Radio România Internațional

Tag: nicari

  • Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Ministerlu Afacerlor Externe dimăndă că, uidisitu cu hăbărli pitricuti di autorităţli spanioli, alţă trei cetăţeañi români ţi nu eara aflaţ di itia a nicărloru ditu Valencia muriră. Ministerlu pitreaţi purgurii a fumelliloru ţi suntu di jeali.

     

    Până tru aestu kiro, dupu fenomenili meteorologhiţi extremi cari u zñiipsiră Spania, şapti cetăţeañi româñi muriră şi trei cetăţeañi româñi nica nu suntu aflaţ.

     

    Reprezentanţălli a Consulatlui Româniillei di Castellon de la Plana dusiră ma largu dialoglu cu cetăţeañilli români, nica şi cu fumellili a loru, cari deadiră hăbari că chirură, şi suntu hăzări s’da asistenţă consulară, andicra di căftărli fapti.

     

    Tsentrul logistic tră asiguripsearea asistenţăllei şi protecţiillei tră agiutarea a cetăţenilor români zñiipsiţ di fenomenili meteorologhiţi ditu aestu kiro  armăni operaţionalu şi lucreadză di luni până viniri, anamisa di oarili 09,00-17,00, şi sâmbătă-dumănică, tru oarili 10,00-15,00, la adresa Plaza del Alfonso el Magnanimo numirlu 12, Valencia.

     

    Reprezentanţălli a misiunillei diplomatiţi şi ai oficiului consular armân tru ligătură niacumtinată cu autorităţli spanioli axiziti tu ligătură cu cetăţeañilli români zñiipsiţ di aţeali ditu soni fenomeni meteorologhiţi.

     

    Cetăţeañilli români pot s’caftă asistenţă consulară la numirili di telefon a Consulatlui Româniillei la Castellon de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurli hiinda priloati di operatorlli Call Center tru reghimu di permanenţă.

     

    Cetăţeañilli româñi cari s’ampulisescu cu ună catandisi greauă, speţială, cu caracter di ananghi, pot s’ufilisească şi telefonlu di ananghi a Consulatlui Româniilei la Castellon de la Plana: +34 677 842 467.

     

    Autoru: Eugen Cojocariu

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
    Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi

    Eveniment top
    Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
    Campanii electorali tu Românie
    Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
    Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
    Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.

    România, solidarâ cu Spania
    Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
    Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
    Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.

    Borgi guvernamentalâ tu crișteari
    Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
    Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.

    Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
    Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
    Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
    Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.

    Radio România – 96 di añi
    Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeari: Tașcu Lala

  • Apă și focu

    Apă și focu

    După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi şi ună xeri dramatică. Tora pari că tută apa cari nu fu meşi arada cădzu ună ş-ună pi locu, s-alăxi tru torenti și arni tuti ţi eara ncali. Căldurli mări numata suntu ună năutati ti verli europeani, maş că tru aestu an ţănură cabaia multu.

    Ma s’ţănea maş trei meşi di dzăli, putea s’hibă zborlu ti un nău anotimpu. Ama ahurhiră pritu apriiuru, tru Spania, și agiumsiră până tru yismăciuni. Aesta acă prognoza tăxea călduri cabaia mări neise căñină și tru meslu sumedru. Ama kirolu nu easti kirutu, nu ari s’ciudusească pi vărnu, că după ună ñică dalgă di arcoari, cu ploiuri multi, s’yină diznău căldura și năi recorduri tru aestă vahti di kiro.

    Extremili di veară adusiră xeri şi focu mari. Văsiliili meditearaneani, cama nviţati cu xerea și căldurli mări, cu locărli aridi ca turlie di reliefu, suntu acăţati cathi veară di mărli focuri/inţendiili. Cu liveluri di temperatură influențati di itia că suntu mardzina di Oceanlu Atlantic, Portugalia agiumsi tu catandisea s’aibă focuri mări tu păduri şi zori easti s’hibă viglleati ică asteasi.

     

    România s-ampulisi și ea cu temperaturi multu mări, aproapea cathi dzuuă di veară hiinda un recordu tru domeniu. Deapoa, aestu reghim termic ţănu cama di trei meşi tu veară și ună perioadă nica ma mari fără ploiuri. Loclu easti uscat pi ma multi meatri ahănda și lenu turlii di biriketi fură asparti. Nu criscură, yimişili nu avură apă tra s’crească, misurlu s’uscă dzuuă di dzuuă sumu aradzili a soarlui. Focuri mări alănciră şi tru România ama fură viglleati fără mări problemi.

    Iarna ditu soni fu isihă și nu deadi neaua iarapoi veara-a anlui ţi tricu fu și ea ună cu xeri, cu tempearaturi mări. Añilli ditu soni nu para vidzură neaua ama niţi ploiurli. Ama ca estanu, nu fu vărnăoară. Și tut ma multu ca vărnăoară prognozili meteo dimăndă coduri ti un kiro cu extremi. Meslu yismăciuni lipsea s’hibă tut un ca di veara, ama Boris, ciclonlu, nu llirtatlu lideru arus ică vără campionu di tenis, alăxi acutotalui tuti prognozili.
    Di la căldura di veară s-agiumsi ună ş-ună la ploiuri multi nica şi neuri. Italia, vikimu, văsilia a toamnilor di malămă, cănăscu scăderi pi napandica nesie iruşi di tempearatură, cu neuri nica și la atituditui sumu dauă ñilli di meatri. Ascăpitata ali Europă fu aputrusită di nicărli fapti di ploiurli fără bitiseari cari umplură cupañea a arăurloru și fluviiloru. Dunărea nică Budapesta, iarapoi Praga easti și ea sumu api. Apili mări alănciti dupu ploiurli ditu apirita ali Românie zñiipsiră cabaia multi localităț ditu giudeţili Galați și Vaslui.

    Tru kirolu ditu soni, sinferlu media ari tu amprotusa catandisea ditu locărli nicati, vidzuti nica şi di politicieañili ţi suntu tru campanie electorală. Cadealihea, după nicări, dupu doi meşi, doi meşi ş-cama, va s’aibă emu alidzeri leghislativi, tră Parlamentu, emu tră prezidenţillea a văsiliillei. Di itia că actualu prezidentu bitiseaşti cu ateali mandate ţi ălli da izini constituția, alidzerli prezidențiale s’hărsescu cabaia multu tu arada a bănătorloru.
    Româñilli suntu ciudusiţ di aestă alăxeari meteorologhică ti vini ună ş-ună și au tu mengă problema a alăxerloru climatiţi ti cari tutu să zburaşti tu kirolu ditu soni. Turnarea ditu vacanți s-feaţi tu aestă hăvaie di scădeari ună ş-ună a tempearaturlor și di nicărli. Imagiñili di Galați suntu lăhtăroasi tuti gaereţli ti agiundzearea tu arada di ma ninti s’ampuliseaşti cu năi făţeri timbihi meteo, cu ploiuri și fărtuñi ţi bagă tu piriclliu catandisea. Pi Dunaru ţi avea agiumtă cu debitlu tu giumitatea a ţifriloru normali, s’așteaptă s’yină apa mari, cari ari faptă zñie tu văsiliili și capitalili ditu amonte pi cari marli fluviu european li străbati.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Xeri sertă tru Europa

    Xeri sertă tru Europa

    Franța easti tru catandisi di alertă. Italia faţi isapi ti zñiili agricole di miliardi di euro. Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația s’ampulisescu cu dificultatea tra s’asiguripsească furaji ti prăvdză. Tru Spania, volumili di apă adunati tru bazine sunt, tru aestu kiro, cu pisti unu cirecu ma ñiţ andicra di media pi dzaţi añi. Tu ţi mutreaşti Portugalia, apa ditu lacurli di acumulare tră centralele hidroelectriţi easti la giumitati ditu media pi șapti añi.


    S’nu agărşimu niţi incendiile cari zñiipsescu văsilii ditu sudlu ali Europă ! Iara tuti aestea au ună idyea cauză- căldura excesivă și xerea sertă.


    Și România nu faţi excepție. Aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudeţe, dimi ditu trei cirecuri di văsilie, sunt zniipsiti di xeri. Aţeali ditu soni dati centralizate di Ministerlu al Agricultură şi Dizvoltari Rurală spuni că suprafaţa calamitată easti tru creaştiri andicra di bitisita a stămânăllei tricută, cându 28 di giudeţe avea dimăndată că aproapea 230.000 di ictări eara zñiipsiti di ixkea apăllei. Nai cama multu trapsiră agărli di gărnu şi triticale, un hibrid di gârnu şi sicară : suprafaţa calamitată alină la 133.000 di ictări. Yinu deapoa suprafeţili siminati cu ordzu, orzoaică, uvedzu şi sicară – 20.000 di ictări, rapiţă – 24.000 di ictări și misuru – 40.000. Agricultorllii suntu lăhtărsiţ şi spun că va s’aibă keardiri multu mări.



    Ministrul ali Agricultură, Petre Daea, lă tăxi un ghid di buni practiţ, adratu cu Academia di Ştiinţe Agricole şi cu aţelli nai ma valoroşi specialişti ditu România, di itia că, tru minduita al năsu, xerea poate s’hibă combătută nu maş pritu adăparea a culturilor, ama şi pritu tehnologiile băgati tru lucru şi pritu alidzearea a soiurlor. Tru ţi mutreaşti udărli, România lipseaşti s’agiungă, până tru 2027, la 2,6 miliuñi di ictări di suprafaţă udată, tră cari s-pruvidzură 1,5 miliardi di euro di la bugetlu naţional — cundille idyiulu ministru Petre Daea.



    Tru ună postare pi unu şingiru di socializare, el angrăpseaşti că băgarea tru lucru a programului di reabilitare a sistemului di udari aprobat, tora ma niti, di Guvernu lipseaşti să s’facă cafi dzuuă, fără dănăseari. Oficialu feaţi și un apel la responsabilitate: nu pot s’hibă alăsati nanăparti aspărdzerli ţi sfeaţiră pi hiotea a kirolui. Nibunillea ică ixikea di acțiune pot să s’veadă, tru născănti cazuri, pritu vegetație forestieră cari acăţă tută secțiunea a canalelor di irigații, pritu canali asparti ică pritu stațiili di băgari sumu presie ţi fură asparti.


    Lucrările di reabilitare ahurhiră, ama easti importantu s’avemu ngătanu și s’ţănemu ma largu aţeali ţi adrămu, s’nu mata aspărdzemu – cundille ministrul ali Agricultură.


    Ari, tru România, ama, multi contraexemple, dimi lucrări ghini cumădusiti tru teren ţi s’yilipsescu tru produsili amintati, a curi calitate nu easti cu ici ţiva ma nghiosu di iţi altă exploatație ditu văsiliili fanion ali agricultură europeană. S-nu mata spunemu şi atea că adunarea a biriketillei s’bitisi tru România, tută producţia easti adunată tru măgăzii, iar cantitatea amintată va s’asiguripsească ananghea di consum ali văsilie, existânda nica şi căbilea ti exportu.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • România, sum aputrusearea a intemperiilor

    România, sum aputrusearea a intemperiilor

    Potlu mesu di veara fu ansuţătu tru România di instabilitate atmosferică accentuată, marcată pritu coduri apufusiti di meteorologi, di nai ma multe ori tru tandemu cu aţeali a hidrologilor. Ari data kiritlu, ploi torenţiale, vimtu, fărtuñi nica şi grindină, tu kirolu anda cantităţile di apă năstricură frecventu 20-30 di litri pi metru pătrat şi aoa şi aclo nica şi 40 di litri. Manifestări di aestă turlie s’feaţiră tu kirolu a week-end-lui ţi tricu.



    Di viniri până luni tru hăryie, cu minarea di la vest la est, avea furtuni vărtoasi, cu bumbunidzări şi kiritu, cu ploi, grindină şi vimtu tru rafale. Ași cum s-ari faptă cu ndauă dzăli ninti, și București s’arupsiră niorlli. Capitala fu dumănica noaptea sum cod portocaliu di kiro sertu, fărtună vărtoasă, grindină di dimensiuni niţ şi di mesi, ploi torenţiale şi kiritlu daima ţi bătu, nivelu di alertă scăzânda diapoa la cod galbinu. Ma mulță poñi fură surpaţ di vimtulu vărtosu, arburllii cădzură pisti aftukinati și fu ananghi di intervenţia a Inspectoratlui ti Situaţii di Urgenţă Bucureşti-Ilfov ta s’hibă daţ nanăparti.



    Cara aoa şi ună stămână, ploaia torenţială u minti urdinarea pi bulevardile prinţipale ditu Bucureşti – pi ma multe artere carosabilu fu nicatu, iara tru ma multi intersecţii numata eara pi lucru semafoarele — tora traficul fu cama pţănu zñiipsitu maş di ita că fenomenele meteorologhiţi s-manifestară noaptea, ninti că bucureastiñilli s’fugă la lucru, unitățli di nvițămintu ică alti distinații.



    Cod portocaliu fu emis şi ti nai ma multi localităţ ditu giudiţlu Harghita, iu anvărliga di 1.000 di nicukirati armasiră dumănică seara fără energie electrică, după ţi vimtul vărtosu zniipsi posturile di transformare. Idyulu cod portocaliu fu şi tră Giurgiu, Dâmboviţa şi IlfovTră ndauă dzăţ di minute, pi ningă Călăraşi şi Ialomiţa, tut ditu sud, Ilfovlu fu sum codu aroşu di fărtuñi şi grindină.



    Di itia a ploiurlor mări, traficul pe Autostrada a Soarilui Bucureşti-Constanţa vidzu zori mari tru ma multi sectoare. Asarnoaptea eara sum avertizare Cod portocaliu di kiro multu slabu și localităţi ditu giudiţele Mehedinţi, Caraş-Severin şi Constanţa, bănătorlli hiinda şi aoa fapţă timbihi pritu mesaje RO-ALERT.



    Fărtuna surpă mpadi ma mulţă cupaci tru municipiul Constanţa şi tru alti localităţ ditu giudiţ. Un arburi cădzu pisti ună aftukină, iar alţă optu pi carosabil. Ploaia torenţială feaţi nicări tru dauă case şi la ună băsearică ditu Constanţa, iara un autoturism cu dauă persoane nuntru armasi ambudyiusitu apă.



    Ti andridzearea a tutulor catandisiloru işiti tu vidială fu ananghi di intervenția echipajiloru di pompieri militari. Alantă parti a văsiliillei armasi sum cod galben, iara ateali ditu soni avertizări di kiro slabu s’bitisiră luni tahina. Pi harta a meteorologilor, România agiumsi diznou luni tahina “zonă veardi”, fără toru di cod ică altă avertizari.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni

    Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni


    Fenomenili meteo extremi ţi s’feaţiră tru aesti ditu soni dzăli adusiră mări zñii tu 13 di localităţ ditu ascăpitata ali României, tru zona-a Munțăloru Apuseni, hiinda zñiipsiti di apili mări cama di ună sută di casi. Nai cama greu aguditi fură patru comuni: Ocoliş, Roşia Montană, Câmpeni şi Abrud. Cahara ti aestă că nu fură nreghistrati victimi. Deadunu cu ministurlu di Interne, premierlu Florin Cîțu dusi tru zonă tra s’facă isapi ti zñiili fapti di api și lă taxi a sinistraţlor că va lă si da agiutoru di la guvernu ti şcurtu kiro.



    “Easti ună thamă că nu avem victimi tru tută aestă zonă, ma s’minduimu ti aţea ţi s’feaţi, la 250 di litri, akicăsescu, pe meturlu pătratu. Tora yini partea ma greauă, pi şcurtu kiro, să znuimu tutu ţi s’asparsi. Prota ş’prota, ahurhimu cu nicukiratili a oamiñiloru. Tuti resursili va s’hibă ahărdziti tră s’ndreagă cătu cama ntrăoară catandisea. Ndreapsimu cadrul legal, tora minduescu că ti unu mes şi cama, putem s’dăm agiutoari fără s’avemu ananghi di ună andamasi di lucru la guvern, ţi va s’dzăcă, că după ţi va s’aprukemu raportul di evaluari, oamiñilli va s’poată s’llia agiutoari financiari, materiali.”



    Nu alăsăm vărnu nanăparti anda veadi zori, ună ş-ună nă ascumbusimu, spusi și ministurlu di Interne, Lucian Bode, cari deadi asiguripseri că executivlu poati s’ahărdzească resursili ţi suntu ananghi tră atelli zñiipsiţ și s’intervină tră aţea ţi easti ananghi, cata cum znuearea a călliurloru ică alimentarea cu apă. Meteorologilli și hidrologilli nu au hăbări buni niţi tră perioada yinitoari. Elli spun că kirolu va s’armănă slabu nai ma pţănu până tu giumitatea-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică preayalea ayalea va u acaţă tută văsilia. Tutu teritoriulu va s’hibă zñiipsitu di fărtuñi și suntu aştiptati diznău cantităţ cabaia mări di apă, maxusu tru intervali şcurti di kiro, di 50-60 di litri pi metru pătrat. Suntu prognozati fărtuñi, căderi di grindină, tuti aesti fenomeni va s’dănăsească tu oarili a dzuuăllei di ñiercuri.



    Tru ascăpitata ali Europă catandisea easti nica ma greauă. Pareili di salvari cilăstăsescu niacumtinatu tră s’veadă desi ari nica oamiñi tu bană după nicărli cari adusiră hao tru Ghirmănia şi tru statili ditu Benelux. Suntu suti di morță și oamiñi ţi kirură, iara ñilli di oamiñi armasiră fără casi. Unăoară cu ritrădzearea-a apiloru, tut ma mulţă oamiñi ţi eara luyursiţ că kirură suntu aflaţ fără adilleaticu. Dzăţ di ñilli di nicukirati armasiră fără energhie electrică. Tru Ghirmănie, iu suntu şi nai cama multi victimi, canţelarlu Angela Merkel ţăxi că guvernul federalu va s’da ntrăoară agiutorlu financiaru anănghisitu tră reconstrucţie, ama şi gaereţ cabaia multi contraa zñiiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi. Şi UE dimăndă că va s’agiută financiaru emu tru Ghirmănie, emu tru alanti stati zñiipsiti di nicări cum Belgia ică Olanda.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cama mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 20-26.06.2021

    Cama mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 20-26.06.2021

    Năi meatri di relaxari di la 1 di alunaru

    Cu apuhia că sc4dzu cabaia multu numirlu di cazuri năi di Covid-19, sumu ună sută tru 24 di s4hăţ, Guvernul di București adoptă năi meatri di relaxare cari intră tru lucru di la 1 di alunaru. Aşi, didu meslu ţi yini, va crească numirlu ațiloru cari pot s’llia parti la evenimenti privati, va s’hibă prilundzitu programlu a cluburloru, a restaurantelor și a cafineadzloru. Va s’crească la 50% capacitatea maximă di ocupare tră spectatori la competițiile sportive, iara hotelurile și pensiunile va s’poată s-aproaki ti durñeari macari turiști până la capacitatea maximă. Tutunăoară, va s’dişcllidă diznău pănăyirurli, bâlciurili și talciocurli. Di altă parte, dupu șasi meşi di la ankisita ali campanie di vaccinari, un cirecu ditu româñilli cu ilikia ma mari di 12 di añi s-imunizară, la cari s’adavgă imunitatea colectivă amintată după ţi tricură pritu lăngoari. Specialiștii spun că “imunitatea di turmă” va s’hibă agiumtă cându va s’hibă vaccinaț 2 ditu 3 români.


    Autoritățli suntu tora cu ngătanu ti vaccinarea a tinirlor și căndăsescu părințăllii șă-și vaccineadză cilimeañilli contra-a coronavirusului, cum și cătă la hoară, ti oamiñilli cari voru să s-imunizeadză. Aproapea 4,7 miliuñi di români s-vaccinară până tora, majoritatea cu schemă completă, ună ţifră ţi nu haristuseaşti tră autorităț. Coordonatorlu ali campaniei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spsui că s’aşteaptă la ună crişteari a infectărlor cu năulu coronavirus tru sezonlu araţi, ama cundille că poati s’hibă evitată ună creastiri substanţială a numirlui di cazuri cara oamiñilli va s-vaccineadză tru un numiru ma mari tu yinitorlli doi meşi. Tru un kiro tru cari imunizarea agiumsi la coti minime, la un cirecu andicra di perioadili di kipită, el cundille că vaccinarea easti ună misură di prevenţie şi nu lipseaşti ca românii să s’imunizeadză maş atumţea cându creaşti numirlu di infectări.


    Și prezidentulu Klaus Iohannis pricunoaște că numata ari sinferu tră vaccinare: “Campania di vaccinare avu hăiri. Noi, practic, u dănăsimu pandemia. Tora ama, dealihea, că avem ahătu pţăni cazuri, numata avem un interes multu mari tră vaccinare, dimi avem un succes cari, vără turlie, s’veadi tu ună ñicurari a vrearillei di vaccinare. Io ma largu u spunu minduita că vaccinarea easti vitală”.



    Prota moțiuni contra a guvernului cumăndusitu di Florin Cîțu


    Prota moţiune di cenzură la adresa a guvernului di tora PNL-USR PLUS-UDMR dipusă di protlu partid di opoziție ditu România fu ghivăsită ñiercuri tru Plenul a Parlamentului. Social-dimocraţllii stipsescu guvernul cumăndusitu di Florin Cîțu că lo meatri cari dusiră la urfănipsirea a populaţiillei şi la ună cădeari libiră a economiillei. Elil critică, tutunăoară, apofasili a executivului tu ligătură cu pensia, educaţia, sănătatea şi agricultura. Ti Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, opoziția spuni că populaţia va s’păltească ma multu tră s’aibă hăiri di fondurile europene.


    Prim-viţeprezidentulu a PSD, Sorin Grindianu “Românii, tru aesţă meşi, urfănipsiră. Maş tru mintea a premierlui Cîţu, românii u ducu ma ghini. Aproapea că agiumsiră diplo facturile la energie, păhălu la kilolu di naftă agiumsi la 6 lei. 70% ditu români spun, tru aestă oară, că România acăţă ună cali alătusită”. PSD lugurseaşti că moțiunea ari şansi di aprăftăsită, iara liderlu a llei, Marcel Ciolacu, spuni că tru aestă oară s’ţănu păzărăpseri cu parlamentari di la alti formaţiuni tră andruparea a aiştei.



    Coprezidentulu USR-PLUS Dan Barna da asiguripseri că niţi unu senator ică deputat a formaţiunillei a lui nu va s’ndrupască demersul. Dan Barna: “Nu nă căftară şi nu pistipsescu că domnul Ciolacu ari vără nădie, altă andicra di şicaie, că vără parlamentar USR-PLUS va s’ndrupască şicaia di moţiuni di cenzură ţi u hăbărisiră. Aestu easti rolu a PSD-ului, s’armână tru opoziţie daima ndreptu, escu simfunu cu aestă minduită.” Debatlu şi votlu ti moțiuni suntu programati ti marţa yinitoari.



    Licşurări tru sistemlu public di pensii


    Nomlu mutrinda ancupărarea a vicllimillei tru lucru, adoptatu di Parlamentul di București meslu ţi tricu, fu promulgatu di prezidentulu Klaus Iohannis. Pot s’ancupăra vicllimi tu lucru persoanili cari nu au calitatea di pensionar, aţelli cari nu adrară stagiu di cotizare ică stagiu asimilat cu stagiulu di cotizare tru sistemlu public di pensii ică tru un sistem di asiguripseri suţiali niintegrat aluştui tu văsilie, tru statili membre UE ică tru alti stati cu cari România bagă tu lucru hălăţ juridiţi internaționale tru dumenea a securitatillei suţială. Aţelli sinfirisiţ pot s’ancupără nai cama multu şasi añi di vicllimi ninti ta s’umplă ilikia standardu di pensionare. Păltearea aiştei contribuţii poati să s’facă tru ună tranşă ică cafi mesu până la 31 di agustu 2023.



    Nicări și căñină tru România


    România avu parti di ună stămână atipică di veară. Aesta ahurhi cu nicări, meteorologii şi hidrologilli emițânda coduri galbini și portocaliu di ploi torențiali, fărtuñi și nicări maxusu tu giumitatea ditu apirita ali văsilie. Hidrologilli apufusiră nica şi unu cod aroșu tră ma multi arâuri. Fură nicati nicukirati și agări di itia a apiloru cabaia mari, fură ambudyiusiti ma multi călliuri, a deapoa ma multi aftukinati fură asparti. Stămâna s’bitiseaşti cu protlu codu aroșu di căñină ditu aestă veară și disconfortu termic accentuat tră ma multi giudeţi ditu ascăpitata a văsiliillei, iu temperaturli fură comparabile cu recordurli absolute a perioadăllei — 38 -40 di gradi Celsius. Sud-vestul și ună mare parte ditu ţentrulu a văsiliillei eara sumu cod portocaliu, a deapoa alantă parti ali Românie sumu cod galbinu di căñină. Ministerlu a Sănătatillei căftă a direcţiilor di sănătati publică giudeţeani şi a municipiului Bucureşti s’llia tuti misurli anănghisiti tră ñicurarea a riscurlor medicale di itia a căñinăllei şi tra s’da primlu agiutor a cetăţeañiloru tru caz di ananghi. Tră s’yină tu agiutorlu a populaţiillei, fură dişcllisi puncti di prim-agiutor, iu ari aer condiționat, apă potabilă şi personal specializatu.



    Autoru:Daniela Budu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Nicări și căñină

    Nicări și căñină

    Chirolu slabu u ampărţă România ndauă. Tu chirolu anda tu giumitatea ditu apirită ploiurli nu mata s’dănăsescu, tu ascăpitată ari căñină, cu temperaturi ţi s’aproachi di 40 di gradi Celsius. Di altă parti, meteorologillii da hăbari că kirolu s’ngăldzaşti tu tută văsilia și zori va nă hibă să străximu căldura, di itia-a umiditatillei. Ma multu, potu să s’facă fenomeni meteo extremi, cata cum tornadi şi fărtuñi preşcavi.



    Specialiștilli spunu că ploiurli torențiali ditu kirolu di ma năpoi nkisiră di itia-a ciclonlui cari fitrusi pi Amarea Lae, un fenomenu normalu ngheneralu, cari tu giumitatea-a stămănăllei ţi tricu canda s’trădzea năpoi, a deapoa s’turnă cu fărtuñi nica ş-ma vărtoasi tru giumitatea ditu apirita ali Românie.



    Tru stămâñili ditu soni, și tru Capitală, ploiurli torențiali alternară cu sticuri di oară tru cari nu deadi ploaie, ama ţerlu fu anvălitu di niori, un kiro cu cari româñilli nu suntu nviţaţ, maxusu tu giumitatea a meslui cirişaru. Aproapea tută văsilia fu sumu avertizări di codu galbinu şi portocaliu di ploi torenţiali, bătu kiritlu, fărtuñi şi grindină, a deapoa ploiurli şi nicărli fuvirsescu ma largu ună mari parti ditu România.



    Și hidrologilli apufusiră ma multi coduri di nicări ti aproapea tuti arăurli ditu văsilie, ma pţănu maş partea ditu ascăpitată și ditu araţi-ascăpitată. Ploiurli ţi deadiră tu dzălili di ma năpoi feaţiră zñie cu virsarea-a apiloru a născăntoru arăuri şi nicarea-a călliurloru şi a casiloru tru ma multi locuri ditu România. Nai ma greali zñii fură tu apirita, notlu și notu-apirita-a văsiliillei, iu fu ananghi di intervenția-a pompierlor. Dzăţ di localităț fură zñiipsiti di nicărli cari feaţiră taxirati di muriră oamiñi. Fură apufusiti ma multi avertizări nowcasting codu aroșu tru dzălili ditu soni, di itia a ploiurloru mări și a nicărloru.



    Meteorologilli spun că până cătă bitisita-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică va s’armănă temporaru acţentuată, aşi că maxusu tru oarili di dupu prăndzu şi serli, ari căbili cabaia mari ti ploiuri torenţiali şi ta s’bată kiritlu tru tută văsilia. Cantitățli di apă va s’năstreacă pi niscănti locări cama ñiţ 25-50 l/mp. Vimtulu va s-bată cu silă tu kirolu a ploiurloru şi va s-aibă căbili ti fărtuñi cu grindină. Tu bitisita-a stămânăllei, chirolu va s’ngăldzască, nica şi cu căñină va s’hibă dzălili di gioi şi viniri, a deapoa disconfortulu termicu ma largu, va s’hibă, tutu aşi multu mari.



    Deapoa, meteorologilli, climatologili şi hidrologilli adavgă avertizări şi tră yinitorlli meşi de veara, cându kirolu va s’aibă tutu ma multi surprizi extremi, cata cum instabilitati acţentuată, ploiuri abundenti, fărtuñi vărtoasi și tornadi.



    Ma multu, isăkili spunu că aestu mesu poati s’hibă anamisa di proţlli meşi di cirişaru ditu aţea ditu soni gumitati di secolu. Ari seamni limbidz că anotimpurli, aşi cum li ştim, s’alăxescu nu maşi la noi, ama ş-tu tută Europa, iu avem, tutu aşi, unu kiro a extremiloru. Tru Franța, ti paradigmă, ma multi regiuñi fură anvăliti di api dupu ploiurli torenţiali. Alliumtrea, nordul ali Ghirmănie easti aguditu di ună dalgă di căñină.



    Autoru:Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Nicari tru România

    Nicari tru România

    Autorităţli române arămân tru alertă tru giudeţili Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dit vestul şi sud-vestul a vasiliil’ei, cari eara bagati sum sum incidenţa a codlui portocaliu di nicari, di furn’ia a marlor ploiuri. Ploiurli ti cadzura, cabaia tru dazalili dit soni featira victimi şi zn’ii materiale importante. Suti di pompieri, jandarmi şi alti forţe di intervenţie cilastasira tru zonili aguditi, tra s-ndreaga lucurlu dupu zn’iili a apilor mari. Suti di case şi nichirati, suti di ictari di loc, apuntsa şi n’itli apuntitsi fura anvaliti di ape. Tru giudeţlu Mehedinţi, apili featira fanico după ti cadzura şi 150 di kiladz di apa pi metru pătrat mas tru una dzuua. Apili mari intrara tru nicuhirati, loclu archisura şi ma multi localităţ dit clisura a Dunăl’ei armasira izolati.



    Cal’iuri giudeteani şi cumatici di cal’iuri naţionale fura ambudyiusiti di laschi. Şoferl’ii aştiptara sahats buni ti furn’ia că urdinarea fu mintita acutotalui. Una situaţie greaua s-nreghistreadză tru localitatea Eşelniţa, iu 1000 di oamin’i armasira fără energhie electrică şi fura izolaţ didip, după ti laschili ambudyiusira calea nationala şi arupsira una apunti cari îl’i liga di Orşova, casaba ti easti şi el sum api. Urdinaraa rutiera fu ambudyiusita după ti geadeili di Orşova fura anvaliti cu laschi adusi di api. Tutunaoara, fura nicati şi sediile di la ma multi instituţii publite. Tut Orşova, autorităţli cilastisira di scoasira dit una sculie 67 di elevi, ama si tra s-ascapa 20 turişti cari avea armasa amudyiusit pi un ponton.



    Şi tru Caraş-Severin deadi ploaie cabaia. Apili cari s-virsara di versanţal’ii a munţalor agiumsira tru ma multi hori. Tru mari piricl’iu easti parcul di mori di apă di Rudăria, nai cama marli complex di aesta turlie dit Europa, s-ti easti sum patrimoniul UNESCO. Asi cum spun autorităţli locali, doauă mori suntu greu aguditi.Nicarli şi archisurarli di loc ambudyoiusira si urdinarea pi cal’urli di her. Ma multi trenuri fura curmati ti imnari, nascanti acatsara alti cal’iuri, a deapoa alti agoumsira cu amanri la destinaţie.



    Ti amartie, habarli nu suntu isihi, hidrologil’i lundzira codlu portocaliu di nicari pi ma multi arâuri dit giudeţili Timiş şi Caraş-Severin până n’ercuri după-prandzu. Nu masi sud-vestul ali Românie fu zn’iipsit di nicari ca şi Sarbia vitina şi Croaţia. Tru Sarbie, situaţia nai cam gailipsitoari s-nregistrează tru partea di estu a vasiliil’ei, chiro anda tru Croaţia, nai ma agudita easti zona centrală. Aesta easti daua dalga di nicatri ti agudeasti Sarbia, după atea dit meslu mai, candu fura multa mortsa si sn’ii materiale fapti isapi ti 1,5-2 miliardi di euro.


    Armanipsearea: Tascu Lala