Tag: Nicolae Iorga

  • Botoşani

    Botoşani

    Situat în partea nord-estică a României, la frontiera cu Republica Moldova
    şi Ucraina, judeţul Botoşani se remarcă prin locuri încărcate de cultură şi de
    istorie. În Botoşani, municipiul reşedinţă de judeţ cu acelaşi nume, pot fi
    admirate multe clădiri de patrimoniu şi pot fi vizitate locuri ale memoriei,
    unele legate de comunităţi etnice, precum evreii şi armenii, care
    au influenţat istoria acestor locuri. Tradiţiile şi obiceiurile din perioada
    sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou sunt păstrate în zona Botoşaniului
    datorită ansamblurilor care există aproape în fiecare localitate.

    Directoarea
    Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani, Florentina
    Gheorghiţă, are câteva recomandări pentru cei care ajung în acest judeţ în
    perioada sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou:

    Sezonul sărbătorilor
    de iarnă în Botoșani începe cu parada din data de 17 decembrie, paradă care va
    pune una lângă alta 40 de formații care se ocupă cu prezentarea datinilor de
    iarnă din Botoșani, dar și din județele alăturate. După aceea, în preajma
    Crăciunului, putem spune cu mândrie că aproape în fiecare comună din județul
    Botoșani, există formaţii mai vechi sau mai noi, care prezintă aceste datini
    din Ajunul Crăciunului. Cine vine, va putea să vadă și cum este o pomană a
    porcului, care este tradițională mai ales aici în nordul Moldovei. După aceea putem să spunem că ne apropiem de Anul Nou,
    care, la fel, nu este lipsit de obiceiuri și de datini.

    În Ajunul Anului Nou,
    dimineață, puteți să începeți cu o paradă a obiceiurilor în comuna Vorona, cea
    mai bogată și cea mai dezvoltată comună din județul nostru. Este o paradă urmată de
    un spectacol cu toate formațiile care participă. Vă puteți muta după-amiază în
    municipiul Dorohoi, unde o altă paradă are loc, la fel, cu prezentarea
    datinilor și obiceiurilor până aproape de miezul nopții.


    În gospodăriile
    tradiţionale, Sărbătoarea Crăciunului este precedată de pregătirea unor
    preparate, majoritatea din carne de porc. De aceea, are loc
    sacrificarea rituală a porcului, ocazie cu care este pregătită aşa-numita
    pomană a porcului, un obicei care este prezentat şi turiştilor.

    Revine cu
    detalii directoarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică
    Botoşani, Florentina Gheorghiţă:

    Există deja câteva pensiuni care fac
    aceste ritualuri pentru turiștii care poposesc la ei și cu mândrie putem să
    spunem că încep să apară și punctele de gastronomie locală unde, la fel, sunt
    prezentate aceste obiceiuri ale tăiatului porcului, a pregătitului
    preparatelor. În Ajunul Crăciunului se poate gusta renumita prăjitură de post,
    julfa, care este caracteristică, acestei zone. Sunt niște foi care se fac
    întotdeauna cu două zile înainte ca să se înmoaie și este o cremă care se face
    din semințe de in și se lasă bineînțeles de pe o zi pe alta la înmuiat.


    Botoşani este considerat un
    judeţ al geniilor. Aici s-au născut, spre exemplu, academicianul Nicolae Iorga,
    pictorul Ştefan Luchian, celebrul muzician George Enescu şi poetul naţional
    Mihai Eminescu, toţi cei menţionaţi având case memoriale. Pe lista atracţiilor
    cultural-turistice din Botoşani figurează Ruta mănăstirilor, care urmează un
    drum superb, ce trece printr-o pădure. În municipiul şi în judeţul Botoşani
    există multe biserici şi mănăstiri vechi, unele ctitorite în a doua jumătate a
    secolului al 15-lea de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare.

  • 150. Geburtstag: Ausstellung zu Ehren von Nicolae Iorga in Piatra Neamt

    150. Geburtstag: Ausstellung zu Ehren von Nicolae Iorga in Piatra Neamt

    Historiker, Literaturkritiker, Dokumentarist, Dichter, Enzyklopädist, Memoirenschreiber, Minister, Parlamentarier, Premierminister, Universitätsprofessor und Akademiker – eine lange Liste von Titeln, Berufen und beruflichen Qualitäten, die uns nur einen Teil der bemerkenswerten Persönlichkeit von Nicolae Iorga zeigt. Über Iorga, die Ausstellung und was man darin entdecken kann, sprachen wir mit der wissenschaftlichen Forscherin und Kuratorin der Ausstellung, Cristina Paiușan-Nuică.



    Ich muss sagen, dass sich die Ausstellung auf die Sammlung Iorga-Pippidi stützt. Und ich muss Professor Andrei Pippidi danken, dem Enkel von Nicolae Iorga. Seine Mutter, Frau Liliana Iorga-Pippidi, war die Tochter von Nicolae Iorga, die dem Nationalmuseum für rumänische Geschichte eine absolut wertvolle Sammlung schenkte, ein Akt der Großzügigkeit, der in gewisser Weise die Großzügigkeit des Großvaters und dann die der Mutter von Professor Pippidi fortführt. Stellen Sie sich vor, wir haben die Originalgeburtsurkunde von Nicolae Iorga, wir haben seine Schulzeugnisse, wo wir seine Noten in der Grundschule, dann im Gymnasium, sein Universitätsdiplom, seinen Doktortitel aus Leipzig sehen.



    Wir haben Familienfotos, wir haben Fotos von Nicolae Iorga und seinen 11 Kindern, 4 aus seiner ersten Ehe mit Maria Tasu und 7 aus seiner Ehe mit Catinca Iorga. Wir haben ein schönes Porträt von Catinca Iorga, das von Schweitzer-Cumpăna angefertigt und hier im Museum restauriert wurde. Es wurde zum ersten Mal in der Bukarester Ausstellung gezeigt und befindet sich jetzt im Piatra-Neamt. Wir haben, wie ich es nenne, eine Art Mini-Geschichte Europas aus den Doctor Honoris Causa-Diplomen und Orden erstellt, die Nicolae Iorga im Laufe der Jahre erhalten hat. Denn es gibt nur wenige Länder, zu denen er Beziehungen unterhielt und von denen er keine Anerkennung erhielt. So erhielt er beispielsweise eine korrespondierende Mitgliedschaft in der chilenischen Akademie. Nicolae Iorga reiste auch über den Ozean nach Amerika, und ich denke, dies ist ein sehr interessantes Thema, das weiter erforscht werden sollte.



    Welche anderen wichtigen Objekte sind in der Ausstellung zu sehen? Und was enthält die der Stadt Piatra-Neamt gewidmete Vitrine in der Ausstellung, laut Kuratorin Cristina Paiușan?



    In der Ausstellung in Piatra-Neamt kann man all diese Dinge sehen. Sie können einige der persönlichen Gegenstände von Nicolae Iorga sehen, die dem Nicolae IorgaInstitut für Geschichte geschenkt wurden und die wir in diese Ausstellung aufgenommen haben. Zum Beispiel die Feder, mit der er schrieb, seine Brille, ein Vergrößerungsglas, ein silberner Federkasten, in dem er seine Federhalter aufbewahrte, persönliche Briefe, Briefe, die er von großen Persönlichkeiten erhielt. Darüber hinaus hatte Nicolae Iorga eine gute Beziehung zu Piatra-Neamț, er besuchte die ganze Gegend mehrmals, er besuchte Klöster, er besuchte die Stadt als solche, deswegen haben wir zusammen mit meiner Kollegin Mihaela Verzea, die auch stellvertretende Direktorin des Museums in Piatra-Neamț ist, eine kleine Vitrine über Iorga und Piatra-Neamț erstellt.



    Die Vitrine enthält zwei äußerst wichtige Ausstellungsstücke: zwei Briefe, von denen einer von Elena Cuza im Jahr 1909, ihrem Todesjahr. In ihren letzten Lebensjahren zog sie sich nach Piatra-Neamț zurück, wo sie von dem Arzt Flor gepflegt wurde, der den zweiten Brief schickte, der praktisch den Brief von Elena Cuza begleitet. Elena Cuza dankt Nicolae Iorga im Jahr 1909 für alles, was er für die rumänische Nation getan hat, und dankt ihm auch dafür, dass er die Erinnerung an ihren Mann, den Fürsten Alexandru Ioan Cuza, aufrecht erhalten hat. Es ist ein sehr interessanter Brief. Daneben befindet sich eine Visitenkarte des Pfarrers Constantin Matasă. Er ist derjenige, der die Denkmäler in Neamt geschützt hat, und derjenige, der eine enge Beziehung zu Nicolae Iorga pflegte, der der Präsident der Denkmalschutzkommission war.



    Am Ende des Interviews machte Cristina Paiușan ein letztes herzliches Bekenntnis zur Ausstellung.



    Ich hoffe, dass jeder Besucher etwas Neues über Nicolae Iorga, über den Menschen Nicolae Iorga und seine Beziehung zu seinen Kindern, die er sehr liebte, erfahren wird. Etwas über die Beziehung und die große Liebe, die er für seine Frau empfand. Und einer der schönsten erhaltenen Liebesbriefe gehört zu denen, die Professor Pippidi in den <Briefen an Catinca> veröffentlicht hat, in denen der Mann Iorga, also der verliebte Nicu, an eine eher seriöse junge Dame schreibt, die sich nicht sicher war, ob sie ihr Leben an den damals berühmten Nicolae Iorga binden würde.



    Die Ausstellung war in Bukarest, jetzt ist sie in Piatra Neamt, und wir hoffen, dass wir durch das Land reisen und an jedem Ort etwas über Nicolae Iorga und den Ort erzählen können. Wir hoffen, einen großen Gelehrten und einen großen Mann wieder ins Licht der Öffentlichkeit zu rücken. Die rumänische Geschichtsschreibung und all das, was Nicolae Iorga für die rumänische Geschichtsschreibung und das rumänische Volk bedeutet hat, wieder ins Bewusstsein der Öffentlichkeit zu rücken, denn Nicolae Iorga gehörte zu den Begründern des vereinten Rumänien, und ich glaube, seine Rolle ist auch heute noch wichtig. Und wenn man ein Thema oder eine Bibliographie recherchiert, setzt man sich mit den Werken Iorgas auseinander und fragt sich: <Mal sehen, was er vor vielen Jahren geschrieben hat> und dann sucht man, was seit Iorga bis heute zu dem Thema geschrieben wurde.

  • Cent cinquante ans depuis la naissance de Nicolae Iorga

    Cent cinquante ans depuis la naissance de Nicolae Iorga

    Le
    Complexe muséal national Neamț de Piatra-Neamț (nord-est de la Roumanie)
    accueille, entre octobre 2022 et janvier 2023, une exposition consacrée par le
    Musée national d’histoire de la Roumanie (MNIR) à l’une des plus importantes
    personnalités culturelles, historiques, académiques et politiques roumaines: « Nicolae
    Iorga (1871-1940), 150 ans depuis sa naissance ». Historien, critique
    littéraire, documentaliste, poète, encyclopédiste, auteur de mémoires,
    ministre, parlementaire, premier ministre, professeur des universités et membre
    de l’Académie – cette longue liste de titres académiques, fonctions publiques
    et qualités professionnelles ne dessine, en fait, qu’une partie de la
    remarquable personnalité de Nicolae Iorga. La chercheuse et commissaire de
    l’exposition Cristina Paiușan-Nuică, explique le concept de l’événement
    consacré à Iorga: « Il faut dire que cette exposition s’appuie sur la Collection « Iorga-Pippidi ». Et
    je tiens à remercier le professeur des universités Andrei Pippidi, petit-fils
    de Nicolae Iorga par sa mère, Liliana Iorga-Pippidi, fille de l’historien. Le
    Pr Pippidi a donné au Musée national d’histoire de Roumanie une collection
    absolument précieuse, un acte de générosité qui s’inscrit dans la continuité des gestes
    similaires de son grand-père et de sa mère. Nous exposons l’extrait de
    naissance de Nicolae Iorga, des certificats et diplômes d’études, y compris le
    diplôme du doctorat obtenu à Leipzig. Nous avons des photos de famille de Nicolae
    Iorga et ses 11 enfants – 4 issus de son premier mariage avec Maria Tasu et 7
    autres du second mariage avec Catinca Iorga. Nous avons un magnifique portrait
    de Catinca Iorga, réalisé par le peintre Schweitzer-Cumpăna, que nous avons
    restauré dans notre musée. La toile a été présentée pour la première fois à
    Bucarest et maintenant elle est exposée ici, à Piatra-Neamț. Nous avons aussi
    ce que j’appelle une histoire miniature de l’Europe, faite des diplômes de Docteur
    Honoris Causa et des distinctions conférés à Nicolae Iorga à travers le temps. Il
    a reçu un diplôme de membre correspondant de l’Académie du Chili. Nicolae Iorga
    a pratiquement traversé l’océan et parcouru aussi les Amériques, ce qui est un
    sujet très intéressant à développer
    . »


    Quels
    autres objets l’expo de Piatra-Neamț contient-elle? Notamment le chapitre
    consacré à la ville de Piatra-Neamț. Réponse de la commissaire d’exposition Cristina
    Paiușan. « L’exposition de Piatra-Neamț présente toutes ces choses-là.
    Les visiteurs peuvent y voir plusieurs objets personnels de Nicolae Iorga,
    donnés à l’Institut d’histoire qui porte son nom et que nous avons inclus dans
    cette exposition. Il y a par exemple une de ses plumes, une paire de lunettes,
    un étui en argent pour ses crayons et stylos, une loupe, des lettres personnelles,
    d’autres lettres reçues de la part de grandes personnalités de son temps. Et,
    puisque Nicolae Iorga a eu une bonne relation avec la ville de Piatra-Neamț – ayant
    fait de nombreuses visites dans la région, dans la ville, aux monastères de
    cette contrée, ma collègue Mihaela Verzea, directrice adjointe du musée de
    Piatra-Neamț, et moi-même avons mis en place une petite vitrine qui parle de
    Iorga et de Piatra-Neamț. On y voit deux objets très précieux: deux lettres,
    l’une envoyée par Elena Cuza en 1909, l’année de sa mort. L’ancienne épouse du
    prince régnant Alexandru Ioan Cuza avait passé les dernières années de sa vie
    dans la ville. L’autre lettre est signée par le docteur Flor, qui avait soigné
    l’ancienne princesse. Elena Cuza remercie Nicolae Iorga pour tout ce qu’il
    avait fait pour la nation roumaine et pour la préservation du souvenir de son
    ancien époux. C’est une lettre très intéressante, à côté de laquelle on peut
    voir une carte de visite du prêtre Constantin Matasă. Celui-ci a protégé les
    monuments de la région de Neamț, étant également très proche de Nicolae Iorga,
    qui a été le président de la Commission des Monuments historiques
    . »


    La
    chercheuse et commissaire d’exposition Cristina Paiușan avouait au sujet de
    l’exposition consacrée à Nicolae Iorga : « J’espère
    que chaque visiteur y trouvera quelque chose de nouveau sur Nicolae Iorga,
    l’homme et le père de famille, sur sa relation avec ses enfants, qu’il a
    énormément aimés. Des choses inédites sur le grand amour qui le liait à son
    épouse. L’une de ses plus belles lettres d’amour se retrouve dans le recueil
    publié par le Pr Pippidi sous le titre « Lettres à Catinca ». L’homme
    Iorga, Nicu l’amoureux écrivait à une demoiselle assez sobre, qui ignorait qu’elle
    allait lier sa vie à celle du déjà célèbre Nicolae Iorga. L’expo a été
    présentée à Bucarest, cette fois-ci elle est à Piatra Neamț et nous espérons la
    faire voyager à travers le pays et mettre à chaque fois en lumière le lien
    entre Nicolae Iorga et le lieu où on va la présenter. Nous espérons ramener à
    l’attention du public un grand savant et un grand homme, l’historiographie
    roumaine et ce que Nicolae Iorga a représenté pour elle et pour le peuple
    roumain. Car Nicolae Iorga a été un des fondateurs de la Roumanie réunie, son
    rôle étant, aujourd’hui encore, fort important, à mon avis. Quand l’on fait des
    recherches sur un sujet ou sur une bibliographie, on se dit « voyons ce
    que Iorga a écrit là-dessus !
    ». Et ce n’est qu’après que l’on cherche
    tout ce qui a été écrit sur le sujet en question depuis Iorga jusqu’à nos
    jours. », a conclu a chercheuse et commissaire d’exposition Cristina
    Paiușan. (Trad. Ileana Taroi)

  • “Casa Românilor” din Veneția

    “Casa Românilor” din Veneția

    Inaugurată în 1930 de savantul Nicolae Iorga în căteva camere din celebrul Palazzo Correr,
    Casa dei Romeni, cum o numesc venețienii, are o istorie zbuciumată.
    Abandonată de statul român în perioada comunistă, ea traiește o nouă viață și
    este, astăzi, unul dintre sediile în străinătate ale Institutului Cultural
    Român. Aflăm povestea de la Mihai Stan, mulți ani referent cultural la Veneția.



  • Iorga și Vălenii de Munte

    Iorga și Vălenii de Munte

    Vălenii de Munte e o localitate din județul Prahova atestată istoric în secolul al XV-lea. Astăzi oraș, ea își datorează în bună parte notorietatea savantului român Nicolae Iorga (1871-1940) care și-a petrecut, peste 30 de ani, în casa – astăzi muzeu memorial. Cu: Acad. Georgeta Filitti







  • Nicolae Iorga, un siècle et demi depuis sa naissance

    Nicolae Iorga, un siècle et demi depuis sa naissance

    Le nom de Nicolae Iorga est très présent dans l’espace public, attaché à des rues, des places publiques, des institutions d’enseignement et de recherche. Il est un des plus importants historiens roumains du XXe siècle, voire le plus important, selon certaines opinions. Nicolae Iorga s’est attiré les éloges de ses contemporains grâce à une œuvre impressionnante, d’environ 20 000 livres, conférences et articles, mais aussi par son ambition d’être une autorité incontestable dans le domaine de l’histoire. Spécialiste du Moyen Âge et de l’Empire byzantin, il a aussi été romaniste, slaviste, historien de l’art et philosophe de l’histoire, professeur des universités et membre de l’Académie roumaine. Outre son domaine de prédilection, Iorga s’est également essayé à la critique littéraire, à la dramaturgie, à la poésie, il s’est voulu encyclopédiste et mémorialiste. Ses mandats parlementaires et ministériels l’on placé au centre de la vie politique. D’autre part, son immense popularité est liée à sa mort tragique, qui est arrivée dans la nuit du 27 novembre 1940, lorsqu’il fut assassiné par des membres de la Garde de fer, le parti fasciste de la Roumanie de l’entre-deux-guerres.



    Nicolae Iorga est né dans la ville de Botoșani (nord-est de la Roumanie), en 1871. Très doué, il impressionnait par sa mémoire prodigieuse. Polyglotte, il a choisi de faire des études d’histoire à la Faculté de Lettres de l’Université de Iași (est de la Roumanie). En 1890, il part continuer ses études en Italie et puis en France. En 1892, Iorga se rend en Angleterre, pour retourner ensuite en Italie. En 1893, il s’arrête en Allemagne et s’inscrit au doctorat à l’Université de Berlin, mais il finit par soutenir sa thèse à l’Université de Leipzig, où le célèbre historien allemand Karl Lamprecht fait partie de la commission doctorale. Nicolae Iorga rentre en Roumanie en 1894, réussissant à faire son entrée dans le milieu universitaire à l’âge de 23 ans. En parallèle, cette même année, il entame l’activité journalistique et politique et se noue d’amitié avec l’avocat et professeur de droit A. C. Cuza, homme politique nationaliste et antisémite qui partage avec Iorga une carrière politique agitée. Nicolae Iorga a été une figure de proue du conservatisme, du nationalisme et de l’agrarisme, ainsi que le fondateur de la revue populiste « Sămănătorul ». En même temps, Iorga a été le modèle de l’intellectuel qui s’est frotté à l’extrémisme, en en étant aussi bien l’inspirateur que la victime. Il a cultivé le nationalisme dont il est tombé victime en 1940.



    Pour marquer le cent-cinquantième anniversaire de la naissance de Nicolae Iorga, le Musée national d’histoire de la Roumanie a organisé une exposition, la deuxième dédiée à l’historien au cours de la dernière année, après celle de l’Académie roumaine. Selon le directeur du musée, Ernest Oberlander-Târnoveanu, l’exposition est une occasion, pour le grand public, de prendre la mesure du personnage.



    « Cette exposition est consacrée à « une vie d’homme telle qu’elle fut », pour citer Iorga lui-même. C’est une sélection, parce que nous n’avons pas souhaité exposer davantage d’objets. D’une part, l’espace est limité, d’autre part, l’activité de Iorga et les traces qu’il a laissées dans l’histoire contemporaine sont immenses. Nous ne pouvons qu’espérer de pouvoir créer un jour, dans l’espace virtuel, des archives documentaires Nicolae Iorga. Le Musée national d’histoire de la Roumanie est en mesure de présenter au public, pour la première fois, des documents essentiels ayant appartenu à Iorga, depuis son extrait de naissance jusqu’à sa fiche de fonction à l’Université de Bucarest, ainsi que de nombreux diplômes remis par des académies et sociétés scientifiques. Nous avons aussi exposé de la correspondance, des documents de famille, des photos, des objets et une impressionnante série de distinctions. Nicolae Iorga a été la personne civile la plus décorée de tous les temps en Roumanie. »



    L’historien, professeur et académicien Andrei Pippidi, petit-fils de Nicolae Iorga, est le propriétaire de la plupart des objets présentés dans l’exposition accueillie par le Musée national d’histoire de la Roumanie. Andrei Pippidi, tout comme d’autres personnes, a fait don de plusieurs objets ayant appartenu à Nicolae Iorga, qui seront présentés dans le cadre de l’exposition permanente ainsi que dans des expositions thématiques futures.



    ” Ce sont des manuscrits, éparpillés partout, des livres d’histoire, des articles de presse quasi quotidiens ou des pièces de théâtre, des poèmes qui ont exprimé sa sensibilité, des lettres gribouillées sur un petit morceau de papier. Ils témoignent, tous, de sa dimension intellectuelle. Ses admirateurs ont du mal à prendre la mesure de ce qui a été imprimé, il existe même des monologues enregistrés. Ses conférences, nous les devons à des sténographes diligents. De son vivant, il avait pu écouter ses mots dits sur scène par les personnages historiques dans lesquels il s’était retrouvé. »



    La personnalité de l’historien Nicolae Iorga est un repère important de la culture roumaine des XIXe et XXe siècles. Les expositions thématiques ont pour but de montrer aussi le côté familier, humain, de ceux que nous considérons comme importants à un moment donné. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • 150 years since the birth of Nicolae Iorga

    150 years since the birth of Nicolae Iorga

    Nicolae Iorga is the historian with the highest visibility in the cultural world in Romania, and not only. Streets, squares, educational and research institutions have been named after him. He was one of the most important Romanian historians of the 20th century, and some would even say the most important. He was admired by his contemporaries thanks to his impressive work, comprising some 20,000 titles, volumes, lectures, and articles, and his ambition to be an undisputed authority in the field of history.

    He specialized in the study of the Middle Ages and the history of the Byzantine Empire, but became a novelist, Slavist, art historian and philosopher of history. Iorga was also a university professor and academician. Apart from the field in which he performed best, history and the editing of historical documents, Iorga also tried to be a literary critic, playwright, poet, encyclopedist, memorialist. He was also very much involved in the political life, and was a member of parliament and minister. On the other hand, his huge popularity is mainly due to his tragic death on the night of November 27, 1940, when he was killed by legionnaires, members of the fascist party in interwar Romania.

    Nicolae Iorga was born in 1871 in Botoșani and had special intellectual abilities, in particular a very good memory. He was a polyglot and chose to study history at the Faculty of Letters of the University of Iași. In 1890 he went to study abroad in Italy, then in France. In 1892 Iorga went to England and again Italy. In 1893 he settled for a while in Germany where he enrolled in the doctoral program of the University of Berlin. He managed to get his doctorate from the University of Leipzig, one of the three members of the doctoral committee being the famous German historian Karl Lamprecht.

    Iorga returned to Romania in 1894 and at the age of 23 entered the academic world. In the same year, he also started his journalistic and political activity, and became close friends with the lawyer and law professor A. C. Cuza, a nationalist and anti-Semite, by the side of whom he would have a hectic political career. Iorga was an exponent of conservatism, nationalism and agrarianism and founded the popular magazine Sămănătorul (the harvester). Iorga was also the typical intellectual flirting with extremism, being both an inspiration and a victim to it. He cultivated nationalism and fell victim to it in 1940.

    The National Museum of History of Romania organized an exhibition marking a century and a half since Nicolae Iorga’s birth. It was the second event in Bucharest dedicated to Iorga in the last year, after the exhibition organized by the Romanian Academy. The director of the museum, Ernest Oberlander-Târnoveanu, says that the exhibition is an opportunity for anyone interested to understand better how big Iorga’s personality was:

    This exhibition is dedicated to a human life as it was, as Iorga put it. It is a selection, but not because we did not want to exhibit more objects. On the one hand, the space is limited, on the other hand, Iorga’s activity and the marks he left in contemporary history are immense. We can only hope that one day we will create a Nicolae Iorga documentary archive in the virtual space. The National Museum of Romanian History can exhibit for the first time to the public and visitors essential documents: from his birth certificate to Iorga’s job description from the University of Bucharest, or the numerous diplomas of merit he received from various academies and scholarly societies. We also exhibited correspondence, photographs, family documents, objects and an impressive series of orders and decorations. Nicolae Iorga was the most decorated Romanian civilian of all time.

    Historian, professor and academician Andrei Pippidi is Iorga’s nephew from one of his daughters. He owns most of the objects presented in the exhibition at the National Museum of History. Pippidi is one of the donors to the institution of culture of some personal objects of Iorga that will be exhibited in the permanent exhibitions and in the future thematic ones. Andrei Pippidi:

    There are manuscripts everywhere, of history books, of the daily press articles or of plays, poems, letters scribbled on random pieces of paper. All are edifying for his intellectual value. Admirers keep records of how much he published, even recorded monologues have been preserved. And we can now read his lectures thanks to hard-working stenographers.

    Nicolae Iorga’s personality left a significant mark on the Romanian culture of the 19th and 20th centuries. But such themed exhibitions are also meant to show the normal, mundane aspects of his life and work.

  • Nicolae Iorga la un secol și jumătate de la naștere

    Nicolae Iorga la un secol și jumătate de la naștere


    Nicolae Iorga este istoricul cu cea mai mare vizibilitate în lumea culturală din România, ba chiar și în afara acestei lumi. Numele lui Iorga este bine reprezentat în locurile publice fiind dat unor străzi, piețe, instituții de învățământ și cercetare. A fost unul dintre cel mai importanți istorici români ai secolului 20, unii ar spune chiar cel mai important. El și-a câștigat elogiile contemporanilor săi printr-o operă masivă, aproximativ 20.000 de titluri de volume, conferințe și articole, și prin ambiția sa de a fi autoritate de necontestat în domeniul istoriei. El s-a specializat în studiul Evului Mediu și în istoria Imperiului bizantin, dar a devenit romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. Iorga a fost și profesor universitar și academician. În afara domeniului în care a performant cel mai bine, al istoriei și al editării de documente istorice, Iorga a încercat să fie critic literar, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist. A fost și în centrul vieții politice, a fost parlamentar și a ocupat funcții de ministru. Pe de altă parte, uriașa sa popularitate se datorează morții tragice din noaptea de 27 noiembrie 1940, ucis de legionari, membrii partidului fascist din România interbelică.



    Nicolae Iorga s-a născut în 1871 la Botoșani și a dovedit capacități intelectuale deosebite, în special o memorie foarte bună. Poliglot, el a ales studiul istoriei pe care a făcut-o la Facultatea de Litere a Universității din Iași. În 1890 pleacă la studii în străinătate în Italia, apoi în Franța. În 1892 Iorga a fost în Anglia și din nou în Italia. În 1893 se oprește în Germania unde se înscrie la programul de doctorat al Universității din Berlin. Reușește să-și dea doctoratul la Universitatea din Leipzig, unul dintre cei trei membri ai comisiei doctorale fiind celebrul istoric german Karl Lamprecht. A revenit în România în 1894 și la 23 de ani a reușit să intre în mediul universitar. În același an a început și activitatea jurnalistică și politică unde a legat o strânsă prietenie cu avocatul și profesorul de drept A. C. Cuza, naționalist și antisemit, alături de care va avea o carieră politică agitată. Iorga a fost exponent al conservatorismului, naționalismului și agrarianismului și a fondat revista “Sămănătorul”, revistă populistă. Iorga a fost şi modelul intelectualului care a cochetat cu extremismul fiind deopotrivă inspiratorul şi victima sa. El a cultivat naţionalismul şi a căzut victimă furiei acestuia în 1940.



    Muzeul Național de Istorie a României a organizat o expoziție care să marcheze un secol și jumătate de la nașterea sa. A fost cea de-a doua manifestare la București dedicată lui Iorga în ultimul an și materializată într-o expoziție după ce Academia Română a frăcut același lucru. Directorul muzeului Ernest Oberlander-Târnoveanu a spus că expoziția este un prilej pentru oricine interesat să vadă mai îndeaproape importanța celui omagiat la 150 de ani de la naștere.


    “Această expoziție este una consacrată unei “vieți de om așa cum a fost”, așa cum a scris Iorga. Ea este o selecție, nu pentru că n-am fi dorit să expunem mai multe obiecte. Pe de-o parte că spațiul este limitat, pe de alta activitatea lui Iorga și urmele pe care le-a lăsat în istoria contemporană sunt imense. Putem numai să sperăm ca într-o bună zi în spațiul virtual să creăm o arhivă documentară Nicolae Iorga. Muzeul național de istorie a României poate să expună pentru prima oară publicului și vizitatorilor documente esențiale ale lui Iorga: de la certificatul său de naștere până la statul de funcțiune al lui Iorga la Universitatea din Bucrești, numeroasele diplome de merit pe care i le-au conferit academii și societăți savante. De asemenea, am expus corespondență, fotografii, documente de familie, obiecte și o impresionantă serie de ordine și decorații. Nicolae Iorga a fost cel mai decorat civil român din toate timpurile.”



    Istoricul, profesorul și academicianul Andrei Pippidi este nepotul lui Iorga din partea uneia dintre fiice. El deține majoritatea obiectelor prezentate în expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României. Pippidi este unul dintre donatorii către instituția de cultură a unor obiecte personale ale lui Iorga care vor fi expuse în expozițiile permanentă și în cele tematice viitoare. Andrei Pippidi. “Sunt manuscrise risipite pretutindeni, ale cărților de istorie, ale articolelor de presă aproape zilnice sau ale unor piese de teatru, sau ale versurilor care i-au exprimat sensibilitatea, sau ale scrisorilor mâzgălite pe orice petec de hârtie. Toate sunt edificatoare pentru valoarea sa intelectuală. Admiratorii nu prididesc să măsoare cât a tipărit, s-au păstrat chiar mponoloage înregistrate. Iar unor stenografi harnici le datorăm conferințele sale. În timpul vieții și-a putut asculta cuvântul rostit pe scenă unde îl împrumuta personajelor istorice în care se regăsise.”



    Personalitatea istoricului Nicolae Iorga a rămas ca un reper important al culturii române din secolele 19 și 20. Dar expozițiile tematice au menirea de a arăta și partea obișnuită, umană, a celor pe care îi considerăm importanți la un moment dat.




  • Uno sguardo sull’Italia. Ricordando Nicolae Iorga a BookCity Milano 2021

    Uno sguardo sull’Italia. Ricordando Nicolae Iorga a BookCity Milano 2021

    Nel 150/o anniversario della nascita del grande storico romeno Nicolae Iorga, Rediviva Edizioni, leditrice del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano, regala al pubblico la ristampa del suo volume “Breve storia dei romeni – con speciale considerazione delle relazioni con Italia”. Il libro di Nicolae Iorga, “fresco di stampa, ma altrettanto antico, se prendiamo in considerazione che la sua prima pubblicazione avvenne nel 1911”, come spiega a Radio Romania Internazionale la responsabile di Rediviva Edizioni, Violeta Popescu, sarà presentato alla X edizione di BookCity Milano, il 21 novembre, al Museo delle Culture, nel programma “Scritti dalla Città Mondo”. Pubblicato dalla Lega per lunità culturale dei romeni nel 1911, il volume era dedicato al popolo italiano fratello, che festeggiava i suoi primi 50 ani di Unità, ricorda la nostra ospite, invitando il pubblico a leggere “unopera valida anche oggi, che porta con sé un nobile messaggio di fratellanza, conoscenza reciproca e amicizia”.



    “Un progetto editoriale che significa un modestissimo nostro omaggio allautore a 150 anni dalla sua nascita, un segno di apprezzamento per una personalità che ha lasciato la sua impronta indelebile nel campo della ricerca storica. Siamo felici che proprio qui, a Milano, riusciamo nellambito del festival, ricordare limportante personalità di Iorga, soprattutto pensando al fatto che il grande storico si è recato più volte nella città lombarda”, aggiunge Violeta Popescu. “I suoi primi soggiorni a Milano, allinizio del Novecento, sono dovuti alle ricerche fatte negli archivi storici oppure presso la Biblioteca Ambrosiana”, spiega ancora la nostra ospite, ricordando che, nel periodo compreso tra le due guerre, Nicolae Iorga ha tenuto tre conferenze nel capoluogo lombardo: due al “Circolo di Milano” e una presso la Camera di Commercio Italo-Romena, nel 1927.



    “Nella nostra lingua, Nicolae Iorga pubblica una “Breve storia dei Romeni”, un singolare atto di omaggio allItalia: il volume stampato nel 1911 a Valenii de Munte per il nostro cinquantenario e oggi introvabile tanto in Italia quanto in Romania, meriterebbe una riedizione, perché lautore vi ha con particolare cura accertate le connessioni tra la nostra civiltà e quella danubiana nei vari secoli”, scriveva nel 1921 Michele A. Silvestri nella prefazione al volume “Introduzione allo studio della Romania e dei romeni” di Nicolae Iorga, citata da Rediviva Edizioni.



    Ledizione ristampata da Rediviva vede la riscrittura del testo originale in italiano contemporaneo a cura di Lorena Curiman. “Conoscere lopera di Iorga sui romeni, con speciale considerazione delle relazioni con lItalia, è un immergersi nella storia profonda di una nazione che più di qualunque altra è rimasta vicina al Bel Paese ed è lunica al mondo che porta nella sua radice il nome di Roma, con una presenza di tante famiglie miste e di oltre un milione di persone che portano ogni giorno il loro contributo alleconomia e alla vita sociale della loro seconda patria. È un viaggio nella conoscenza dellEuropa, con un approfondimento della storia militare, politica, dellarchitettura, della letteratura e della cultura nel suo senso più completo, riuscendo ad arricchire lorizzonte della cultura generale da parte del lettore”, scrive nella prefazione al libro lambasciatore di Romania in Italia, George Gabriel Bologan.



    “Certamente Iorga ha avuto sin da giovanissimo un grande amore per lItalia, che lo ha portato non solo a porla fra i suoi più importanti temi di ricerca, ma anche a fondare, insieme a tanti suoi colleghi ed amici come Pârvan o Murgoci, istituzioni culturali come la Casa Romena di Venezia e lAccademia di Romania in Roma; istituzioni che prima della guerra hanno avuto un ruolo importante sia nella formazione di molti dei migliori storici romeni, sia nella conoscenza reciproca tra i Romeni e quegli Italiani che allora arrivarono ad una conoscenza della Romania e della sua storia in proporzione assai migliore di quella che non si possa registrare oggi nella nostra Penisola”, nota, da parte sua, lo storico Marco Baratto nella postfazione intitolata “Nicolae Iorga, Milanese”.



    Quindi, il 21 novembre, dalle ore 12.00, Rediviva Edizioni e la sua responsabile Violeta Popescu invitano il pubblico al Museo delle Culture di Milano ad “Uno sguardo sullItalia. Ricordando Nicolae Iorga”. Interverranno George Gabriel Bologan, ambasciatore di Romania in Italia, Cristian Luca, vicedirettore dellIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, inaugurato nel 1930 da Nicolae Iorga come Casa Romena, accanto a Ida Garzonio, Marco Baratto e Silvia Storti.



    La decima edizione di BookCity Milano, in programma dal 17 al 21 novembre, è promossa dallAssessorato alla Cultura del Comune di Milano e dallAssociazione BookCity, costituita da prestigiose fondazioni culturali quali Corriere della Sera, Feltrinelli o Mondadori.




  • Jurnal Românesc – 12.07.2021

    Jurnal Românesc – 12.07.2021

    Guvernul de la Praga a inclus România în zona verde de risc epidemilogic şi a revizuit condiţiile de intrare în Cehia începând din 9 iulie, transmite ministerul român al Afacerilor Externe. Astfel, cei care vin din România trebuie să completeze, înaintea călătoriei, formularul electronic de sosire şi să fie în posesia dovezii completării acestuia la destinaţie. Vaccinarea se dovedeşte cu certificatul european de vaccinare şi, tranzitoriu, cu certificatul naţional de vaccinare eliberat de statele membre ale UE. Trecerea prin boală se dovedeşte cu un certificat medical în limba engleză, pe care sunt imprimate ştampila, datele de identificare şi numărul de telefon ale medicului care profesează într-un stat membru UE. Oamenii nevaccinaţi sau care nu au trecut prin boală au obligaţia de a fi în posesia rezultatului negativ al unui test antigen, nu mai vechi de 48 de ore, sau al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Cetăţenii cehi şi persoanele cu drept de reşedinţă în Cehia pot intra în acest stat chiar şi în cazul unui test pozitiv, efectuat cu mai puţin de 14 zile înainte de călătorie. Autorităţile cehe au comunicat că testele antigen sau PCR se pot efectua şi în maximum cinci zile de la revenirea din străinătate. Români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei la Praga: 0042 025 753 42 10, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice 0042 060 707 85 01.

    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format videoconferinţă, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din Portugalia. La întâlnire, la care a participat şi ambasadorul la Lisabona, Ioana Bivolaru, românii din spaţiul lusitan au semnalat o serie de dificultăţi cu care se confruntă, în domeniul muncii şi protecţiei sociale, şi au solicitat informaţii despre condiţiile de călătorie înspre şi dinspre Portugalia, în contextul pandemiei de COVID-19, condiţiile de călătorie în străinătate pentru minorii români care au dublă cetăţenie şi informaţii despre prestarea serviciilor consulare, în special în regim de consulat itinerant. Reprezentanţii ambasadei au prezentat proiectele pe care le au în derulare pentru sprijinirea membrilor comunităţii româneşti, inclusiv planurile privind organizarea unui consulat itinerant în septembrie, în localitatea Loule, din regiunea Algarve. Participanţii la reuniune au fost îndrumaţi să folosească platforma econsulat.ro şi să disemineze informaţiile primite în rândul comunităţilor româneşti. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie, Cipru şi Austria. Următoarea reuniune din cadrul campaniei va avea loc cu reprezentanţii românilor Franţa.

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, i-a îndemnat pe români să se vaccineze şi a atras atenţia că, în caz contrar, există riscul ca în septembrie România să se confrunte din nou cu o creştere a ratei de infectare, în condiţiile în care varianta Delta a SARS-CoV-2 este foarte agresivă. Trebuie să rămânem mobilizaţi în continuare în condiţiile în care varianta Delta prezintă un pericol crescut prin gradul de răspândire rapid pe care îl are şi este foarte important ca, încă de pe acum, să se lucreze la planuri de acţiune începând cu septembrie, atunci când se vor fi terminat concediile şi copiii stau să înceapă şcoala. (…) Din punctul nostru de vedere ca Guvern, prioritatea zero trebuie să rămână în continuare (…) vaccinarea, a declarat Turcan. De la începutul campanie de inoculare, în 27 decembrie 2020, şi până în prezent în România au fost vaccinaţi cu schema completă peste 4.650.000 de oameni. Serurile disponibile sunt cele produse de Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson.

    Expoziţia foto-documentară Nicolae Iorga – un destin în imagini prezintă online săptămânal, până pe 29 noiembrie, viaţa şi activitatea marelui istoric român. Manifestarea, care are loc cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea savantului, reuneşte imagini de epocă şi materiale fotografice originale ce provin din patrimoniul unor muzee, biblioteci, instituţii de învăţământ superior şi de cercetare şi arhive judeţene. Expunerea online, în succesiune cronologică, este însoţită de fişe descriptive în limba italiană, ce conţin datele tehnice ale materialului imagistic şi informaţii biografice şi profesionale referitoare la cariera academică şi rezultatele muncii lui Nicolae Iorga. Acesta este autorul unei vaste opere, în care a abordat nenumărate aspecte ale istoriei şi culturii naţionale şi universale. Ca om politic şi cărturar, Iorga a fost un protagonist al vieţii parlamentare, dar şi ctitor al unor aşezăminte culturale şi instituţii de cercetare. Expoziţia este prezentată pe pagina de Facebook a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, pe site-urile ICR şi ale numeroaselor muzee, biblioteci şi universităţi partenere.

  • Nicolae Iorga 150

    Nicolae Iorga 150


    Tru galleria-a mastiloru mutrinda tricutlu a româñiloru, aţea a istoriclui Nicolae Iorga easti anamisa di nai cama ancărcate di semnificație pozitivă. Aestu lucru ari dauă exighiseri. Prota easti una politică, dimi aţea că Nicolae Iorga fu asasinat tru brumaru 1940 di ună parei di legionari tru pădurea di Strejnicu, ditu nordul a Bucureștiului. Iorga fu aflatu căbati di legionari ti moartea a liderului a lor Corneliu Zelea Codreanu tru 1938 iara moartea a lui preşcavă feaţi ca elu s’hibă mitizatu. A daua exighiseari, idyea di mari simasie cumu prota, fu aţea fortumă di producție intelectuală ţi u alăsă dupu elu: aproapea 20.000 di articoli di presă și 1200 di tomuri și broșuri.



    Academia Română nsimnă tora ayoñea treaţirea a unlui secol și giumitati di la amintarea al Iorga ditu 1871 pritu ună expoziție și un catalog cu documente personale facsimilate și caduri inedite. Eroulu yiurtusitu s’avea amintată Botoșani, tru nord-estul ali Românie, ca hilliu a unlui avocat. Studii di istorie feaţi la universităț ditu România, Italia, Franța și Germania și acăţă tu isapi lenu turlii di subiecte și teme di istorie ali Românie și ali istorie universală. Acăţă tu isapi și alte domenii culturale cum va hibă literatura și critica liteaară, editarea di documenti, istoria artăllei, filosofia istoriillei. Poliglotu, Iorga eara fluent tru limbile di urdinari internațională ditu aţelu kiro și s-duki ligatu di curentul cultural a sămănătorismului cari adutea ma marea tiñie a huryeatlui.



    Iorga feaţi și politică la nai ma analtu nivel și, ași cum spuneamu ma ninti, politica fu aţea cari ălli adusi bitisita traghică. Fu șef di partid, parlamentar, prim-ministru anamisa di añilli 1931-1932. Ditu videala politică fu conservator, antisemit și adeptu a autoritarismului. Thimilliusi Partidul Naționalist Democrat deadunu cu avocatlu A. C. Cuza tru 1910 și anvărliga di primlu polimu mondial fu adeptulu ti intrarea ali Românie tru polimu deadunu cu statili ditu Antanta, Franța, Marea Britanie și Rusia. Fu profesor și aprucheatu a văsillelui Carol al II-lea, tru a curi camarilă avea intrată tu bitisita-a a añilor 1930.



    Prezidentulu ali Academie Române Ioan-Aurel Pop, la lansarea a expozițillei ti Iorga la 150 di ani, exighisi aderența a istoricului la ideea nai cama vărtoasă ditu aţelu kiro, la naționalism. “Evocarea al Nicolae Iorga nu s’faţi aplo, câtivărăoară nu poati să s’facă ici c4ţe avu ună personalitati pănu di mardzină. Multi ditu punctilio a banăllei a lui suntu ti zburari și s-hărsiră di ansărearea a critiţloru: di la activitatea ditu tinireaţă până şi atea că avea cumăndusită un partid cari să spusi naționalistu și până la tentili a născăntoru ditu creațiili a lui. Iorga bănă tu un kiro postromanticu, tru ună turlie di romantismu amănatu, cari dădea a națiunilor rolu fundamentalu tru istorie. Di altă parti, tinireața și maturitatea al Iorga s’dipluseaşti cu perioada di destrămari a imperiilor multinaționali și formarea-a statilor naționale tru Europa Centrală și di Sud-Est. Nai cama arăspândită și avansată idee a populiloru ghidati di elitili a secolui al 19-lea avea ca idee emanciparea colectivă, alumta ti libirtati națională. Dimecu Iorga s-lugursi și să spusi ca hiinda un naționalistu.”



    Adză, mutrinda năpoi, năili bărnuri suntu cu mintea ta s’nu hibă simfuñi cu alidzerllli fapti di năintașlli a lor. Ama Ioan-Aurel Pop cundille ti putearea di seducție pi cari ună idee u faţi tu kirolu a llei. “Naționalismul yilipsea atumţea vrearea ti identitatea a populiloru pritu limbă, obârșie, pisti, tradiții, folclor. Aţea identificari a intelectualilor, a elităllei prăxită, cu a loru populi agiumti cu kirolu moderne, fu cultivată, ndrupătă și teoretizată di romantismu ahurhinda cu Johann Gottfried Herder. Ti aţea, tră Nicolae Iorga romantismul eara aproapea idyealui cu naționalismul. Nicolae Iorga bagă sumu semnul a egalitatillei anamisa di școala romantică și școala naționalistă, lugrseaşti că activitatea istorică di haractiru romantic eara ndreaptă ti niscănţă scupadz naționalişti. El cundilleadză că Școala di Analte Studii di Paris eara atea cari ălu avea căndăsită s’acaţă calea di cătă curentul romantic, dimi naționalistu, cătră metoda seertă și strictă a mărturiillei documentilor.”



    Furteaţa ti nipistipseari ţi u avu naționalismul tru secolu 19-lea nu fu ici ti niacăţari tu isapi. Aţea furteaţă poti s’hibă vidzută şi adză acă numata easti ună idhee ţentrală. Ioan-Aurel Pop. “Adză noi spunem că pritu romantism s-distiptă spiritul național iara tru kirolu al Iorga să spunea că s’avea diştiptată spiritlu naționalistu. Populu, pritu cari Iorga akicăsea huryitimea, și eara ti dealihea maca 90% ş-cama ditu români eara atumţea huryeaţ, eara creatorlu a tutulor valorlor naționali. El să spunea ca hiindalui națiunea tru tuti timpurli cari nu eara altuţivs că maş ună videală a huryitimillei. Neise, tră Iorga, s’eştă naționalistu nsimna s’eştă democrat di itia că națiunea eara reprezentată di huryeaţ. Etimologhicu zburănda, exighisea Iorga, zboarăli latin și grec cari exprimă noțiunea di populu, dimi populus și dimos, eara sinonimi. Și atumţea, cum națiunea eara isa cu populu și cu naționalismul iara demosul cu democrația eali eara noțiuni sinonime. A deapoa cara naționalismul yilipsea turlia superioară di solidaritati a popului, atumţea el nu putea s’hibă că maşi democrație. Aestu eara naționalismul tru concepția al Nicolae Iorga.”



    Cathi unu bărnu ari credzurli a lui ei și nu di pțăni ori credințili aduc ma multu arău și trăñipseari dicât avea naeti s-u facă. Istoria nu giudică oamiñilli și ideili a lor ama lipseaşti s’li exighisească. Avantajili a posteritatillei suntu că ea poati să spună atea ţi tră anterioritati eara un yinitoru nilimbidu.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Nicolae Iorga 150

    Nicolae Iorga 150

    . La
    première est politique, Nicolae Iorga ayant été assassiné en novembre 1940 par
    un groupe de membres de la Garde de Fer, (parti d’extrême droite), dans la
    forêt de Strejnicu, au nord de Bucarest. Les adhérents de ce parti avaient
    accusé Iorga d’être responsable de la mort de leur leader Corneliu Zelea
    Codreanu, dont la mort violente, en 1938, avait contribué à sa mythification. La
    seconde raison, tout aussi importante que la première, se trouve dans l’immense
    production intellectuelle que Nicolae Iorga a laissé en héritage: quelque
    20.000 article de presse et 1200 volumes et brochures.








    L’Académie roumaine a récemment
    marqué le 150e anniversaire de la naissance de Iorga, à travers une
    exposition et un catalogue de documents personnels facsimilés et de
    photographies inédites. L’historien, fils d’un avocat, est né en 1871, dans la
    ville de Botoșani, au nord-est de la Roumanie. Il a fait des études d’histoire
    dans des universités de Roumanie, Italie, France et Allemagne, et il s’est
    penché sur des sujets et des thèmes des plus divers de l’histoire universelle
    et de celle de la Roumanie. Il s’est aussi intéressé à d’autres domaines
    culturels, tels la littérature et la critique littéraire, l’édition de
    documents, l’histoire de l’art, la philosophie de l’histoire. Nicolae Iorga était
    un polyglotte, maîtrisant parfaitement les langues internationales de son
    époque. Il a été proche du courant culturel appelé « sămănătorism »,
    qui glorifiait le paysan roumain.








    Nicolae Iorga s’est aussi impliqué
    dans la politique de haute volée, cette activité ayant entraîné sa mort
    tragique. Il a été chef de parti, membre du parlement et premier ministre entre
    1931 et 1932. En termes de convictions, il était conservateur, antisémite et
    adepte de l’autoritarisme. En 1910, avec l’avocat A. C. Cuza, il a fondé le
    Parti nationaliste démocrate et il a soutenu l’entrée de la Roumanie dans la
    Première guerre mondiale aux côtés de l’Entente (France, Royaume Uni et Russie).
    Il a enseigné à l’université et il a été un des proches du roi Carol II, dont
    il a rejoint la camarilla à la fin des années 1930.








    Lors du vernissage de l’exposition
    consacrée au 150e anniversaire de Nicolae Iorga, le président de
    l’Académie roumaine, Ioan-Aurel Pop, a expliqué l’adhésion de l’historien à
    l’idée la plus forte de son temps, le nationalisme : « Ce n’est pas simple d’évoquer Nicolae Iorga, parfois c’est
    même impossible, tellement sa personnalité fut écrasante. De nombreux éléments
    de sa vie sont discutables, et ont subi un véritable assaut de la part des
    critiques: depuis son activité de jeunesse jusqu’au fait d’avoir été à la tête
    d’un parti politique nationaliste et la couleur de certaines de ses œuvres.
    Iorga a vécu à une époque postromantique, une espèce de romantisme tardif, qui
    donnait aux nations le rôle fondamental dans l’histoire. D’ailleurs, la
    jeunesse et la maturité de Iorga se superposent à la période d’effondrement des
    empires multinationaux et de formation des États nationaux en Europe centrale et
    du sud-est. L’idée la plus partagée et la plus progressiste, celle des peuples
    guidés par les élites du XIXe siècle, mettait en avant l’émancipation
    collective, la lutte pour la liberté nationale. Iorga s’est donc considéré
    comme nationaliste et s’est assumé en tant que tel. »








    À présent, les nouvelles
    générations sont tentées de blâmer les choix faits par leurs précurseurs. Pourtant,
    Ioan-Aurel Pop a insisté sur la force de séduction d’une idée dans son époque : « Le nationalisme exprimait, à
    l’époque, l’amour pour l’identité des peuples, à travers la langue, l’origine,
    la foi, les traditions, le folklore. L’identification des intellectuels, de
    l’élite éduquée, avec leurs peuples devenus entre temps modernes, a été
    cultivée, soutenue et formaliser par le romantisme, à commencer avec Johann
    Gottfried Herder. Donc, pour Nicolae Iorga le romantisme était quasi synonyme
    avec le nationalisme. Aux yeux de Nicolae, l’école romantique et l’école nationaliste
    sont égales, l’activité historique à caractère romantique étant consacrée à des
    fins nationalistes. Il prétend que l’École des Hautes études de Paris l’avait
    poussé vers le courant romantique, c’est-à-dire nationaliste, vers la méthode
    sévère et stricte du témoignage des documents. »








    Au XIXe siècle, le nationalisme eu
    une incroyable force, visible encore aujourd’hui, bien qu’elle ne soit plus une
    idée centrale. Ioan-Aurel Pop : « Aujourd’hui,
    nous disons que le romantisme a éveillé l’esprit national, tandis qu’à l’époque
    de Iorga on parlait de l’esprit nationaliste. Le peuple, un mot qui, pour
    Iorga, désignait les paysans, car plus de 90% des Roumains étaient des paysans,
    le peuple donc était le créateur de toutes les valeurs nationales. La nation
    n’avait jamais été autre chose qu’une expression de la paysannerie. Pour Iorga,
    être nationaliste signifiait être démocrate, car la nation était représentée
    par les paysans. D’un point de vue étymologique, expliquait-il, les mots latin
    et grec qui expriment la notion de peuple – respectivement populus et demos -
    étaient synonymes. Donc, puisque nation était le synonyme de peuple et de
    nationalisme, et démos était le synonyme de démocratie, alors ces deux notions
    étaient aussi synonymes. Comme le nationalisme était la forme supérieure de
    solidarité du peuple, il ne pouvait être que démocratie. Voilà ce que Nicolae
    Iorga entendait par nationalisme. »








    Chaque génération a ses propres
    convictions, et il arrive souvent que certaines de ces convictions produisent
    plus de mal et de souffrances que ce que leurs partisans auraient pensé.
    L’histoire ne juge pas les gens et leurs idées, mais elle doit les expliquer.
    La postériorité a l’avantage de pouvoir évaluer ce qui n’était qu’avenir
    incertain aux yeux de l’antériorité.

  • Nicolae Iorga 150

    Nicolae Iorga 150

    În
    galeria figurilor trecutului românilor, cea a istoricului Nicolae Iorga este
    printre cele mai încărcate de semnificație pozitivă. Acest fapt are două
    explicații. Prima este una politică, și anume aceea că Nicolae Iorga a fost
    asasinat în noiembrie 1940 de un grup de legionari în pădurea de la Strejnicu,
    din nordul Bucureștiului. Iorga fusese învinovățit de legionari de moartea
    liderului lor Corneliu Zelea Codreanu în 1938 iar moartea sa violentă a făcut
    ca el să fie mitizat. A doua explicație, la fel de importantă ca prima, a fost cantitatea
    imensă de producție intelectuală pe care a lăsat-o în urmă: aproximativ 20.000
    de articole de presă și 1200 de volume și broșuri.


    Academia
    Română a marcat recent trecerea a unui secol și jumătate de la nașterea lui
    Iorga din 1871 printr-o expoziție și un catalog cu documente personale
    facsimilate și fotografii inedite. Eroul aniversat se născuse la Botoșani, în
    nord-estul României, ca fiu al unui avocat. A studiat istoria la universități
    din România, Italia, Franța și Germania și a abordat cele mai variate subiecte
    și teme de istorie a României și istoriei universale. A abordat și alte domenii
    culturale cum ar fi literatura și critica literară, editarea de documente,
    istoria artei, filosofia istoriei. Poliglot, Iorga era fluent în limbile de
    circulație internațională de la acea vreme și s-a simțit atașat de curentul cultural
    al sămănătorismului care glorifica figura țăranului.


    Iorga
    a făcut și politică la cel mai înalt nivel și, așa cum aminteam anterior,
    politica a fost cea care i-a adus sfârșitul tragic. A fost șef de partid,
    parlamentar, prim-ministru între anii 1931-1932. Din punct de vedere politic a
    fost conservator, antisemit și adept al autoritarismului. A fondat Partidul
    Naționalist Democrat împreună cu avocatul A. C. Cuza în 1910 și în preajma
    primului război mondial a fost adept al intrării României în război alături de
    statele Antantei, Franța, Marea Britanie și Rusia. A fost profesor și apropiat
    al regelui Carol al II-lea, în a cărui camarilă a și intrat la sfârșitul anilor
    1930.


    Președintele
    Academiei Române Ioan-Aurel Pop, la lansarea expoziției despre Iorga la 150 de
    ani, a explicat aderența istoricului la ideea cea mai puternică a timpului său,
    la naționalism. Evocarea lui
    Nicolae Iorga nu se poate face simplu, câteodată nu se poate face deloc fiindcă
    a avut o personalitate copleșitoare. Multe din punctele vieții sale sunt
    discutabile și s-au bucurat de asaltul criticilor: de la activitatea din
    tinerețe până la faptul că a condus un partid care s-a chemat naționalist și
    până la tentele unora dintre creațiile sale. Iorga a trăit într-o perioadă
    postromantică, într-un fel de romantism întârziat, care acorda națiunilor rolul
    fundamental în istorie. De altfel, tinerețea și maturitatea lui Iorga se
    confundă cu perioada destrămării imperiilor multinaționale și a formării
    statelor naționale în Europa Centrală și de Sud-Est. Cea mai răspândită și
    avansată idee a popoarelor ghidate de elitele secolului al 19-lea avea ca idee
    emanciparea colectivă, lupta pentru libertate națională. Prin urmare Iorga s-a
    considerat și s-a declarat un naționalist.



    Astăzi,
    privind în urmă, generațiile noi sunt tentate să blameze alegerile făcute de
    înaintașii lor. Însă Ioan-Aurel Pop a insistat asupra puterii de seducție pe
    care o idee o exercită la vremea ei. Naționalismul exprima pe atunci dragostea pentru identitatea popoarelor
    prin limbă, obârșie, credință, tradiții, folclor. Acea identificare a
    intelectualilor, a elitei educate, cu propriile popoare devenite între timp
    moderne, a fost cultivată, susținută și teoretizată de romantism începând cu
    Johann Gottfried Herder. De aceea, pentru Nicolae Iorga romantismul era aproape
    sinonim cu naționalismul. Nicolae Iorga pune semnul egalității între școala
    romantică și școala naționalistă, consideră că activitatea istorică de caracter
    romantic era consacrată unor scopuri naționaliste. El pretinde că Școala de
    Înalte Studii de la Paris era cea care îl deprinsese să se îndrepte dinspre
    curentul romantic, adică naționalist, înspre metoda severă și strictă a
    mărturiei documentelor.



    Forța
    incredibilă pe care a avut-o naționalismul în secolul al 19-lea nu a fost deloc
    de neglijat. Acea forță se poate observa chiar și azi deși nu mai este idee
    centrală. Ioan-Aurel Pop. Astăzi
    noi spunem că prin romantism s-a deșteptat spiritul național iar în vremea lui
    Iorga se spunea că se deșteptase spiritul naționalist. Poporul, prin care Iorga
    înțelegea țărănimea, și era firesc pentru că peste 90% dintre români erau
    atunci țărani, era creatorul tuturor valorilor naționale. El întruchipase
    națiunea în toate timpurile care nu era altceva decât o ipostază a țărănimii.
    Prin urmare, pentru Iorga, a fi naționalist însemna a fi democrat deoarece
    națiunea era reprezentată de țărani. Etimologic vorbind, explica Iorga,
    termenii latin și grec care exprimă noțiunea de popor, adică populus și demos, erau
    sinonime. Și atunci, cum națiunea era egală cu poporul și cu naționalismul iar
    demosul cu democrația ele erau noțiuni sinonime. Iar dacă naționalismul
    întruchipa forma superioară de solidaritate a poporului, atunci el nu putea fi
    decât democrație. Acesta era naționalismul în concepția lui Nicolae Iorga.



    Fiecare
    generație are crezurile ei și nu de puține ori credințele aduc mai mult rău și
    suferință decât ar fi intenționat s-o facă. Istoria nu judecă oamenii și ideile
    lor dar trebuie să le explice. Avantajele posterității sunt că ea poate evalua
    ceea ce pentru anterioritate era un viitor neclar.


  • Nicolae Iorga. Acasă, la Veneția și în cultura europeană

    Nicolae Iorga. Acasă, la Veneția și în cultura europeană

    Un scurt dialog
    despre marele istoric, om politic și erudit român, Nicolae Iorga de la a cărui
    naștere (5 iunie 1871) se împlinesc 150 de ani. Partenerul ediției : Dr. Monica
    Joița – Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.


  • 80 Jahre seit der Ermordung des Historikers Nicolae Iorga

    80 Jahre seit der Ermordung des Historikers Nicolae Iorga

    Am 6. September 1940 proklamierte das Antonescu-Regime Rumänien zum national-legionären Staat. Das bedeutete, dass die Staats- und Gesellschaftsordnung unter Einbindung der Eisernen Garde in die Regierungsgeschäfte eine faschistische war, die sich aus den Vorbildern des italienischen Faschismus und des deutschen Nationalsozialismus inspirierte. Als Befürworter der Theorie der rassischen Überlegenheit ging der rumänische Faschismus einbher mit dem europäischen, und die meisten historischen Studien betrachten das national-legionäre Antonescu-Regime als autoritär und gegen elementare demokratische Normen. In der heutigen Ausgabe unserer Geschichtsrubrik Pro Memoria sprechen wir über die Ermordung des Historikers Nicolae Iorga. Den Originalbeitrag verfasste Steliu Lambru. Ich bin Florin Lungu und bringe Ihnen die deutsche Fassung.




    Das faschistische Regime wurde nach der starken Krise möglich, die in der die Herrschaft von König Karl II. eine lokale rumänische Version der europäischen Krise war. Seit 1938 hatte Karl II. Sein personalisiertes autoritäres Regime proklamiert, das Rechte und Freiheiten verbot. Anfang September 1940 wurde der Herrscher als Hauptverantwortlicher für die territoriale Katastrophe, die Rumänien erlitten hatte, betrachtet. Im Juni 1940 waren Bessarabien und die Nordbukowina von der Sowjetunion annektiert worden, und im August hatte sich Ungarn infolge des Zweiten Wiener Schiedsspruchs Nordsiebenbürgen einverleibt. Am 5. September ernannte Karl II. unter dem Druck der Öffentlichkeit General Ion Antonescu zum Staatsoberhaupt und dankte anhsclie‎ßend ab. In seiner viereinhalbmonatiger Existenz bis zum 23. Januar 1941 war das national-legionäre Antonescu-Regime von repressiven Ma‎ßnahmen geprägt, die sich vor allem gegen die Anhänger und die sogenannte Kamarilla Karl II. richtete, der die Demokratie ruiniert hatte. Die Rache der Legionäre an 65 Spitzenpolitiker, hochrangige Beamten und Günstlinge des Königs ist dadurch erklärbar, dass die Faschisten sie für die Repressionsma‎ßnahmen und insbesondere den Tod des Führers der Eisernen Garde, Corneliu Zelea Codreanu, im November 1938 für verantwortlich hielten.



    Eines der Opfer der Legionäre war der Historiker Nicolae Iorga. Geboren 1871, wird er von nationalistischen Historikern als der wichtigste rumänische Historiker angesehen und diese Meinung ist auch in der Öffentlichkeit unter Laien weit verbreitet. Es gibt zwei Gründe, warum man sogar von einem Iorga-Kult sprechen kann: sein beeindruckendes Werk und sein tragischer Tod. Iorga hat enorm viel geschrieben, er gilt als Verfasser von etwa 1.250 Büchern und 25.000 Artikeln. Bevor er dem faschistischen Terror zum Opfer fiel, war Iorga das Vorbild des Intellektuellen, der mit dem Extremismus kokettierte und tragisch endete. Er kultivierte den Nationalismus und fiel dessen Auswüche selber zum Opfer.



    Der Historiker Ioan Scurtu fasst die Ideen von Nicolae Iorga und seine politische Tätigkeit zusammen:



    Iorga war ein Nationalist, 1910 gründete er zusammen mit A.C. Cuza die Demokratische Nationalistische Partei. Er pflegte die Idee, dass sich die Rumänen in allen Bereichen behaupten müssten, auch in der Wirtschaft, da er wusste, dass seit dem Ende des 19. Jahrhunderts die wichtigsten Industrieunternehmen, Banken und der Handel in den Händen von nationalen Minderheiten und Ausländern waren. Er sagte, dass das rumänische Element das ausländische ersetzen sollte, eine Nationalisierung müsse erreicht werden. Aber dies müsse man auf friedliche Weise herbeiführen, die Rumänen müssten sich vorbereiten, zu lernen, um die Geheimnisse jedes Gewerbes so zu beherrschen, dass sie im Wettbewerb mit Fremden gewinnen können. Sicherlich propagierten auch die Legionäre diese Ideen, nur dass sie eine viel extremistischere Linie verfolgten, die so weit ging, dass sie diejenigen liquidierten, die sich ihrer Politik widersetzten.“




    Mitte der 1930er Jahre kam es zum Zerwürfnis zwischen Iorga und den faschistischen Legionären, deren Mentor er sein wollte. Iorgas stolze und schwierige Art lie‎ß die Beziehung ausarten. Der kritische Moment wurde im März 1938 verzeichnet, als nach der Auflösung der politischen Parteien auch die Legionärsbewegung durch ein Rundschreiben von Codreanu seit dem 24. Februar 1938 ihre Tätigkeit eingestellt hatte. Der Handel in sogenannten Legionärsläden ging jedoch weiter, die Geschäfte der Legionäre lockten mit kleineren Preisen, die den Produktionskosten entsprachen. Der Historiker Ioan Scurtu beschreibt ausführlich, wie es zum Streit zwischen Iorga und den Legionären kam:



    Nicolae Iorga erkannte, dass diese Legionärsläden zu Zentren geworden waren, in denen sie sich versammelten und Aktionen planten, die auf die Destabilisierung des Staates abzielten. Er forderte die Abschaffung des Legionärshandels. In diesem Zusammenhang schrieb Codreanu einen Brief an Iorga, in dem er ihn der Unredlichkeit beschuldigte. Nachdem er die Idee propagiert hatte, dass die rumänische Mehrheitsbevölkerung sich mehr in den Handel einbringen sollte, damit Geschäfte von Menschen mit fremden Wurzeln, insbesondere jene von Juden, Schaden nehmen, forderte Iorga die Abschaffung dieser Geschäfte. Iorga zeigte [dem Premierminister] Armand Călinescu den ächtenden Brief von Codreanu, Călinescu wiederum zeigte ihn dem König Karl II., und Iorga wurde geraten, Codreanu zu verklagen und so kam es zum Prozess. Während des Prozesses erkannte Iorga, dass er einen sehr riskanten Weg eingeschlagen hatte und zog seine Klage zurück. Aber der Prozess ging weiter und Codreanu wurde schlie‎ßlich zu sechs Monaten Gefängnis verurteilt. Während des Prozesses wurden Durchsuchungen im Hauptquartier der Legionärsbewegung, im sogenannten Grünen Haus und in den Wohnungen mehrerer Legionäre durchgeführt. Auf dieser Grundlage wurde ein neuer Prozess gegen Codreanu eingeleitet, der im Mai 1938 wegen staatsfeindlicher Handlungen und des Besitzes von Geheimdokumenten zu 10 Jahren Zwangsarbeit verurteilt wurde, Anschuldigungen, die unbegründet waren. Bei einer Überstellung aus dem Gefängnis in Râmnicu Sărat nach Jilava, dem Gefägnis bei Bukarest, wurde Codreanu in der Nacht vom 29. auf den 30. November 1938 während der Beförderung in der Nähe des Tâncăbeşti-Waldes ermordet.“




    Am 27. November 1940 wurde Nicolae Iorga von einem Legionärskommando von zu Hause abgeholt und in den Wald von Strejnicu gebracht, wo er mit neun Schüssen hingerichtet wurde. So bezahlte der Historiker mit seinem Leben für seine Meinungen in einer Zeit, in der Missbrauch, Hass und politische Morde Oberhand gewonnen hatten.