Radio România Internațional

Tag: Nicolae Zamfir

  • Jurnal românesc – 28.03.2023

    Jurnal românesc – 28.03.2023


    Toate instituţiile europene şi statele membre UE, cu o singură excepţie – Austria, sunt ferm în favoarea aderării României la Spaţiul Schengen, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti. “Anul trecut, prin eforturi diplomatice, am obţinut susţinerea fermă şi activă a Franţei şi Germaniei, am convins Finlanda, apoi Suedia şi Olanda. Am susţinut definitivarea raportului MCV (…) schimbarea de ultim moment a poziţiei Austriei a fost bruscă, motivată doar din raţiuni de politică internă şi imposibil de anticipat, luând prin surprindere inclusiv pe preşedintele Austriei şi partenerii de coaliţie”, a afirmat Aurescu. Şeful diplomaţiei române a precizat că înainte de alegerile din landul austriac Salzburg, programate la 23 aprilie, e dificil de aşteptat o modificare de poziţie a acestei ţări şi că “nu trebuie create aşteptări grăbite” în ceea ce priveşte aderarea. Poziţia a fost confirmată de preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat că nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie pentru aderarea României la Schengen. El a catalogat veto-ul Austriei din 8 decembrie 2022 drept “o palmă dată Uniunii Europene şi aspiraţiilor de liberă mişcare a cetăţenilor europeni”. “Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetăţenii noştri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spaţiu nu doar al Pieţei Unice, ci şi al libertăţii de mişcare”, a mai spus preşedintele României.



    Artiştii Nicolae Botgros, Grigore Leşe şi Gheorghe Zamfir au fost premiaţi de miniştrii Culturii din România şi Republica Moldova, Lucian Romaşcanu şi, respectiv, Sergiu Prodan. Cei trei, care au avut un moment muzical comun, au fost recompensaţi cu “Premiul special pentru întreaga activitate”. Ceremonia s-a desfăşurat în cadrul spectacolului “Limba română este patria mea!”, care a avut loc la Palatul Naţional “Nicolae Sulac” din Chişinău. ” (…) Investiţi în cultură şi atunci vom avea atâtea poduri peste Prut că nu o să vă vină să credeţi”, a declarat ministrul Culturii de la Chişinău, Sergiu Prodan. La rândul său, ministrul român al Culturii, Lucian Romaşcanu, i-a felicitat pe parlamentarii moldoveni care au adoptat limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova. El a declarat că demersul acestora este un “act de patriotism, de iubire de ţară”. “Adoptând şi oficial această limbă suntem împreună în Europa”, a conchis Romaşcanu. Evenimentul de la Chişinău, la care au mai participat preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului României, Marcel Ciolacu şi Alina Gorghiu, şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a fost prilejuit de împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România.



    Reprezentanţa la Paris a Institutului Cultural Român sprijină prezența regizoarei Geo Dobă la Festivalul Internațional de Muzică şi Cinema de la Marsilia, unde va prezenta un scurtmetraj, co-producție româno-franceză, aflat încă în fază de producție. România va mai fi reprezentată la Marsilia și de inițiatorul festivalului Animest Mihai Mitrică. Acesta va participa la evenimentul Cec în alb, în secțiunea “Invitații festivalului”, cu filmele “Ceva” regizat de Paul Mureșan și “Amok” în regia lui Balazs Turai. Consacrat promovării tinerei creații cinematografice și creației muzicale pentru imagine, Festivalul Internațional de la Marsilia se desfășoară în perioada 27 martie – 1 aprilie.



    Artiștii români Maria Bordeanu, Vladimir Păun-Vrapciu şi Diana Rad participă la expoziția “Arte Laguna Prize 2023”, care este deschisă până la 16 aprilie la Veneţia. Maria Bordeanu cu lucrarea Reflection II şi Vladimir Păun-Vrapciu, cu lucrarea Yellow vests – showcases in Paris sunt prezenţi în secțiunea Pictură, în vreme ce Diana Rad, cu lucrarea Terrarium, participă în secțiunea Grafică Digitală. Arte Laguna Prize este o expoziție internațională de arte vizuale, organizată la fiecare doi ani în spațiile Arsenale Nord Venezia. Manifestarea reuneşte lucrări de pictură, fotografie, sculptură și instalație, artă video, performance, artă digitală, grafică digitală și benzi desenate, land art, artă urbană şi obiecte de design.




  • Laserul de la Măgurele, o oportunitate pentru ştiinţă

    Laserul de la Măgurele, o oportunitate pentru ştiinţă

    La Măgurele, lângă Bucureşti, încep testele pentru viitorul laser de mare putere – sistemul Extreme Light Infrastructure, de 10 petawaţi (petawatul este 10 la puterea a 15-a waţi). Într-o emisiune a postului public de radio, realizată, în premieră, la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, directorul instituţiei, Nicolae Zamfir, a estimat că experimentele vor putea începe în ianuarie 2019. Până atunci, însă, se lucrează la montarea aparaturii şi la formarea echipei.



    Nicolae Zamfir: Suntem în etapa a II-a, să spunem aşa. Etapa I a fost să avem casa, deci clădirea, construcţiile. Etapa a II-a este să începem montarea atât a echipamentelor mari, laserul de mare putere şi sistemul Gama, cât şi a aranjamentelor experimentale. Etapa a III-a va consta în a le testa, în a le pune în funcţiune, ca să intrăm în faza de operare.” Munca la ceea ce va fi cel mai mare laser din lume este una de echipă. O echipă la care, fascinaţi de posibilităţile pe care le va oferi ştiinţa, şi-au confirmat participarea cercetători din întreaga lume.



    Din nou, directorul Institutului “Horia Hulubei”, Nicolae Zamfir: În afară de a pregăti echipamentele, experimentele, echipa, regulile interne şi adaptarea la regulile externe, în rest, nu mai avem nimic de făcut. Partea de pregătire a experimentelor, sigur că e un lucru pe care încercăm să îl facem împreună cu colaboratorii noştri din întreaga lume, echipa ELI. Un lucru care nu este uşor este formarea echipei. Încercăm să aducem oameni de cel mai înalt nivel din lume şi apoi să îi punem împreună.”



    Oameni de culturi diferite, cu diverse educaţii, veniţi din diverse părţi ale lumii, sutele de cercetători care vor lucra la ELI trebuie să acţioneze coerent, ca o echipă. Unul din ei, profesorul Kazuo Tanaka din Japonia, directorul ştiintific al proiectului de la Măgurele, a explicat că experienţele noi, beneficiile sociale viitoare şi complexitatea întregii instalaţii l-au atras la Măgurele. Kazuo Tanaka: “Avem acest laser fără precedent, aşa că, de ce nu, în timp ce căutăm mijloace noi ale ştiinţei şi aplicaţii noi, care nu au fost încă experimentate nici în SUA, nici în Japonia şi nicăieri în lume, putem studia procesele nucleare de metafizică şi pentru producerea de izotopi radioactivi medicali pentru vindecarea cancerului. Suntem toţi foarte încântaţi să lucrăm în acest domeniu, cu oameni de ştiinţă de primă mână care s-au adunat aici, la centrul acesta de cercetare.”



    Potrivit directorului Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, Nicolae Zamfir, cum toate echipamentele de la Măgurele sunt noi în lume, munca la ELI va fi una a descoperirilor, unele poate extraordinare, de la o zi la alta.

  • El láser más potente del mundo

    El láser más potente del mundo

    La construcción del láser más potente del mundo en la plataforma de Magurele situada cerca de Bucarest concluirá en el año 2019 y se espera que traiga grandes beneficios en sectores como la medicina, farmacia, astrofísica y física nuclear. Los gastos para este proyecto esperado con máximo interés por la UE y también por el resto del mundo, de donde proceden los científicos que trabajarán en dicha plataforma, ascienden a tres cientos diez millones de euros.


    Cincuenta científicos han sido incluidos hasta la fecha tanto de Rumanía como del extranjero para que trabajen en el proyecto.


    “Este es sólo uno de los proyectos que definen mi estrategia de las ciencias abiertas hacia el mundo. He iniciado mi carrera como ingeniero y este proyecto me suena como una música, ha declarado el comisario europeo para la Investigación, Ciencia e Innovación, Carlos Moedas, quien ha visitado recientemente la plataforma de Magurele. Lo importante es que las informaciones lleguen al ciudadano bajo su más sencilla forma y le ayuden, ha añadido el comisario al hablar de un enlace de descubrimientos científicos.


    “Cuántos de nosotros recuerdan que el descubrimiento de la antimateria condujo al diagnóstico del cáncer o que hoy en día llevamos en nuestros bolsillos los GPS porque Einstein concibió en 1915 la teoría de la relatividad.


    Carlos Moedas ha defendido una mejor promoción del proyecto del láser más potente del mundo que considera como un puente entre las ciencias y un imán para los investigadores.



    “Creo que es una buena salida dado que hablamos de un proyecto único en Europa. Es un proyecto para Europa y uno de los más importantes que tenemos en el continente. Representa también una oportunidad para Europa para erigirse en una plataforma para la ciencia. El proyecto ELI conectará la ciencia con las preocupaciones diarias del ciudadano. Deberíamos hablar más de él en Europa y en el mundo, y atraer a un número mayor de personas interesadas en experimentar, para mostrar la importancia de hacer del mundo invisible uno visible.



    El conjunto de Magurele albergará la parte de física nuclear del proyecto ELI. Las labores que se efectuarán en Rumanía completarán a los otros dos componentes: el de ciencia de haces de alta energía, realizado en Praga y el de ciencia de los láseres a nivel de attosegundos que será albergado por Hungría. La plataforma de Rumanía se ocupará de la investigación fundamental en el sector de los haces ultraintensos de radiaciones visibles, el láser y las radiaciones invisibles gamma. La potencia de los láseres será impresionante, 10 millones de miles de millones de vatios cada uno, o la potencia equivalente a 100.000 millones de bombillas de 100 vatios.


    “Si el pulso láser de semejante potencia durara un segundo haría falta toda la energía eléctrica producida en el mundo durante dos semanas para alimentarlo. Esto es 1000 veces más que el poder instalado en todas las centrales eléctricas del mundo, pero debido al hecho de que la duración del pulso láser es sumamente corta, del orden de las decenas de femtosegundos, el consumo promedio de energía durante el funcionamiento es razonable, han explicado los especialistas.


    El proyecto de Magurele representa un ejemplo desde el punto de vista científico y financiero, ha apreciado a su vez el director del Instituto de Física Atómica de dicha plataforma, Nicolae Zamfir:



    “Es un proyecto símbolo para la Comisión Europea, es la primera gran infraestructura de investigación financiada con ayuda de fondos de desarrollo regional. Es uno de los proyectos europeos más apreciados en Bruselas.




    Más de 600 millones de euros anualmente y alrededor de 7000 puestos de trabajo podría generar, a nivel local, la inversión en el láser de Magurele, en opinión de las autoridades rumanas.


    En Rumanía ambicionamos avanzar más allá de la investigación y la investigación aplicada, utilizando el láser como fuente de desarrollo local. Un ejemplo al respecto lo representa el concurso de proyectos urbanísticos a través de los cuales se persigue reconstruir la ciudad de Magurele alrededor del gran láser. Cuatro estudiantes del Instituto de Arquitectura de Bucarest han ganado el primer premio con el proyecto Sun Valley, con calles, plazas, parques y un equilibrio restablecido entre la tecnología, el transporte público y edificios destinados a las oficinas.

  • Cel mai mare laser din lume

    Cel mai mare laser din lume

    Sunt fabuloşi – afirmă
    despre oamenii de ştiinţă din România profesorul francez Gérard Mourou. Cotat
    drept unul dintre cei mai importanţi fizicieni contemporani, el e iniţiatorul
    proiectului european ELI, al cărui pilon principal, ELI Nuclear Physics, se
    construieşte la Institul de Fizică Nucleară de la Măgurele, lângă Bucureşti,
    sub forma celui mai mare laser din lume.

    În 2012, Comisia Europeană a aprobat
    finanţarea cu 180 de milioane de euro a Laserului de la Măgurele, costurile
    totale urmând să se ridice la 356 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că e
    cel mai mare proiect ştiinţific din România. Complementar cu proiecte similare,
    dar de mai mici dimensiuni, dezvoltate în Ungaria şi Cehia, ELI-NP va fi un
    laborator european ce va investiga în detaliu probleme dintr-o gamă largă de
    domenii ştiinţifice, de la fizica fundamentală la fizica nucleară şi de la
    astrofizică la aplicaţii în ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. Printre
    aplicaţii mai figurează tratarea cancerului, identificarea substanţelor
    radioactive şi testarea circuitelor electronice din sateliţi. Experţii spun că
    aplicaţiile acestui proiect sunt utile şi în cazul deşeurilor radioactive
    acumulate de-a lungul anilor şi oferă soluţii ce ar putea preveni dezastre
    ecologice precum cel produs la centrala de la Fukushima, din Japonia, în 2011.

    Directorul Institutului de Fizică
    Nucleară, Nicolae Zamfir, spune că proiectul, ce trebuie finalizat peste trei
    ani, este în grafic.Însuşi
    profesorul Gérard Mourou a pledat pentru alegerea României ca gazdă a acestei
    ambiţioase forme de cooperare ştiinţifică între statele membre ale Uniunii
    Europene. Specialiştii spun că Institutul de la
    Măgurele prezenta, deja, numeroase avantaje în competiţia pentru finanţarea şi
    implementarea celui mai mare laser din lume.

    Primul
    laser pus aici în funcţiune datează din 1962. Cu cinci ani înainte de acest
    eveniment, la Măgurele au fost puse în funcţiune primul reactor de cercetare şi
    primul ciclotron (n.red. accelerator folosit în fizica nucleară pentru a
    imprima energii foarte mari particulelor grele) din România. Producţia de
    radioizotopi, unul dintre ţelurile ELI-NP, este o activitate pe care institutul
    o desfăşoară încă din 1974. În acelaşi an, institutul era dotat cu un
    accelerator în tandem şi un centru de procesare a deşeurilor radioactive.

    În
    2000, în colaborare cu alte ţări europene a fost deschis la Măgurele un centru
    de iradiere cu scopuri multiple.El
    însuşi fizician de profesie, preşedintele României, Klaus Iohannis, nu şi-a
    ascuns încântarea faţă de laserul de la Măgurele şi a mărturisit că abia
    aşteaptă să vină la inaugurarea prevăzută în 2018. Preşedintele mai crede că
    acest proiect reprezintă şi un argument pentru cercetătorii plecaţi în
    străinătate să revină în România.

  • Laser-Projekt ELI setzt Rumänien auf Weltkarte der Wissenschaft

    Laser-Projekt ELI setzt Rumänien auf Weltkarte der Wissenschaft

    In der Nähe von Bukarest, in Măgurele, entsteht ein weltweit riesiges Laserforschungsprojekt. Der hiesige Laser soll zur Behandlung von Krebs beitragen und bei der Identifizierung von radioaktiven Stoffen helfen. Weiter sollen mit Hilfe des Lasers elektonische Satelliten-Schaltungen getestet werden und Experimente betreffend die Entstehung der Elemente des Universums durchgeführt werden. Nicolae Zamfir, Direktor des Atomphysik-Instituts in Măgurele und Chef des Laserforschungasprojekts ELI (Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics) erklärte in einem Interview mit Radio Rumänien International:



    Die Idee des ELI-Projekts entstand vor 9 Jahren, im Jahr 2006. Damals hat eine Gruppe europäischer Forscher und Physiker aus dem Laser-Bereich unter der Leitung des Professors Gerard Mourou — ein Franzose, der mehr als 20 Jahren in den USA verbracht hatte — diese Ideen und Bemühungen der europäischen Forscher zusammen gebracht. Das ELI-Projekt wurde auf die Liste europäischer Megaprojekte gesetzt. Das sind die gro‎ßen Projekte in Europa der nächsten 20-30 Jahre. Die Liste enthält 36 Projekte, eines davon sah den Bau eines Lasers, der 1000 Mal stärker sein sollte als alle bisherigen. Kurz danach hat die EU-Kommission die erste Phase finanziert. Es handelte sich um die Vorbereitungsphase, in der die europäische Forschergemeinde die Details bestimmen musste — wie und wo der Laser gebaut werden soll. Der Vorschlag wurde anschlie‎ßend von den Forschungsministern der EU im Jahr 2009 genehmigt.“




    Kein Staat, sei dieser auch entwickelt, kann sich leisten, etwas zu bauen, das Milliarden Euro kostet. Man hat entschieden, Elemente des ELI-Projekts in drei osteuropäischen Ländern, die Stukturfonds bekommen können, zu bauen, diese sind Tschechien, Ungarn und Rumänien. Laut Spezialisten, gab es drei Hauptgründe, dieses gro‎ße Projekt auf der Platform in Măgurele zu implementieren. Der erste Grund ist die lange technische und wissenschaftliche Tradition in Măgurele, 60 Jahre Physik. Der zweite Grund betrifft die vielen Forschungsinstitute vor Ort: Das Institut für Atom-Physik und Ingenieurwissenschaft, das Institut für Laser-Physik, Plasma und Strahlung, das Institut für Materialphysik, das Institut für Optoelektronik, das Institut für Physik der Erde und die Physik-Fakultät der Bukarester Universität. Der dritte Grund war die Tatsache, dass Rumänien Anfang der 1960er Jahre das vierte Land weltweit war, das einen Laser gebaut hat. Dieser wurde beim Institut für Atomphysik in Măgurele gebaut. Das Prestige Rumäniens im wissenschaftlichen Bereich habe eine sehr gro‎ße Rolle gespielt, sagt Nicolae Zamfir. Rumänien spiele in der ersten Liga der wissenschaftlichen Forschung:



    Das ELI-Projekt ist sehr wichtig, sowohl für uns rumänische Physiker in Măgurele als auch auf europäischer Ebene und weltweit. Es ist ein Projekt, das uns akademisch in eine privilegierte Position bringt, denn alle schauen auf Măgurele. Es ist ein völlig neues Instrument, die Erwartungen sind sehr gro‎ß. Wenn man über ein solch starkes Instrument verfügt, mit solch guten Leistungen, erwartet man völlig neue Ergebnisse. Neues bedeutet in der Physik neue Gesetze, neue Studien, neue Anwendungsbereiche, es ist nicht zu vernachlässigen. Das ELI-Projekt stellt Rumänien auf eine prestigevolle Karte und hilft uns bei der Integration in dieses globale Netz.“




    Die Krebs-Behandlung ohne die Nebenwirkungen der Chemoterapie oder der Scanner für radioaktive Abfälle sind zwei der Anwendungen, die die in Măgurele arbeitenden Forscher in 10-20 Jahren voraussehen. Zudem wird es möglich sein, die elektronischen Satelliten-Schaltungen zu testen. Weiter soll der Laser den Forschern ermöglichen, mehr über die Entstehung der Elemente des Universums zu verstehen. Die Wissenschaftler wissen jetzt, wie die Elemente des Periodensystems bis Eisen entstanden. Man wei‎ß aber nicht, wie sich die anderen gebildet haben. 250 neue Jobs werden zudem entstehen. 60 wurden bis jetzt besetzt. Nicolae Zamfir dazu:



    Wir verfügen über Forscher, die für jedwelches Institut oder jedwelche Universität weltweit geeignet sind. Es gibt drei Kategorien — es sind ein paar Forscher aus den rumänischen Instituten, sehr wenige, nicht weil sie sich das nicht wünschen würden oder die geforderten Standards nicht einhalten würden. Viele arbeiten schon als Forscher und sind mit ihrer Stelle zufrieden. Die zweite Kategorie sind die fremden Forscher, Polen, Bulgaren, Franzosen, Italiener, Engländer. Es gibt auch jeweils einen aus den USA, aus China, Indien, Japan. Insgesamt sind es etwa 30. Es gibt weiter mehr als 20 rumänische Forscher, die aus dem Ausland zurück gekommen sind und sich in unterschiedlichen Etappen ihrer Karriere befinden. Manche haben promoviert, manche haben ihre Habilitation abgeschlossen, manche sind Forscher an Universitäten, andere kommen aus dem privaten Sektor. Aus den USA haben wir ein paar ausgezeichnete Ingenieure, die dort knapp 20 Jahre lang gearbeitet haben.“




    Das Laserforschungsprojekt ELI-NP soll im Jahr 2018 in Betrieb genommen werden.

  • A Project with Multiple Uses

    A Project with Multiple Uses

    A giant nuclear physics project is under way in Magurele, a village close to the capital Bucharest. Once built, the laser that scientists are working on there will contribute to the treatment of cancer and the identification of radioactive substances, will help test the electronic systems of satellites and will be used in experiments trying to establish how some of the elements of the Universe were formed. Academician Nicolae Zamfir, head of Institute of Atomic Physics in Magurele and coordinator of the project Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, has told us more about the project:



    Nicolae Zamfir: “The idea of the Extreme Light Infrastructure project was launched 9 years ago, in 2006, by a group of European laser physicists coordinated by the renowned professor Gerard Mourou. Professor Mourou is a Frenchman who lived in the US for 20 years and returned to coagulate the European researchers ideas and efforts in the field of lasers. The ELI project has been put on the European list of megaprojects, that is, major projects to be conducted in Europe in the next 20 or 30 years. There are 36 projects on this list and one of them is building a laser 1000 times more powerful that any laser ever built. Soon after the project was presented, the European Commission financed its first stage, the preparation stage, with European scientists having to set the details regarding how and where to build the laser. Their proposal was green lighted by the EU research ministers in 2009.



    No state, no matter how developed, can afford building something worth billions of euros. That is why, physicist Nicolae Zamfir says, a decision was made for the elements of the ELI project to be built in 3 East European countries, the Czech Republic, Hungary and Romania, which can benefit from structural funds.



    There are three main reasons why Magurele has been picked to host this important project. The first reason is the long technical and scientific tradition here, spanning more than 6 decades. The second reason is the fact that Magurele hosts the largest number of research institutions in the country, namely, the Institute of Nuclear Physics and Engineering, the Institute of Laser, Plasma and Radiation Physics, the Institute of Materials Physics, the Institute of Optoelectronics, the Institute of Physics of the Earth and the Bucharest Universitys Faculty of Physics. Finally, the third reason is that Romania was the 4th country in the world to build a laser in the early 1960s, at the Institute of Atomic Physics in Magurele.



    Romanias status in the scientific field counted for much, academician Nicolae Zamfir said, and mentioned that in nuclear physics, for instance, Romania is in the worlds first echelon of scientific research after major powers such as Germany, France, Britain and Italy.



    Nicolae Zamfir: “The ELI project is extremely important for the Romanian physicists in Magurele as well as for Romania, but it is equally important at European or global levels. This is a project which places us on a privileged position, because everybodys eyes are now focusing on Magurele. This is an entirely new instrument and expectations are high. When you have such high-tech equipment you most certainly expect groundbreaking results. In physics, this translates into new laws, research and applications. The ELI project brings Romania into an international hall of fame and that helps us get integrated in this global set of values.



    A treatment for cancer without the side effects of chemotherapy and a scanner for radioactive waste are just a couple of applications experts believe will stem out of this research in the next 10-20 years. Electronic circuits on satellites can be tested with this laser. The life of a satellite depends on how well its circuits can withstand cosmic radiation and this laser will enable scientists to emulate the type of radiation bombarding a satellite in the outer space. The laser in Magurele is expected to help explain the formation of some chemical elements, because from Mendeleevs Periodic Table, scientists nowadays can explain only the formation of chemical elements lighter than iron. To forge elements with heavier masses you need bigger forces than those known to be occurring in stars.



    The project of Magurele will create 250 new jobs, out of which only 60 have been filled so far.



    Nicolae Zamfir: “We have scientists here who are on par with their counterparts in any research institute or university in the world. Some of them work in Romanian research centers not because they couldnt find other jobs, but because they are happy with their present job and with what they do at present. There are also foreign researchers from countries like Poland, Bulgaria, France, Italy, Britain, or even from outside Europe, from the USA, China, India, Japan, 30 in total. There are 20 Romanian researchers who have just come back from abroad, PhDs, or post-PhDs. Some researchers are affiliated with certain universities, while others come from private corporations; we have a couple of exceptional engineers who worked in the USA for 20 years now.



    ELI is expected to become operational in 2018.

  • Un proiect cu aplicaţii multiple

    Un proiect cu aplicaţii multiple

    În apropiere de Bucureşti, la Măgurele, au fost puse bazele unui proiect uriaş pentru România, şi nu numai, în domeniul fizicii nucleare. Odată finalizat, laserul de aici va contribui la tratarea cancerului şi la identificarea substanţelor radioactive, va ajuta la testarea circuitelor electronice din sateliţi sau la experimente ce ţin de formarea elementelor Universului. Academicianul Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Atomică Măgurele, şeful proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics) în România, într-un interviu pentru Radio România Internaţional: “Ideea proiectului ELI a fost lansată în urmă cu 9 ani, în 2006, când un grup de cercetători, de fizicieni europeni din domeniul laserelor, în frunte cu profesorul Gerard Mourou – francez proaspăt venit din SUA, unde a petrecut 20 şi ceva de ani – a reuşit să coaguleze aceste idei şi eforturi ale cercetătorilor europeni, iar proiectul ELI a fost pus pe lista europeană a megaproiectelor, deci proiectele de anvergură pentru următorii 20-30 de ani din Europa. Această listă conţine 36 de proiecte şi unul dintre ele era construirea unui laser de 1000 de ori mai puternic decât orice laser existent în lume. Imediat după aceea, Comisia Europeană a finanţat prima fază, şi anume faza pregătitoare în care comunitatea cercetătorilor europeni trebuia să stabilească detalii – cum să se construiască şi unde să se construiască -, propunerea a fost apoi aprobată de miniştrii cercetării din UE, în 2009.”



    Niciun stat, oricât de dezvoltat, nu-şi permite să construiască ceva de miliarde de euro şi, spune Nicolae Zamfir, de aceea s-a luat hotărârea ca elementele proiectului ELI să se construiască în 3 ţări est europene care pot beneficia de fonduri structurale — Cehia, Ungaria şi România.



    Potrivit specialiştilor, trei au fost argumentele principale pentru implementarea acestui proiect major pe Platforma Măgurele. Primul este tradiţia tehnico-ştiinţifică îndelungată de la Măgurele, respectiv peste 60 de ani de fizică; al doilea se referă la existenţa celei mai mari concentrări de instituţii de cercetare din ţară – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară, Institutul de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul de Fizica Materialelor, Institutul de Optoelectronică, Institutut de Fizica Pământului şi Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti -, iar cel de-al treilea este acela că România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor 60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Prestigiul României în domeniul ştiinţific a contat foarte mult, mai spune academicianul Nicolae Zamfir, amintind că în fizica nucleară, de exemplu, România este în primul eşalon al cercetării ştiinţifice mondiale, după marile puteri, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia: “Proiectul ELI este extrem de important atât pentru noi fizicienii românii de la Măgurele, cât şi pentru România, dar putem extinde importanţa şi la nivel european sau mondial. Este un proiect care ne situează din punct de vedere academic pe poziţie privilegiată, pentru că toţi ochii din lume sunt aţintiţi la Măgurele. Este un instrument cu totul nou, aşteptările sunt foarte ridicate. Când ai un instrument atât de puternic, cu performanţe atât de bune, te astepţi să obţii nişte lucruri cu totul noi. Lucruri noi în fizică înseamnă legi noi, studii noi, aplicaţii noi, nu este de neglijat. Proiectul ELI aşează România pe o hartă de prestigiu şi ne ajută să ne integrăm în acest circuit mondial de valori.”



    Tratarea cancerului fără efectele secundare pe care le are chimioterapia sau scanerul pentru deşeuri radioactive sunt câteva aplicaţii pe care le prevăd, peste 10-20 de ani, cercetătorii care lucrează la laserul de la Măgurele. De asemenea, se vor putea testa circuitele electronice din sateliţi. Viaţa unui satelit depinde de cât de bine rezistă la expunerea razelor cosmice, care afectează circuitele, iar cu acest laser cercetătorii vor putea genera tipul de radiaţie care este în spaţiu şi vor putea testa sistemul de protecţie a sateliţilor la aceste radiaţii. Un alt experiment care va putea fi realizat la Măgurele ţine de formarea elementelor Universului, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă înţeleg cum s-au format elementele din tabelul lui Mendeleev până la fier, dar dincolo de fier nu se ştie cum au apărut acestea. 250 de posturi sunt prevăzute în schema proiectului de la Măgurele, dintre acestea fiind până în prezent ocupate circa 60.



    Nicolae Zamfir: “Avem cercetători care sunt la nivelul oricărui institut de cercetare şi universitate din lume. Şi aş numi 3 categorii – sunt câţiva cercetători din institutele din România, foarte puţini, nu pentru că nu ar vrea sau nu ar ajunge la standardele cerute, dar foarte mulţi au un loc de cercetare şi sunt multumiţi cu locul care îl au. A doua categorie sunt străini, din ţări europene, incepând cu polonezi, bulgari, francezi, italieni, englezi, avem şi din Statele Unite, din China, din India, din Japonia – câte unul din fiecare, cu totul sunt vreo 30. Sunt, de asemenea, peste 20 de cercetători români care s-au întors din străinătate, veniţi de pe diferitele grade ale carierei lor ştiinţifice, unii care au terminat studiile doctorale, sau post doctorale, alţii cercetători la universităţile lor, alţii chiar din domeniul privat; din Statele Unite avem câţiva ingineri de excepţie care au lucrat acolo aproape 20 de ani.”



    ELI este prevăzut să se finalizeze şi să devină operaţional în 2018.

  • ELI, der stärkste Laser der Welt

    ELI, der stärkste Laser der Welt

    Vier Kilometer südlich von Bukarest, auf der Plattform in Măgurele, beginnt das weltweit grö‎ßte Forschungsprojekt im Bereich photonische Strahlung. Ab 2017 soll hier der stärkste Laser der Welt Impulse erzeugen — das ist der Atomphysik-Teilbereich des europäischen Projekts Extreme Light Infrastructure“ — kurz ELI.



    Die beiden anderen Bausteine des ELI-Projekts entstehen in Prag und im ungarischen Szeged: In der tschechischen Hauptstadt richtet man die Forschungsstation für Hochenergie-Teilchen ein, während in Ost-Ungarn die Elektronendynamik in Atomen, Molekülen, Plasmen und Festkörpern mithilfe von Attosekundenpulsen, das hei‎ßt ultrakurzen Impulsen, untersucht werden soll.



    Doch zurück in das südrumänische Măgurele, wo das zukünftige Europäische Forschungszentrum für Experimente mit einem Hochleistungs-Laser und einem Teilchenbeschleuniger gebaut wird — das Projekt würde Rumänien in einen Magneten für Forscher aus aller Welt verwandeln. Anlässlich der Einweihungszeremonie in Măgurele, sprach der Europäische Kommissar für Regionalpolitik, Johannes Hahn, über das Potential des zukünftigen Forschungsstandorts:



    Es ist ein wichtiger Augenblick, und das nicht nur für die Forschungsgemeinschaft in Rumänien, sondern für das gesamte Europa, und die Europäische Union leistet einen beachtlichen finanziellen Beitrag zu dem Projekt. Zum ersten Mal wird Grundlagenforschung mit Mitteln aus Regionalfonds finanziert, dafür gibt es zwei Gründe. Eine derartige Infrastruktur verfügt zum einen über das Potential, Forscher und Studenten anzuziehen. Und das ist auch ein Schritt für die Umwandlung des Braindrain in einen Brain-Kreislauf und die Anwerbung junger Leute für die Forschung. Zweitens kann dieses Projekt Europa zum weltweit anerkannten Forschungsstandort im Bereich Atomphysik machen, dank der neuesten Laser-Technologie, die eingesetzt wird.“



    Man werde dabei die Barrieren der Physik durchbrechen, behaupten die Forscher in Măgurele. Und es ginge nicht nur darum, dass in Rumänien der leistungsstärkste Laser der Geschichte gebaut werde, sondern auch um eine Premiere in der Physik, erklären sie. Zum ersten Mal wird ein Laserstrahl einen Teilchenstrahl treffen, der von einem Gamma-Teilchenbeschleuniger stammt. Die beiden gro‎ßen Bestandteile, das Lasersystem und der Gammastrahlen-Erzeuger, erreichen viel höhere Leistungen als die leistungsstärksten Systeme der Gegenwart. Der Laser in Măgurele wird eine Gesamtleistung von 10 Petawatt erreichen, das sind 10 Billiarden Watt. Das würde der Leistung von 100.000 Milliarden 100-Watt-Glühbirnen entsprechen. Die derzeit stärksten Laser der Welt in Gro‎ßbritannien und den USA sind 10 Mal schwächer.



    Das Laser-System wird auf ultrasensiblen Erdbebendämpfern gebaut, da die kleinsten Schwingungen eine Katastrophe verursachen könnten. Die Gamma-Strahlen sollen in einem Gebäude erzeugt werden, das über 12 unterirdische Geschosse verfügt, während das Lasersystem in einem Gebäude mit 8 Geschossen unter der Erde ensteht. Das Zentrum ist das Gegenstück zum CERN in Genf. Dort wird Grundlagenforschung im Bereich der Elementarteilchen betrieben, während in Măgurele die Wechselbeziehung zwischen der elektromagnetischen Strahlung und der Materie studiert werden soll.



    Die Einrichtung in Südrumänien wird nicht nur aufgrund ihrer Grö‎ße einzartig sein, sondern auch dank der Eigenschaften, sagt Nicolae Zamfir. Er ist Direktor des Instituts für Atomphysik und Kernenergietechnik und au‎ßerdem Koordinator des ELI-Projekts in Rumänien.



    Die ELI ist ein Projekt, das weit über den heute existierenden Einrichtungen hinausgeht. Es ist das einzige Gebäude der Welt, das solche Probleme anschneidet. Der Schutz gegen Schwingungen ist dadurch gewährleistet, dass jeder dieser Tausenden Quadratmeter auf Federn gestützt ist, die alle Schwingungen aufnehmen. Die Temperatur und Feuchtigkeit werden von einer Anlage geregelt, die extrem viel Strom verbraucht, über 5 Megawatt. Das gesamte Projekt wird aus geothermischen Energiequellen versorgt. Und es wird das grö‎ßte grüne Gebäude in ganz Europa sein. Aus wissenschaftlicher Sicht wird es hier Grundlagenforschung geben, aber auch angewandte Wissenschaft, es liegen Hunderte von Vorschlägen von Forschern aus aller Welt vor.“



    Experten sind der Ansicht, dass, wenn eine derartige Laser-Kraft auf eine sehr kleine Fläche ausgeübt wird, es zumindest die theoretische Möglichkeit der Massenbewegung gibt. Die Forschung im Rahmen des ELI-Projekts könnte sich auf den Kenntnisstand in zahlreichen Bereichen auswirken: beginnend mit der Krebstherapie bis hin zur Entsorgung radioaktiver Abfälle. Zur Bekämpfung von Krebs könnte der Laser so eingestellt werden, dass er auf Höchstleistung laufend den Tumor beseitigen kann, ohne das anliegende Gewebe zu zerstören, erklärte der Physiker Andrei Dorobanţu. Ebenfalls für die Medizin wichtig könnte die lasergestützte Erzeugung von Radiopharmaka sein. Die radioaktiven Isotopen können bei der Behandlung bestimmter Krankheiten nützlich sein.



    Eine weiterer Anwendungsbereich wäre das Testen von Atomreaktoren während ihres Betriebs. Die Sicherheit und die Terrorismusbekämpfung könnten erhebliche Fortschritte vermelden. Mit einem solchen Laser würde es bei den Grenzkontrollen wahrhaftig keine Geheimnisse mehr geben. Forscher teilen die Ansicht, dass mit dem neuen Instrument auch das grö‎ßte Problem der Kernenergie gelöst werden könnte, das der radioaktiven Abfälle. Einige davon bleiben für Millionen von Jahren in der Umwelt, ihre Lebenszeit könnte jedoch mit dem Laser auf einige Stunden gekürzt werden.



    Audiobeitrag hören: