Radio România Internațional

Tag: Nicolas Schmit

  • Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    La 20 martie
    2022 și la 9 martie 2023 Comisia Europeană a adoptat cadre temporare de criză
    care să le permită statelor membre să sprijine economia în contextul unei
    inflații crescute și să ofere ajutor sectoarelor care sunt esențiale pentru
    tranziția către o economie cu zero emisii nete. De asemenea, Comisia a
    organizat o consultare privind revizuirea Regulamentului de minimis. Eurodeputaţii consideră că pentru a
    promova convergența și a corecta dezechilibrele regionale fără a adânci
    decalajele teritoriale, Comisia Europeană trebuie să ţină cont de aspectul de
    coeziune al regulilor privind ajutoarele de stat și al regulilor de minimis ale
    Uniunii Europene.

    Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și
    drepturi sociale, a prezentat în Parlamentul European punctul de vedre al
    Comisiei Europeane pe acest subiect.


    Comisia a început revizuirea normelor
    privind ajutorul de stat pentru a se asigura că acestea rămân adecvate
    scopului. În acest demers, ceea ce rămâne esențial este să păstrăm integritatea
    pieței interne, ținând cont de obiectivele de coeziune. Acest lucru ne-a
    ghidat, de asemenea, activitatea de concepere a cadrului temporar de criză și
    tranziție, adoptat recent. La elaborarea regulilor specifice privind ajutorul
    de stat se iau în considerare aspectele geografice, demografice şi de
    dezvoltare ale teritoriilor europene. În ceea ce privește ajutoarele regionale,
    regulile noastre permit statelor membre să promoveze dezvoltarea anumitor zone
    defavorizate, recunoscând dificultățile specifice ale companiilor din acele
    zone. În ceea ce privește ajutorul de minimis, revizuirea regulamentului de
    minimis aplicabil este în curs de desfășurare. Comisia Europeană, în general,
    nu este în favoarea unor praguri de ajutor diferite în funcție de regiune.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023

    Cancelarul ghirman Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul ghirman, Olaf Scholz, năpoi spusi, luni, la Bucuresti, ti andruparea ţi va u da ti adirarea ali Românie la Spaţiul Schengen tru aestu an. Tru cadrul ali andamasi cu prezidintulu Klaus Iohannis, Scholz spusi că Bucureștiul feaţi mări gaereţ tu aestă noimă. Tu arada a lui, prezidintulu Iohannis spusi că România ş-tiñiseaşti rolu di garant a securitatillei la sinurlu externu, iara adirarea la Schengen va lu-anvărtuşeadză aestu spaţiu. El cundille că easti ananghi ti ună prezenţă criscută a NATO tru Amarea Lae şi haristusi ali Ghirmaniei tră agiutorlu ţi lu-diadi ti anvărtuşearea Flancului Estic, tră misiunea di poliţie aeriană tru spaţiul aerian a văsiliillei tru 2022, cum şi tră prezenţa tru structurli NATO ditu România. Tru prim-planlu a muabeţloru eara şi catandisea di securitate di itia a polimlui nkisitu dii Rusia contra ali Ucraină. Tut luni, Scholz şi Iohannis avură muabeţ, tru format trilateral, cu prezidinta a Republicăllei Moldova, Maia Sandu. Prezidintulu român tăxi că agiutorlu ti Republica Moldova va lu-ducă ma largu, cu ahât ma mult cu cât aestă văsilie easti agudită cu presiuni hibridi sistematice, inclusiv cu niscănti tentative di subminare ali arada constituţionale. Republica Moldova easti nai ma crehtulu viţinu ali Ucraină, spusi Maia Sandu, iara văsili a llei ari ananghi ti agiutoru pi partea economică, ama şi tră canvărtuşearea a capacităţloru instituţiilor ţi au borgea ti securitatea cetăţenilor şi a sistemului di apărare.La București, cancelarul ghirman feaţi muabeti şi cu premierul Nicolae Ciucă ti parteneriatele şi alăxerli di experienţă, maxus tru domeniul industrial. Olaf Scholtz spusi că alăxerli comerciale ditu aţeali dauă văsilii agiumsiră pi un nău recordu. Dinamica mediului di afaceri genereadză atractivitatea aliştei tră noi investiţii, maxus tru sectoare catacum aţelu energetic, alimentar şi digital, cari au un potenţial semnificativ tru România, cundille Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni tru România


    Premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi, Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european tră coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european tră locuri di lucru şi ndrepturi sociale, contextu tru cari fu părăstisitu impactul pozitiv a fondurilor europene tră dizvoltarea României şi recuperarea dicalajelor ditu regiuni. Nicolae Ciucă haristusi a oficialilor europeni tră agiutorlu dat tru configurarea programelor aferente Politicii di Coeziune. Tutunăoară, el diadi asigurări că Executivul di la Bucureşti, diadunu cu Comisia Europeană, ma largu va u ducă ninnti cooperarea tră s’asiguripsească căţe athi euro ahărdzitu a văsiliillei easti ufilisitu tru interes public. Tu arada a lui, Elisa Ferreira aprecien creaştirea economică nregistrată di România, iara Nicolas Schmit cundille că fondurile europene pot s’agiută ti ună dizvoltare economică şi socială echitabilă a văsiliillei. Anamisa di temili zburăti eara şi agiutorlu datu di UE pe fondul crizăllei energhetiţi şi agresiunillei militare ruse ditu Ucraina.



    Năi proiecti di nomuri la Camera a Diputațlor


    Camera a Diputaţlor di Bucureşti adoptă proiectele di nom cari reglementeadză codurile penal şi di procedură penală tru forma redactată di Ministerul Justiţiei, fără niţiunu amendament. Vinite di la Senat cu căvgă, iu partidile coaliţiei PSD – PNL – UDMR votară un prag di 250.000 di lei (50.000 di euro) până la cari abuzlu şi neglijenţa tru lucru nu era lugursiti infracţiuni, proiectele fură amendate sertu di diputaţi, cari eliminară iţi prag valoric. Absenţa a iţi prag valoric poati, ama s’aducă probleme di neconstituţionalitate. Curtea aufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea faptălleei easti ananghi, ahătu kiro cătu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Camera Diputaţilor easti for dicizional tru aestu caz. Alăxearea a aţiloru dauă coduri easti jalon tru cadrul a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi loată di România tra să-lli si da păradzlli tăxiţ di UE.



    Executivul plafoneadză valoarea a poliților RCA


    Guvernul di la București plafonă tarifele RCA (polița auto obligatorie) tră yinitorlli şase mesi şi limită comisioanele brokerilor di asigurări la 8%, tut tră idyiulu kiro. Apofasea yini dupu treaţirea tu insolvenţă a Euroins, compania cu nai ma marea cotă di piaţă. Ase, tarifele RCA ofertate va s’hibă aţeali ditu bitisita a meslui scurtu. Apofasea a plafonarillei şi nglliţarillei păhadzlli fu loată ta să-lli veaglle pi şoferi di scunkeri semnificative, după experiența urută idyealui di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă mari companii tru domeniu – City Insurance, și ea lidir di piaţă.



    Apoasili a BNR


    Banca Naţională a României apufusi s’ţănă tu idyea scară rata a dobândăllei di politică monetară la nivelul di 7% pi an. Fură ţănuti la nivelurile di până tora şi dobânda la cari pot si s-mpărmută bănţăli comerciale di la BNR, respectiv 8% tru an, ama şi aţea pi cari u llia aeşţă tră dipozitele ţănuti tru conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Apofasili au la thimelliu evoluţiile macroeconomice a meşloru ditu soni. Simfunu cu isăkili, rata anuală a inflaţillei va s’da silă vahi a discreastirillei tru perioada yinitoari. BNR cundille ca rata anuală a inflaţillei s-ñicură la 15,52% tru scurtu, di la 16,37% tru andreu 2022, relativ tru linie cu previziunile.



    Neauă tru meslu apriliu


    Iarna s-turnă cusilă, tră ndaua dzăli tru ma multe regiuni ditu România. Temperaturile scădzură cabaia mult. Diadi ploaie și neauă tru aproapea tută văsilia, iar rafalele di vimtu agiumsiră nica la viteze di 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian fu zñiipsitu. Sute di persoane armasiră tu nivalle cu maşinile pi călliurli naţionale şi giudiţene. Pi niscănti di aestea, urdinarea fu, temporar, ncllisă.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023


    Cancelarul german Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul german, Olaf Scholz, a reiterat, luni, la Bucuresti, susţinerea aderării României la Spaţiul Schengenîn acest an. În cadrul întrevederii cu președintele Klaus Iohannis, Scholz a apreciat că Bucureștiul a depus eforturi mari în acest sens. La rândul său, preşedintele Iohannis a spus că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. El a subliniat că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră şi a mulţumit Germaniei pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării în 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. În prim-planul convorbirilor s-a aflat si situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Tot luni, Scholz şi Iohannis au avut convorbiri, în format trilateral, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Preşedintele român a promis că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, a spus Maia Sandu, iar ţara sa are nevoie de sprijin pe partea economică, dar şi pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea cetăţenilor şi a sistemului de apărare.La București, cancelarul german a discutat şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatele şi schimburile de experienţă, în special în domeniul industrial.Olaf Scholtz a arătat că schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins un nou record. Dinamica mediului de afaceri generează atractivitatea acesteia pentru noi investiţii, mai ales în sectoare precum cel energetic, alimentar şi digital, care au un potenţial semnificativ în România, a subliniat Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni în România


    Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, context în care a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni. Nicolae Ciucă a mulţumit oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune. Totodată, el a dat asigurări că Executivul de la Bucureşti, alături de Comisia Europeană, va continua cooperarea pentru a se asigura că fiecare euro alocat ţării este folosit în interes public. La rândul său, Elisa Ferreira a apreciat creşterea economică înregistrată de România, iar Nicolas Schmit a subliniat că fondurile europene pot sprijini o dezvoltare economică şi socială echitabilă a ţării. Printre temele abordate s-a numărat şi sprijinul acordat de UE pe fondul crizei energetice şi agresiunii militare ruse din Ucraina.



    Noi proiecte de legi la Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat proiectele de lege care reglementează codurile penal şi de procedură penală în forma redactată de Ministerul Justiţiei, fără niciun amendament. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR au votat un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro) până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiuni, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric. Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica, însă, probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Modificarea celor două coduri este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de UE.



    Executivul plafonează valoarea polițelor RCA


    Guvernul de la București a plafonat tarifele RCA (polița auto obligatorie) pentru următoarele şase luni şi a limitat comisioanele brokerilor de asigurări la 8%, tot pentru aceeaşi perioadă. Decizia vine în urma trecerii în insolvenţă a Euroins, compania cu cea mai mare cotă de piaţă. Astfel, tarifele RCA ofertate vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie. Decizia plafonării şi îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri semnificative, după experiența nefastă similară de acum doi ani provocată de falimentul unei alte mari companii în domeniu – City Insurance, și ea lider de piaţă.



    Decizii ale BNR


    Bănca Naţională a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Au fost menţinute la nivelurile de până acum şi dobânda la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, respectiv 8% pe an, dar şi cea pe care o primesc acestea pentru depozitele păstrate în conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Deciziile au la bază evoluţiile macroeconomice din ultimele luni.Conform estimărilor, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în perioada următoare. BNR a precizat ca rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile.



    Ninsoare în luna aprilie


    Iarna s-a întors în forță, pentru câteva zile în mai multe regiuni din România. Temperaturile au scăzut foarte mult. A plouat și a nins în aproape toată țara, iar rafalele de vânt au ajuns chiar la viteze de 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian a fost afectat. Sute de persoane au rămas înzăpezite cu maşinile pe drumurile naţionale şi judeţene Pe unele dintre acestea, circulaţia a fost, temporar, închisă.




  • Planul de acțiune al UE pentru economie socială

    Planul de acțiune al UE pentru economie socială

    Planul de acțiune al Uniunii
    Europene pentru economia socială reprezintă un set complex de măsuri care
    vizează îmbunătățirea investițiilor sociale, sprijinirea organizațiilor cu
    economie socială și a întreprinderilor sociale pentru a-și lansa și extinde
    activitățile și impactul lor social, pentru a inova și a crea locuri de muncă.

    Datorită rădăcinilor sale locale puternice, economia
    socială poate oferi soluții inovatoare, de jos în sus, la multe dintre
    provocările globale de astăzi, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea
    și excluziunea socială. Economia socială lucrează cu și pentru comunitățile
    locale și are un potențial imens de creare de locuri de muncă. Cu acest plan de
    acțiune, cred că organizațiile din economia socială vor fi împuternicite să se
    extindă, să fie recunoscute și să aibă un impact și mai mare asupra societății    , aprecia comisarul pentru locuri de muncă și
    drepturi sociale, Nicolas Schmit, la finalul anului trecut, când Comisia a
    publicat Planul de acțiune pentru economia socială.

    Planul a fost apoi temă de
    dezbatere în sesiunea plenară a Parlamentului European la Strasbourg, în
    Franța, iar comisarul Schmit a declarat cu acest prilej:

    Potențialul economiei sociale de
    a crea și păstra locuri de muncă de calitate, de a contribui la incluziunea
    socială, la dezvoltarea economică ar trebui să crească și ar trebui să-și
    găsească locul meritat în cadrul politicilor noastre, și la nivel național, și
    la nivel european. Cred că avem nevoie de mai multe întreprinderi sociale și de
    mai mult antreprenoriat social, de crearea de noi entități care să promoveze și
    inovarea socială. Da, există regiuni, Țara Bascilor este una dintre ele, care
    sunt mai avansate în promovarea și dezvoltarea economiei sociale, arătând de
    altfel cum pot funcționa acestea în interesul prosperității și al locurilor de
    muncă, în interesul unor servicii sociale solide. În ceea ce privește
    accesibilitatea finanțării europene – mi se pare că e o chestiune extrem de
    importantă. Trebuie ca toate resursele financiare europene să fie mai ușor accesibile
    economiei sociale, entităților, întreprinderilor din această economie socială,
    indiferent de statutul lor. Prin urmare, creăm un portal digital unic tocmai
    pentru a face mai ușoară găsirea acestor resurse și pentru a facilita
    demersurile administrative.

    Portalul
    menționat va oferi actorilor din economia socială, într-un singur loc, toate
    informațiile de care au nevoie cu privire la finanțare, politici publice,
    training și inițiative UE. Planul de acțiune prezintă peste 60 de măsuri având trei obiective-cheie.

    În primul rând, dezvoltarea unui cadru
    favorabil pentru economia socială. Politicile și cadrele juridice trebuie
    adaptate la acest model de afaceri specific, inclusiv în domenii specifice, cum
    ar fi ajutorul de stat, achizițiile publice și impozitarea. În al doilea rând,
    deschiderea oportunităților prin sprijin sporit pentru consolidarea
    capacităților și competențelor, precum și accesul îmbunătățit la finanțare. În
    al treilea rând, sporirea recunoașterii economiei sociale și a potențialului acesteia
    prin promovarea unei mai bune înțelegeri a specificului acesteia de către toate
    părțile interesate relevante.


  • April 1, 2022 UPDATE

    April 1, 2022 UPDATE

    WAR IN UKRAINE
    – Russia is withdrawing part of its forces around Kyiv and Chernihiv, located
    some 130 kilometers from the capital city, Ukrainian authorities say. A
    presidential adviser claims Ukrainian forces are pushing back Russian troops
    towards the northwest and the northeast, Reuters reports. We can notice
    columns of Russian military vehicles of various sizes moving, some headed
    towards Belarus, Oleksandr Pavlyuk, the governor of the Kyiv Oblast said. The
    Russian Minister of Defense issued a statement saying his troops are regrouping
    near Kyiv and Chernihiv in order to focus on key areas and fully liberate
    Donbas. NATO Secretary General, Jens Stoltenberg, previously said NATO doubts
    Russia is negotiating in good faith, since Moscow’s military objective has not
    changed since the start of the invasion. Secretary Stoltenberg gave assurances
    that NATO states will continue to supply weapons to Ukraine for as long as
    necessary. On the other hand, European Parliament president, Roberta Metsola,
    on Friday arrived in Kyiv to convey a message of hope to the Ukrainian people
    and prove the European Union stands with Ukraine after Russia’s invasion. Soon
    we will help you rebuild your cities and your towns when this illegal,
    unprovoked and unnecessary war is over. We have already provided financial,
    military and humanitarian assistance, this will continue and it will increase.
    Roberta Metsola also said the EU will take care of Ukrainian refugees until
    they can safely return to their homes.




    REFUGEES – Over 8,200 Ukrainian nationals entered Romania on
    Thursday, 4% less than the previous day – the Border Police Inspectorate has
    announced. Since the beginning of the crisis, roughly 600 thousand Ukrainians
    have arrived in Romania. The border checkpoints at Romania’s border with
    Ukraine are functioning at full capacity with additional personnel and
    equipment in accordance with the international legislation. Border police units
    are operating jointly with other structures in the field for a proper handling
    of the situation.




    COMMISSIONER – Romania has seen a massive inflow of refugees from
    Ukraine and the way it handled the situation is remarkable, the EU Commissioner
    for Jobs and Social Rights, Nicolas Schmit, said during a press conference in
    Bucharest. The EU official has also given assurances that Romania and the
    countries dealing with the Ukrainian refugees’ crisis are going to get
    assistance from the European Commission.




    COVID-19 – The Romanian Health Ministry on Friday announced
    roughly 3,000 new Covid-19 infections in the past 24 hours as well as 27
    related fatalities. Since the beginning of the pandemic in Romania two years
    ago, over 2.85 million infections have been reported and 65 thousand patients
    have died. Over 8 million people have been fully vaccinated in this country,
    whose Health Minister, Alexandru Rafila said the activity in the hospitals
    treating Covid-infected patients would gradually normalize and the number of
    infections decrease. No prevention rules have been applied in Romania since
    March 9.




    PNL – The political
    bureau of PNL met on Friday in a videoconference and agreed to call a National
    Council meeting on Sunday. The agenda includes the organization of an
    extraordinary congress. Several Liberal leaders have called for a new congress
    to replace Florin Cîțu as party president, accusing him of inflaming relations
    with PSD at the level of the ruling coalition, refusing to communicate with the
    party and being unpopular, thus affecting PNL’s standing in surveys. On his
    part, Florin Cîțu did not recognize the decision and has called a meeting of
    executive leaders on Saturday. Openly supported by president Klaus Iohannis, Cîțu
    was elected leader of the National Liberal Party in September 2021, replacing
    Ludovic Orban. (VP)







  • Comisarlu tră lucru, vinitu București

    Comisarlu tră lucru, vinitu București


    Aflat tru ună vizită tru România, comisarlu europian tră lucru şi ndrepturi sociale, Nicolas Schmit, avu muabeti cu autoritățile tră misurli pi cari Bucureștiul lipseaşti s’li llia tră s’combată urfañea tru arada populaţiillei, ama şi tră impactul a polimlui ditu Ucraina ti economia-a Europăllei. Nicolas Schmit “Prota ş-prota, lipseaşti s’nă a’asiguripsimu că aest polimu nu va s’ducă la ună nauă criză economică tru Europa. Aestu easti un lucru multu important. Sigura că avem unu şingiru di lucri nesigura, păhălu energiillei, lucre ţi potu s’aibă influenţă ti niscănti sectoare. Ti lliiaharaua tră România, voi hiţ tru catandisea tru cari hiţ aproapi autonomi, hiţ tu ună catandisi energetică multu bună, aţea ti easti multu cu hairi”.


    Diadunu cu premierul Nicolae Ciucă, comisarlu feaţi isapi, prota ş-prota ti apanidisea a UE la criza generată di agresiunea militară rusă. Şeflu a executivului părăstisi strategia României tră asigurarea indipendinţăllei energhetiţi prin udilisearea-a energiei nucleare, dizvoltarea capacităţii di produţiri a energhilliei regenearabile şi exploatarea năilor dzăcăminte di gaze naturale offshore. Di altă parte, Nicolas Schmit cundille hairea a eforturilor autorităţilor române ta s’amintă cama di giumitati di milion di arifugaţ. Tutunăoară, el exprimă agiutorluy a Comisiei Europine tră accesarea ntrăoară a fondurilor ţi suntu la dispoziţia statelor membre și diadi asigurări că aeastea va s’hibă suplimentate cu năi resurse.


    Bruxellesul va s’ndrupască guvernul român tru eforturile ta s’lli-agiută tinirlli ta ş’află unu locu di lucru, spusi comisarlu, după andamasea cu ministrul Lucurlui, Marius Budăi. El spusi că aestu lucru poate s’hibă adratu pritu implementarea a unei iniţiative comunitare, cu numa “Garanţia tră Tineret” şi accesarea a fondurilor disponibile. Uidisitu cu năsu, easti importantă și implementarea “Garanţiei tră cilimeani” di itia că ari ună problemă salamai cu urfañea tru România, maxusu tu arada a cilimeanilor. Nicolas Schmit “S’lă da a tutăloru cilimeanilor oportunităţ ma bune, s’hibă mutriţ ma ghini, educaţie, ună nutriţie ma bună. Zburămu tutunăoară, şi tră ftuhia tu arada a auşloru. Aoa zburămu tră pensii şi tră combaterea ftuhiillei”.



    Tu arada a lui, Marius Budăi cundille că easti ananghi ca plafonul di 9,4% ditu PIB cari limitează hărgili cu pensiile, pruvidzutu tru PNRR, s’hibă flexibilizat, di itia că ncadrarea a pensiilor tru aestu proţent duţi la ftuhia a populaţiillei.Marius Budăi: “Escu simfunu, şi u spuş şi a domnului comisar, iţi reformă cari s’yină tu ghineaţa a statului român şi cari s’hibă simfun cu tutu ţi nsimneadză pruvidirli ditu tratatele Uniunii Europeane. Și noi himu cabaia ataşaţi ti aestu proiect european, ama nu va s’bag vărnăoară vula pi ună reformă cari s’ţănă tu iyea scară I s’ducă la urfănipsirea a cetăţenilor români”. Tra s’ndrupască România tru contextul a crizăllei di la sinurlu cu Ucraina, eara vinit tora ma ninti la București comisarlu european tră afaceri interne, cum și comisarlu tră agiutor umanitar şi kivernisearea a crizelor.



    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Nachrichten 01.04.2022

    Nachrichten 01.04.2022

    Rumänien ist mit einem massiven Zustrom von Geflüchteten aus der Ukraine konfrontiert und bewältigte auf eine bemerkenswerte Weise diese Situation. Dies erklärte der EU-Kommissar für Beschäftigung und Sozialschutz, Nicolas Schmit, auf einer Pressekonferenz in Bukarest. Gleichzeitig sicherte der europäische Beamte zu, dass Rumänien und die Länder, die mit der Flüchtlingskrise in der Ukraine konfrontiert sind, von der Europäischen Kommission unterstützt werden.



    Russland zieht einen Teil seiner Streitkräfte aus der Hauptstadtregion und der Stadt Tschernigow, etwa 80 Meilen nordöstlich von Kiew, ab, so ukrainische Beamte am Freitag. Gleichzeitig zwingen ukrainische Truppen nach Angaben eines Beraters von Präsident Wolodimir Zelenskyj die russischen Truppen, sich nordöstlich und nordwestlich der Hauptstadt zurückzuziehen, wie Reuters berichtet: Wir beobachten kompakte Bewegungen von Kolonnen (russischer Militärfahrzeuge) unterschiedlicher Größe, von denen einige in Richtung Weißrussland unterwegs seien, teilte der Gouverneur der Region Kiew, Oleksandr Pawliuk, auf Telegramm mit. In einer Erklärung des russischen Verteidigungsministeriums hieß es, die Truppen würden sich in der Nähe von Kiew und Tschernigow neu formieren, um sich auf andere Schlüsselgebiete zu konzentrieren und den Donbas, den abtrünnigen Osten der Ukraine, vollständig zu befreien. NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg hat bereits betont, dass das Bündnis noch immer nicht davon überzeugt ist, dass Russland in gutem Glauben verhandelt, da sich Moskaus militärisches Ziel seit dem Einmarsch in die Ukraine nicht geändert hat. Er sicherte zu, dass die NATO-Staaten die Ukraine so lange wie nötig mit Waffen versorgen werden. Die Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, verkündete hingegen am Donnerstagabend auf Twitter, dass sie auf dem Weg nach Kiew sei, ohne jedoch Einzelheiten zu dieser Reise zu nennen. Laut Presseagenturen ist Metsola der erste Leiter einer europäischen politischen Institution, der die ukrainische Hauptstadt seit Beginn der russischen Invasion am 24. Februar besucht. Vor ihr waren der polnische, der tschechische und der slowenische Premierminister sowie die europäische Generalstaatsanwältin, die Rumänin Laura Codruța Kӧvesi, in Kiew.



    Marcel Ciolacu, der Vorsitzende der in Bukarest mitregierenden Sozialdemokratischen Partei, kündigt an, den Ausschluss des Abgeordneten Dumitru Coarnă aus der Partei vorschlagen zu wollen. Er sagt, sein Handeln stehe im völligen Widerspruch zu den Vorstellungen der PSD von Demokratie, Freiheit und Grundrechten. Der ehemalige Polizist und Gewerkschaftsaktivist Coarnă war beim russischen Botschafter in Bukarest, Valeri Kuzmin zur Audienz. Zusammen mit drei anderen Parlamentariern, ehemaligen Mitgliedern der nationalistischen Oppositionspartei AUR, unterbreitete er dem russischen Botschafter einen Vorschlag zur sogenannten Neutralität Rumäniens im russischen Krieg in der Ukraine. Ciolacu betonte, die PSD sei eine europafreundliche Partei, die eine entscheidende Rolle beim EU- und NATO-Beitritt Rumäniens gespielt und die bewaffnete Aggression der Russischen Föderation in der Ukraine scharf verurteilt habe.



    Der Nationale Politische Vorstand der PNL (die in Rumänien mitregiert) hielt am Freitag eine Online-Sitzung ab, in der beschlossen wurde, den Nationalrat der Partei am Sonntag einzuberufen. Auf der Tagesordnung des Rates steht die Einberufung eines außerordentlichen PNL-Kongresses, zu dem mehrere PNL-Führer aufgerufen haben, um Florin Cîțu als Parteivorsitzenden abzulösen. Die lokalen Liberalen werfen Florin Cîțu vor, die Beziehungen zur PSD innerhalb der Koalition zu belasten, wenig mit der Parteibasis zu kommunizieren und ein schlechtes öffentliches Image zu haben, was sich auf die Umfragewerte der PNL auswirkt. Sollte sich der Vorsitzende der Liberalen weigern, zurückzutreten, werden die Parteiführer versuchen, durch eine Abstimmung in den satzungsgemäßen Gremien der Partei so schnell wie möglich einen außerordentlichen Kongress einzuberufen, heißt es aus denselben politischen Quellen. Cîțu, der offen von Staatschef Klaus Iohannis unterstützt wird, wurde im vergangenen September nach einem spannungsgeladenen Kongress zum Vorsitzenden der PNL gewählt und löste damit Ludovic Orban ab.



    Am Donnerstag wurden in Rumänien fast 3.000 Coronaneuinfektionen und 21 Todesfälle registriert, teilte das Gesundheitsministerium mit. Seit dem Ausbruch der Pandemie vor zwei Jahren wurden in Rumänien mehr als 2,85 Millionen Infektionen mit dem neuen Coronavirus bestätigt. Über 65 000 Patienten sind mit oder an Corona gestorben. Mehr als 8 Millionen Menschen wurden vollständig geimpft. Seit dem 9. März gibt es in Rumänien keine Coronabeschränkungen mehr.

  • European Commissioner for Jobs and Social Rights visits Bucharest

    European Commissioner for Jobs and Social Rights visits Bucharest

    The European Commissioner forJobs and Social Rights, Nicolas Schmit, has paid a visit to Bucharest, where he discussed with Romanian officials the measures that Bucharest should take to combat poverty, but also the impact of the war in Ukraine on the European economy.



    Nicolas Schmit said, that, first of all we need to make sure that this war does not lead to a new economic crisis in Europe, which is a very important issue. Of course, there are several elements that are uncertain, such as the price of energy, which can influence many sectors. Fortunately, Romania is in the situation in which its almost autonomous, and its energy situation is very good, the Commissioner said.



    Together with Prime Minister Nicolae Ciuca, the Commissioner mainly analysed the EUs response to the crisis trigger by the Russian military aggression. The Romanian PM presented Romanias strategy for ensuring energy independence through the use of nuclear energy, developing the capacity to produce renewable energy and exploiting new offshore natural gas reserves.



    Romania had a massive inflow of Ukrainian refugees on its hands and has handled the situation remarkably well, the European Commissioner told a news conference in Bucharest on Thursday.



    Nicolas Schmit also expressed the European Commissions support for a rapid access to the funds already available to Member States and gave assurances that they would be supplemented with new resources.



    Brussels wants to support the Romanian government in its efforts to help young people find a job, the commissioner said after a meeting with Labor Minister Marius Budai. He said this could be done by implementing a community initiative called the “Youth Guarantee” and accessing the existing funds.According to the European Commissioner, the implementation of the “Child Guarantee” is also important because poverty is still a serious issue in Romania, especially among children. Children need better opportunities, better care, better education and nutrition, the Commissioner said, also stressing the issue of poverty among the elderly.



    In turn, the Romanian minister Marius Budai said that the 9.4% of the GDP cap that limits spending on pensions, as provided in the NRRP, should be made more flexible, because sticking to this cap might lead to impoverishing the population.



    Marius Budai: “I agree and support, as I told the Commissioner, any reform that would benefit the Romanian state and that would be in line with everything stipulated by the provisions of the European Union treaties. We are also deeply attached to this European project, but I will never sign a reform that will maintain or lead to the impoverishment of Romanian citizens “.



    Recently, the European Commissioner for Home Affairs and the European Commissioner for Humanitarian Aid and Crisis Management have also travelled to Bucharest to support Romania against the background of the crisis it is faced with at the border with Ukraine. (MI)

  • Le commissaire européen à l’Emploi, en visite à Bucarest

    Le commissaire européen à l’Emploi, en visite à Bucarest


    En visite en Roumanie, le commissaire européen chargé de
    l’Emploi et des droits sociaux, Nicolas Schmit, a discuté avec les autorités de
    Bucarest des mesures de lutte contre la pauvreté et de l’impact de la guerre en
    Ukraine sur les économies européennes. Nicolas Schmit :


    « Il faut d’abord nous assurer que cette guerre ne mène
    pas à une nouvelle crise économique en Europe. C’est un aspect très important.
    Bien entendu, il existe toute une série d’incertitudes, tels les tarifs
    énergétiques, ce qui peut influencer certains secteurs de l’économie.
    Heureusement, la Roumanie est presque entièrement autonome de ce point de vue,
    elle est dans une situation énergétique très favorable, ce qui est très bien. »


    Le responsable de Bruxelles a examiné avec le premier
    ministre roumain, Nicolae Ciucă, la réponse européenne à la crise provoquée par
    l’invasion russe en Ukraine. Le chef de l’Exécutif de Bucarest a présenté la
    stratégie roumaine censée assurer son indépendance énergétique par la mise à
    profit de l’énergie nucléaire, le développement des capacités de production d’énergies
    renouvelables et l’exploitation des gisements offshore de gaz.




    Par ailleurs, Nicolas Schmit a félicité les autorités
    roumaines pour l’accueil réservé aux plus de 500 000 réfugiés ukrainiens
    arrivés en Roumanie. Et lui d’exprimer le soutien de la Commission européenne
    aux Etats membres pour qu’ils accèdent rapidement aux fonds qui sont déjà à
    leur disposition et qui seront majorés prochainement. Bruxelles souhaite
    appuyer le gouvernement de Bucarest dans ses efforts d’aider les jeunes à
    trouver un emploi, a déclaré Nicolas Schmit à l’issue d’une rencontre avec le
    ministre roumain du Travail, Marius Budăi.


    Pour ce faire, la Roumanie peut mettre en place la
    Garantie renforcée pour la jeunesse,un puissant moteur de réformes structurelles et d’innovation, et accéder
    aux fonds disponibles, a précisé le responsable de Bruxelles. Et lui de
    conseiller aux autorités roumaines d’adopter aussi la Garantie européenne pour
    l’enfance, étant donné le nombre élevé d’enfants en situation de précarité.
    Nicolas Schmit :


    « Que tous les enfants bénéficient de meilleures
    opportunités, d’une meilleure prise en charge, d’une meilleure éducation et d’une
    meilleure nutrition. On a discuté aussi de la pauvreté des seniors, de leurs
    pensions de retraite et de la lutte contre la pauvreté ».


    Le ministre de l’Emploi, Marius Budăi, a pour sa part
    invoqué la nécessité que le plafond de 9,4 % du PIB que le Plan national de
    relance et de résilience attribue aux dépenses avec les retraites devienne
    flexible pour empêcher l’appauvrissement des retraités roumains. Marius Budăi :


    Track : « Comme je l’ai déjà dit à Monsieur le
    commissaire européen, je suis entièrement d’accord et je soutiens toute réforme
    qui soit à l’avantage de l’Etat roumain et qui réponde aux dispositions des
    traités de l’UE. Nous aussi, nous sommes profondément attachés à ce projet
    européen, mais il est hors question que j’approuve une réforme censée maintenir
    ou appauvrir les citoyens roumains ».


    Par ailleurs, dans l’actuel contexte de la guerre en
    Ukraine, deux autres commissaires européens ont récemment visité
    Bucarest : la commissaire européenne aux Affaires intérieures et celui en
    charge de l’aide humanitaire et de la gestion des crises. (Trad. Ioana Stancescu)





  • Comisarul pentru muncă, la București

    Comisarul pentru muncă, la București

    Aflat
    într-o vizită în România, comisarul european pentru muncă şi drepturi sociale,
    Nicolas Schmit, a discutat cu autoritățile despre măsurile pe care Bucureștiul
    ar trebui să le ia pentru a combate sărăcia în rândul populaţiei, dar şi despre
    impactul războiului din Ucraina asupra economiei Europei. Nicolas Schmit În primul rând, trebuie să ne asigurăm că acest
    război nu va duce la o nouă criză economică în Europa. Acesta este un aspect
    foarte important. Sigur că avem o serie de aspecte nesigure, preţul energiei,
    ceea ce poate influenţa anumite sectoare. Din fericire pentru România, voi
    sunteţi în situaţia în care sunteţi aproape autonomi, sunteţi într-o situaţie
    energetică foarte bună, ceea ce e foarte bine    .

    Împreună ci premierul Nicolae Ciucă, comisarul
    a analizat, în principal, răspunsul UE la criza generată de agresiunea militară
    rusă. Şeful executivului a prezentat strategia României pentru asigurarea
    independenţei energetice prin intermediul folosirii energiei nucleare,
    dezvoltarea capacităţii de producere a energiei regenerabile şi exploatarea
    noilor zăcăminte de gaze naturale offshore. Pe de altă parte, Nicolas Schmit a
    subliniat eficienţa eforturilor autorităţilor române de a primi cei peste o
    jumătate de milion de refugiaţi. Totodată, el a exprimat sprijinul Comisiei Europene
    pentru accesarea rapidă a fondurilor aflate deja la dispoziţia statelor membre
    și a dat asigurări că acestea vor fi suplimentate cu noi resurse.

    Bruxellesul
    vrea să sprijine guvernul român în eforturile de a-i ajuta pe tineri să îşi
    găsească un loc de muncă, a spus comisarul, după întâlnirea cu ministrul
    Muncii, Marius Budăi. El a afirmat că acest lucru poate fi făcut prin
    implementarea unei iniţiative comunitare, denumită Garanţia pentru
    Tineret şi accesarea fondurilor disponibile. Potrivit lui, este importantă
    și implementarea Garanţiei pentru copii deoarece există o problemă serioasă
    cu sărăcia în România, mai ales în rândul copiilor. Nicolas Schmit Să li se dea tuturor copiilor oportunităţi mai
    bune, îngrijire mai bună, educaţie, o nutriţie mai bună. Am vorbit, de
    asemenea, şi despre sărăcia în rândul bătrânilor. Aici vorbim despre pensii şi
    despre combaterea sărăciei    .

    La rândul său, Marius Budăi a precizat
    că este necesar ca plafonul de 9,4% din PIB care limitează cheltuielile cu
    pensiile, prevăzut în PNRR, să fie flexibilizat, deoarece încadrarea pensiilor
    în acest procent duce la sărăcirea populaţiei.Marius Budăi: Sunt de acord şi susţin, şi am spus şi domnului comisar, orice reformă care
    să vină în binele statului român şi care să se ralieze la tot ceea ce înseamnă
    prevederile din tratatele Uniunii Europene. Și noi suntem profund ataşaţi
    acestui proiect european, dar nu o să semnez niciodată o reformă care să
    menţină sau să ducă la sărăcirea cetăţenilor români    . Pentru a sprijini
    România în contextul crizei de la granița cu Ucraina, s-au aflat recent la
    București comisarul european pentru afaceri interne, precum și comisarul pentru
    ajutor umanitar şi gestionarea crizelor.


  • Nachrichten 31.03.2022

    Nachrichten 31.03.2022

    Das ukrainische Militär bereitet sich auf eine neue Welle russischer Angriffe vor, sagte Präsident Wolodimir Zelenskyj am Donnerstag. In der Ostukraine werden russische Offensiven erwartet, nachdem der Durchbruch nach Kiew nicht wie ursprünglich erhofft gelungen ist. Die Ukraine habe eine Konzentration russischer Streitkräfte im Donbass erlebt, fügte Zelenski hinzu. Reuters stellt fest, dass das russische Militär in den fast fünf Wochen seit seinem Einmarsch in die Ukraine trotz Belagerung und intensivem Beschuss keine größeren Städte erobert hat. Außerdem haben die Russen erhebliche Verluste an Truppen und Ausrüstung erlitten. Der britische Geheimdienst, der sich auf die Überwachung der Kommunikation spezialisiert hat, behauptet, einige Soldaten hätten sich geweigert, Befehle auszuführen, ihre Ausrüstung sabotiert und sogar versehentlich eines ihrer Flugzeuge abgeschossen. Die NATO glaubt nicht an die Versprechen Russlands, die Militäroperationen rund um Kiew und in der Nordukraine zurückzufahren. Generalsekretär Jens Stoltenberg sagte am Donnerstag bei der Vorstellung des Jahresberichts, dass sich die russischen Truppen nicht zurückziehen, sondern neu positionieren, und dass das Bündnis weitere Offensiven erwartet. Er betonte, dass die Verbündeten die Ukraine so lange wie nötig einschließlich militärisch unterstützen werden. Die russische Invasion hat insgesamt fast ein Viertel der ukrainischen Bevölkerung in die Flucht getrieben, und vier Millionen Menschen sind ins Ausland geflohen.



    Rumänien ist bereit, der Ukraine die Infrastruktur im südöstlichen Constanta Hafen zur Verfügung zu stellen, um ukrainische Getreideexporte zu ermöglichen, während die ukrainischen Schwarzmeerhäfen aufgrund der russischen Invasion blockiert sind. Diese Erklärung wurde von Vasile Dîncu, dem Verteidigungsminister, abgegeben, der auch sagte, dass es diesbezügliche Diskussionen gibt. Er betonte, dass dies eine Möglichkeit ist, die die Ukraine im Moment hat, um ihr Überleben zu finanzieren. Dancu wies auch darauf hin, dass Rumänien davon profitieren würde, obwohl das Land als Exporteur keine Probleme mit der Getreideversorgung hat. Andererseits gaben politische Quellen in Bukarest bekannt, dass der ukrainische Präsident Wolodimir Zelenskyj am Montagabend vor dem rumänischen Parlament sprechen wird. Mehr als 8.600 ukrainische Staatsbürger sind am Mittwoch nach Rumänien eingereist, etwas mehr als am Vortag. Seit Beginn der Flüchtlingskrise bis zum 30. März sind fast 600 Tausend ukrainische Staatsbürger in Rumänien angekommen. Die meisten von ihnen durchquerten das Land auf ihrem Weg nach Westeuropa.



    Der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă diskutierte in Bukarest mit dem EU-Kommissar für Beschäftigung und soziale Rechte, Nicolas Schmit. Die beiden Beamten erörterten die Reaktion der Europäischen Union auf die durch die russische Militäraggression in der Ukraine verursachte Krise. Der Chef der rumänischen Exekutive stellte die rumänische Strategie zur Sicherung der Energieunabhängigkeit durch die Nutzung der Kernenergie, den Ausbau der Produktionskapazitäten für erneuerbare Energien und die Erschließung neuer Offshore-Erdgasfelder vor. Kommissar Schmit unterstrich die Wirksamkeit der Bemühungen der rumänischen Behörden um die Aufnahme von mehr als einer halben Million ukrainischer Flüchtlinge und brachte die Unterstützung der Europäischen Kommission für den raschen Zugriff auf die den Mitgliedstaaten bereits zur Verfügung stehenden Mittel.



    Die rumänischen Seestreitkräfte nehmen an der Übung Tomis 22 im Schwarzen Meer teil, mit der die Fähigkeit zur schnellen Reaktion bei der Bekämpfung von Minengefahren verbessert werden soll. Die Übung Tomis 22 findet zeitgleich mit der Übung Danube Protector 22 statt, die auf der Donau abgehalten wird. An den beiden Übungen nehmen drei Seeschiffe, sechs Flusskanonenboote, vier Hilfsschiffe der Marine, zwei mobile Küstenbatteriesysteme, ein Puma-Kampfhubschrauber, eine Spezialeinheit von Kampftauchern und ein Marine-Infanterieregiment gemeinsam mit anderen Strukturen der Landstreitkräfte teil. Neun Tage lang werden über 950 Militärs im Rahmen einer Simulation einen Marineangriff auf die Donaumündungen und die rumänischen Küstengebiete abwehren.



    Die Arbeitslosenquote in Rumänien lag im Februar bei 5,7 %, während die Jugendarbeitslosigkeit mit 22 % nach wie vor hoch ist, so die heute vom Nationalen Statistikamt veröffentlichten neuesten Zahlen. Die Männerarbeitslosigkeit ist mit 6,1 % etwas höher als die Frauenarbeitslosigkeit (5,1 %). Die Gesamtzahl der Arbeitslosen belief sich im Februar auf 468 Tausend. Die Arbeitslosenquote der 25- bis 74-Jährigen lag im Februar bei 4,6 %, was 76,6 % der Gesamtbevölkerung entspricht.



    Bildungsminister Sorin Cîmpeanu kündigte mehrere Änderungen an, die an der Struktur des Schuljahres vorgenommen werden sollen. So werden ab diesem Herbst die zwei Semester durch 5 Module ersetzt, die durch Pausen getrennt sind. Der Unterricht wird früher beginnen, nämlich am 5. September, und am 16. Juni enden. Der Minister versicherte, dass die Entscheidung nach Konsultationen mit Experten, Vertretern von Lehrern, Eltern und Schülern getroffen wurde. Minister Cîmpeanu sagte auch, dass die Vorschriften für den voruniversitären Bereich mit dem Ziel der Abschaffung der Zwischenprüfungen überarbeitet werden sollen.



    Die WGO hat eine aktualisierte Prognose über die Entwicklung von COVID-19 veröffentlicht, in der drei mögliche Szenarien vorgestellt werden. Höchstwahrscheinlich wird sich das Virus weiter ausbreiten, auch wenn die Schwere der Krankheit mit der Zeit aufgrund der Impfung abnehmen wird. In Rumänien wurden am Mittwoch mehr als 3 500 neue Fälle von Covid-Infektionen bestätigt, dazu kommen 36 Todesfälle. Über 2 500 Menschen werden in Krankenhäusern in ganz Rumänien wegen COVID-19 behandelt, davon 395 auf der Intensivstation. Bislang haben über 8 Millionen Rumänen die vollständige Impfung gegen Covid abgeschlossen. Gesundheitsminister Alexandru Rafila erklärte, dass der normale Betrieb in den Covid-Krankenhäusern allmählich wieder aufgenommen wird, da die Zahl der Infektionen voraussichtlich ab nächster Woche zurückgehen wird. Wir erinnern daran, dass am 9. März alle Gesundheitssicherheitsvorschriften in Rumänien aufgehoben wurden.

  • March 31, 2022

    March 31, 2022


    UKRAINE – Ukraine is preparing to fend off a new wave of Russian attacks, president Volodymyr Zelensky said earlier today. The authorities expect Russian attacks in Eastern Ukraine, after the Russian army failed to penetrate Kyiv, as they had originally planned. President Zelensky mentioned a new Russian military build-up in Donbas. In nearly five weeks since the start of the invasion, the Russian army failed to capture any major city, despite sieges and massive shelling, Reuters reports. Moreover, the Russian side has sustained significant losses of troops and equipment. According to the British intelligence, which monitors communications, some Russian soldiers refused to carry out orders, sabotaged their own equipment and accidentally shot down one of their aircraft. Russia is regrouping in order to “liberate” Donbas, a region partially occupied by the two separatist republics that Moscow officially recognized a few days before launching the invasion. Donbas also hosts Mariupol, a city that has seen the most brutal Russian siege in this war. The port city on the Azov Sea has been massively bombed, and practically lies in ruins. Over 5,000 civilians are estimated to have been killed here. 170,000 people are still trapped in the city, with no access to utilities and running short on food and medicine. The Russian invasion has displaced nearly a quarter of Ukraines total population, with four million people reportedly seeking refuge abroad.




    REFUGEES – Over 8,600 Ukrainian citizens entered Romania on Wednesday, up by 4.7% compared to the previous day, the Border Police Inspectorate reports. Since the start of the war, nearly 600,000 Ukrainian citizens arrived in Romania until March 30. Most of these are en route to Western Europe. At present, inspections at every border checkpoint is carried out with the observance of national and international legislation. All stations are working at full capacity.




    VISIT – EU Commissioner for Jobs and Social Rights, Nicolas Schmit, is paying a two-day visit to Romania. According to the European Commissions Office in Bucharest, during his visit the EU official will express the EUs solidarity with Romania as regards the assistance the latter provides to Ukrainian refugees. Nicolas Schmit will also discuss social reforms and investments stipulated in Romanias Recovery and Resilience Plan, as well as our countrys action plan aimed at implementing the European Child Guarantee. Commissioner Schmit will meet with members of the Government, Parliament, representatives of NGOs and civil society and will visit the venues of two social projects. Nicolas Schmit will also attend a joint meeting of Parliaments Labor and Social Protection Committee and European Affairs Committee.




    EXERCISES – Romanias Naval Forces are taking part in the “Tomis 22” exercise in the Black Sea, aimed at boosting rapid response capabilities in combating mine threats. “Tomis 22” is held at the same time with “Danube Protector 22”, which is carried out on the Danube. Three maritime watercraft, six river gunboats, four auxiliary navy vessels, two mobile coastal battery systems, a Puma naval gunship, a special combat divers unit and a marine infantry regiment are taking part in the two drills, jointly with other structures of the Land Forces. For nine days, over 950 military will coordinate as part of a simulation to repel a naval attack on the Danube river mouths and on Romanias coastal area.




    UNEMPLOYMENT – The unemployment rate in Romania stood at 5.7% in February, while youth unemployment remains high, tantamount to 22%, according to the latest figures published by the National Statistics Institute today. Male unemployment is slightly higher than female unemployment, standing at 6.1% and 5.1% respectively. The total number of unemployed stood at 468 thousand in February. The rate of unemployment for people aged 25-74 stood at 4.6% in February, accounting for 76.6% of the total population.




    CHANGES – Education Minister Sorin Cîmpeanu announced several changes to be operated to the structure of the school year. Therefore, starting this autumn, the two semesters will be replaced by 5 modules separated by breaks. Classes are due to start earlier, on September 5, and will end on June 16. The minister gave assurances that the decision was taken at the end of consultations with experts, representatives of teachers, parents and pupils. Minister Cîmpeanu also said the pre-university regulations will also be reviewed with the aim of eliminating mid-term exams.




    COVID-19 – The WHO has released an updated forecast on the evolution of COVID-19, presenting three possible scenarios. Most likely, the virus will continue to evolve, although the severity of the disease will wane in time, as a result of vaccination. In Romania, over 3,500 new cases of Covid infection were confirmed on Wednesday, in addition to 36 related deaths. Over 2,500 people are treated for COVID-19 in hospitals across Romania, of whom 395 in intensive care. So far, over 8 million Romanians have completed the full anti-Covid vaccination scheme. Health Minister Alexandru Rafila said normal activity will gradually resume in Covid hospitals as the number of infections is expected to drop starting next week. We recall all health safety regulations were lifted in Romania on March 9. (VP)




  • 31.03.2022

    31.03.2022

    Commissaire – Le commissaire européen chargé de l’Emploi et des Droits sociaux, Nicolae Schmit, entame ce jeudi une visite de deux jours en Roumanie. Selon la représentation en Roumanie de la CE, le responsable communautaire profitera de sa présence à Bucarest pour exprimer la solidarité de Bruxelles avec les efforts déployés par la Roumanie pour gérer le flux de réfugiés ukrainiens. Par ailleurs, toujours à l’agenda de la visite de Nicolas Schmit à Bucarest figurent des discussions sur les réformes sociales et les investissements via le Plan national de relance et de résilience et des débats sur la mise en place par la Roumanie de la garantie européenne pour l’enfance. Présent dans la capitale roumaine, le commissaire de Bruxelles participera aussi à une réunion commune des Commissions parlementaires, chargées du travail et de la protection sociale et de celle pour les affaires européennes.

    Manoeuvres – Les forces navales roumaines, appuyées par des structures des Forces terrestres, participent 9 jours durant à deux exercices déroulés dans les eaux de la Mer Noire et sur le Danube. Ensemble, Tomis 22 et Danube Protector 22 mobilisent plus de 950 militaires, appuyés par trois navires militaires, six embarcations fluviales de combat, quatre navires auxiliaires, deux dispositifs de lance-missiles côtiers, un hélicoptère Puma, un contingent de plongeurs et un détachement d’infanterie marine.

    Réfugiés – Plus de 8600 réfugiés ukrainiens sont entrés mercredi, en Roumanie, de 4,7% de plus que la veille, a fait savoir l’Inspection générale de la police de frontière. Depuis le début de l’invasion russe, le 24 février et jusqu’au 30 mars, presque 600. 000 Ukrainiens sont entrés en Roumanie, dont la plupart ont juste transité le pays, en continuant leur voyage vers l’ouest de l’Europe.

    Chômage – En février dernier, le taux de chômage en Roumanie a été de 5,7%, soit 468.000 personnes âgées de 15 à 74 ans, selon l’Institut national de la Statistique. Selon cette source, le taux de chômage demeure particulièrement élevé dans les rangs des jeunes, à savoir 22%. Sur la totalité des sans-emplois de Roumanie, 6,1% sont des hommes, d’un point de pourcentage de plus que les femmes. Pour les Roumains âgés de 25 à 74 ans, le taux de chômage est monté à 4,6% en février. Le nombre des sans-emplois âgés de 25 à 74 représente 76,6% du nombre total des chômeurs recensés en février.

    Gouvernement – Le gouvernement de Bucarest a approuvé mercredi la Stratégie nationale de lutte contre l’exclusion sociale et la pauvreté, tout comme le Plan d’actions pour la période 2022- 2027 censé diminuer le nombre de personnes en situation précaire de Roumanie. Parmi les objectifs stratégiques figurent un niveau de vie correct pour tous, la réduction des situations de précarité transitoire et la modernisation de la Sécurité sociale. C’est un cadre législatif nécessaire pour que les fonds européens dédiés puissent être utilisés.

    Education – Le ministre roumain de l’Education, Sorin Cîmpeanu, a annoncé des changements dans la structure de l’année scolaire. Du coup, à partir de cet automne, les semestres seront remplacés par 5 modules d’apprentissage, qui alterneront avec cinq périodes de vacances. La prochaine rentrée des classes aura lieu le 5 septembre, à la place du 15 et les grandes vacances seront à partir du 16 juin. Le responsable roumain a annoncé également l’intention de supprimer dans l’enseignement pré-universitaire, les évaluations semestrielles imposées deux fois par an, aux principales matières d’apprentissage.


    Cîtu – De nombreux
    leaders des succursales départementales du PNL, membre de la coalition au
    pouvoir, en Roumanie, réclament la démission de leur chef de file, Florin Cîtu.
    Dans une lettre que Florin Cîtu se verra remettre aujourd’hui, à son retour des
    Etats-Unis, les libéraux lui reprochent d’entretenir des relations tendues avec
    le PSD, de ne pas communiquer avec les structures du parti et d’afficher une image
    publique qui impacte sur la position du PNL dans les sondages. Si Florin Cîtu
    refuse de démissionner, les leaders des filiales locales essaieront de
    convoquer le plus vite possible, un congrès extraordinaire. Soutenu par le chef
    de l’Etat, Klaus Iohannis, Cîtu a succédé à la tête du PNL, à Ludovic Orban.

    Pandémie – L’Organisation mondiale de la
    santé a rendu publique une mise à jour du plan pandémique, en avançant trois
    scénarios possibles pour l’année en cours. Le plus probablement, dit l’OMS, le
    virus continuera son évolution, mais la sévérité de la maladie diminuera au fur
    et à mesure que le taux d’immunisation augmente. La Roumanie a enregistré
    mercredi plus de 3500 nouveaux cas de Covid-19 et 36 décès dont 22 antérieurs à
    l’intervalle de référence. Quelque 2500 patients positifs sont actuellement
    hospitalisés dont 395 se trouvent dans des unités de soins intensifs. La
    campagne nationale de vaccination se poursuit. A l’heure où l’on parle, plus de
    8 millions de Roumains se sont fait immuniser d’un schéma complet.














    Météo – En Roumanie, il fait doux et des pluies tombent sur les régions occidentales du pays. Quelques flocons sont signalés en altitude. Les températures maximales de la journée vont de 13 à 24 degrés. 22 degrés à midi, à Bucarest.

  • #EU4FairWork

    #EU4FairWork

    La nivelul Uniunii Europene, munca la negru este definită drept orice activitate plătită legal, dar care nu este declarată autorităților publice, […] ținând cont de diferențele existente între sistemele de reglementare ale statelor membre .

    Un nou Eurobarometru special relevă amploarea problemei: unul din zece europeni spune că, în ultimul an, a cumpărat bunuri sau servicii care ar putea să provină dintr-o muncă nedeclarată, iar o treime dintre europeni afirmă că ştiu pe cineva care lucrează la negru.

    Sondajul mai arată că mai ales angajații independenți și lucrătorii mobili sunt în pericol și evidenţiază noile provocări legate de economia colaborativă. În sfârşit, jumătate dintre europeni consideră că riscul de a fi descoperit că munceşti la negru este scăzut; totuşi, ponderea respondenților care percep un risc ridicat a crescut în comparație cu sondajele anterioare.

    Nicolas Schmit, comisarul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Drepturile Sociale, subliniază că orice muncă este importantă şi că toţi lucrătorii merită drepturi sociale. Prin lansarea acestei campanii – a explicat comisarul -, se urmăreşte ca muncitorii, întreprinderile și guvernele să colaboreze pentru a recunoaște beneficiile muncii declarate. Uniunea își dublează eforturile pentru combaterea muncii la negru, prin încurajarea cooperării între statele membre și prin creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor din toată Europa – a mai spus Nicolas Schmit.

    Campania de transformare a muncii la negru în muncă declarată este lansată pe reţelele sociale. În 16 martie 2020, va începe o săptămână de acțiune pentru munca declarată în statele membre ale Uniunii Europene, cu o serie de activități, inclusiv inspecții în sectoarele riscante, sesiuni de informare, vizite la licee și multe altele.

    Totodată, Comisia va adopta un raport privind activitățile platformei europene de combatere a muncii nedeclarate, care reunește autorități competente din toate statele membre și reprezentanți ai partenerilor sociali intersectoriali la nivel comunitar. Rețeaua ajută țările membre să învețe unele de la altele și să se angajeze într-o cooperare transfrontalieră mai strânsă.

    Lansată în 2016, platforma urmează să fie integrată, în curând, în Autoritatea Europeană a Muncii, fapt care îi va permite să facă și mai mult – precizează Executivul de la Bruxelles într-un comunicat.