentru tineri. Discutăm aici de garanția pentru copii și anume accesul
    la educație, sănătate, nutriție corespunzătoare și locuire, respectiv de
    garanția pentru tineret și anume de posibilitatea ca aceștia să beneficieze de
    sprijin pentru stagii și ulterior să-și găsească un loc de muncă, pe lângă
    celelalte aspecte foarte importante, în primul rând locuire și sănătate.

    Este
    foarte important să înțelegem că pentru România Facilitatea de Redresare şi
    Rezilienţă este cu atât mai valoroasă, cu cât România nu a reușit să folosească
    resurse de acest tip în trecut. Din păcate, nu s-a reușit o combatere a șomajul
    foarte ridicat în rândul tinerilor, de peste 20% în anumite zone din țară, și
    în general, nu s-a reușit să se contureze o perspectivă pentru tineri, lucru
    care s-a văzut și în migrația masivă a tinerilor din ultima perioadă.


    Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF) va fi
    disponibil pentru toate statele membre, dar sprijinul va fi concentrat în cele
    mai afectate părți ale Uniunii, unde nevoile în materie de reziliență sunt cele
    mai mari.


  • Buget de peste 600 de miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă

    Buget de peste 600 de miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă

    Curtea Europeană de Conturi subliniază importanţa planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru asigurarea faptului că sprijinul financiar din partea Uniunii Europene este direcţionat către îndeplinirea obiectivelor comune generale în materie de coeziune, sustenabilitate şi digitalizare şi că acesta este bine coordonat cu alte forme de sprijin naţional şi comunitar.

    În luna mai 2020, Comisia Europeană a propus instrumentul Next Generation EU ca parte a unui pachet de mare anvergură menit să reducă impactul socio-economic al pandemiei. În cadrul acestui instrument, Mecanismul de redresare şi rezilienţă va avea cel mai important rol, cu un buget de peste 600 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuit sub formă de granturi şi de împrumuturi.

    Va trebui ca statele membre să contribuie la stimularea redresării şi creşterea rezilienţei economiilor lor, prin stabilirea agendelor naţionale în materie de tranziţie verde şi digitală, de investiţii şi de reforme – a explicat Ivana Maletic, membră a Curţii Europene de Conturi. Aceasta a mai spus că este o ocazie de a demonstra că Uniunea Europeană asigură o utilizare optimă a banilor. Potrivit doamnei Maletic, logica de cheltuieli a mecanismului sprijină programe ample de reformă şi de investiţii pe baza unor obiective de etapă pentru măsurarea progreselor şi, spre deosebire de fondurile structurale ale Uniunii Europene, nu se bazează pe rambursarea costurilor suportate în cadrul unor programe sau proiecte specifice.

    Curtea Europeană de Conturi consideră că este dificil să se evalueze cât de adecvate sunt sumele propuse pentru combaterea consecinţelor unei crize care nu s-a terminat încă. Chiar dacă Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost introdus ca răspuns la consecinţele pe termen mediu şi lung ale crizei provocate de pandemia de Covid-19, alocarea propusă a contribuţiilor financiare către statele membre se bazează în mare măsură pe situaţia care exista înainte de această criză. Prin urmare, dintre cele zece state membre care beneficiază de cea mai mare alocare de sprijin financiar sub formă de granturi în cadrul mecanismului, se preconizează că patru vor suferi, în acest an, o scădere mai puţin considerabilă a PIB-ului decât media de aproximativ 7% calculată pentru ansamblul blocului comunitar.


  • Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Confluenţa între transformarea digitală şi reforma administrativă

    Mecanismul de
    redresare și reziliență reprezintă cea mai importantă componentă a
    instrumentului Next Generation EU și vine în susținerea mijloacele necesare pentru a răspunde
    provocărilor generate de pandemia COVID-19. Doi dintre cei trei co-raportori ai
    acestul act legislativ, sunt eurodeputați români – Siegfried Mureșan și Dragoș
    Pâslaru.


    Utilizarea
    eficientă a mecanismului de redresare și reziliență presupune o administrație
    publică europeană modernă și un punct cheie este confluența între transformarea
    digitală și reforma administrativă, ne spune europarlamentarul Dragoș
    Pâslaru:




    Transformarea
    digitală îţi aduce transparenţă, pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă,
    cum se întâmplă, care e parcursul actelor normative la nivel de primărie, de
    administraţie locală, de la comună la un mare oraş. Digitalizarea în domeniul
    administraţiei publice este o cale, pe de o parte de uşurare a vieţii
    cetăţeanului şi a firmelor, dar pe de altă parte este o cale către transparenţă
    şi limitarea. practic, a manevrelor ilicite de a frauda banul public.

    Gândiţi-vă
    la reforma ANAF care a întârziat atâta. Unii spun că a întârziat pentru că nu
    s-a vrut să fie implementată mai repede, tocmai pentru a nu înţelege care sunt suveicile
    de fraudare în interiorul economiei. În momentul în care tot parcursul este
    transparent, deciziile sunt clar monitorizate şi le poţi urmări, atunci puterea
    subiectivă a funcţionarului de la ghişeu scade.



    Pe lângă această componentă de digitalizare,
    debirocratizare şi transparentizare pe care trebuie să o avem ca prioritate la
    nivel european, mai este componenta pregătirii unui corp de funcţionari publici
    capabili.. şi ideea evaluării de tip european a funcţionarilor publici… Ce
    înseamnă evaluare de tip european? Înseamnă că evaluarea nu se face niciodată
    din propria ta instituţie. Se face de către o echipă externă. Nu se face pe
    bază de bibliografie – că ai citit ordonanţa, hotărârea şi ordin de miniştri..,
    ci ţi se pune o speţă concretă de administraţie publică, în faţă, pentru a
    vedea cum răspunzi la acea problemă pentru cetăţeni sau pentru firme.

    Şi, nu în
    ultimul rând, evident, deşi nu a fost foarte populară partea aceasta de
    trainning pentru administraţia publică, pentru că mulţi bani, cumva, s-au dus
    în nisip cu o astfel de etichetă, dar cred că este importantă această idee de
    profesionalizare a administraţiei publice, la nivel european. Asta este, de
    fapt, unul din lucrurile pe care România le are ca oportunitate la orizont,
    prin acest Mecanism.


  • EU Economic Recovery Plan

    EU Economic Recovery Plan

    The COVID-19 pandemic has caused enormous loss at global level. In Europe, politicians have put heads together to find solutions to help the economy affected by this unprecedented situation. Therefore, the European Commission on Wednesday put forward its proposal for a major economic recovery plan to offset the effects of the new coronavirus crisis on the member countries’ economies. The money at stake totals 750 billion Euros, of which 500 billion as non-reimbursable aid and 250 billion as loans. Romania is to receive about 33 billion Euros.



    This amount adds to a revised, long-term EU budget worth 1,100 billion Euros, said the president of the EC, Ursula von der Leyen, who pointed out that, all in all, the package of economic recovery initiatives stands at 2,400 billion Euros. The amount of 750 billion Euros proposed by the EC on Wednesday is to be borrowed by the EC from the financial markets, and distributed to the member states that were hardest hit by the pandemic in the form of grants and loans.



    The additional funds will be channeled through the common budget programs and repaid over a long period of time throughout the future EU budgets, not before 2028 and not after 2058. To help do this in a fair and shared way, the EC has proposed a number of new own resources, such as a digital services tax or a carbon tax at Europe’s borders.



    The plan, called Next Generation EU, is according to Ursula von der Leyen, an urgent and exceptional necessity for an urgent and exceptional crisis, and it will invest in the EU social fabric, protect the Single Market and help rebalance balance sheets across Europe. And while we are doing this, Ursula von der Leyen added, we need to press fast-forward towards a green, digital and resilient future.



    The EU chief called on Europeans to ‘put old prejudices to one side’ and support the economic recovery plan. ‘The crisis we have to tackle is enormous but it is also huge opportunity for Europe, and it is a huge responsibility for us to do the right thing in this defining moment’ said Ursula von der Leyen in her speech at the European Parliament Plenary on the EU Recovery Package.



    The leaders of the main political groups in the EP expressed contentment with the EC proposals. The People’s Movement Party and the Socialists have criticized Austria, Sweden, Denmark and the Netherlands for their reticence towards the EC plan and their opposition to grants, since these countries prefer supporting the EU economy only through loans, not also through subsidies. The EC plan will be on the agenda of the European summit scheduled for June 18th and 19th. (translation by Lacramioara Simion)