Tag: Niculae Havrilet

  • EU will Energiequellen diversifizieren

    EU will Energiequellen diversifizieren





    Dass Russland seine Gaslieferungen als Waffe im Konflikt mit der EU um den Invasionskrieg in der Ukraine einsetzen würde, haben viele Beobachter schon vorausgesehen. Nicht aber, dass es so schnell und unter einer fadenscheinigen Begründung kommen würde. Die Wartungsarbeiten an der Pipeline North Stream 1 nahm der staatliche russische Monopolbetreiber Gasprom zum Anlass (manche sagen: Vorwand), mehreren wichtigen Kunden in der EU einen Lieferstopp in Aussicht zu stellen. Begründet wurde dies von Gasprom mit höherer Gewalt, ohne nachvollziehbare Details zu benennen. Äu‎ßere Umstände, die sich der Kontrolle des Gasriesen entzögen, würden die vereinbarten Lieferungen verhindern, hie‎ß es nur vage.



    Die EU will nun auf die Nutzung von fossilem Brennstoff aus russischen Importen bis 2027 gänzlich verzichten, bangt jedoch gleichzeitig um die Zwischenzeit, denn die meisten EU-Staaten sind noch weit entfernt von einer vollständigen Sicherung der Gasreserven für den Winter, und eine Auflockerung der Sanktionen gegen Russland kommt im Augenblick auch nicht in Frage. Indessen zählt die EU auf alternative Gasquellen. EU-Kommissionspräsidentin Ursula von der Leyen hat am Montag angekündigt, dass die EU ein Abkommen mit Aserbaidschan getroffen hat, laut dem der Staat im Kaukasus seine Gasexporte nach Europa in wenigen Jahren verdoppeln soll. Im vergangenen Jahr lieferte Aserbaidschan durch Pipelines, die Georgien und die Türkei überqueren, rund 8 Mrd. Kubikmeter Erdgas nach Europa — dieses Jahr sollen die Gaslieferungen aus der Kaukasusrepublik 10 Mrd. Kubikmeter überschreiten.



    Doch das ist noch ein Tropfen auf den hei‎ßen Stein — im Vergleich dazu bezifferten sich die Gaslieferungen aus Russland allein im vergangenen Jahr auf 155 Mrd. Kubikmeter, womit knapp 40% des Bedarfs der gesamten EU gedeckt wurden. Die Zahlen sprechen für sich — noch ist die EU grö‎ßtenteils abhängig von Gaslieferungen aus Russland und Moskau hat bereits damit begonnen, die Lieferungen an mehrere Länder massiv zu drosseln.



    Rumänien befindet sich in einer auf den ersten Blick vorteilhaften Situation — nur 20%–30% der Gasimporte kommen — meistens über Umwege — aus Russland, den Rest seines Bedarfs deckt Rumänien aus der eigenen Gasförderung. Hinzu kommt die unlängst stattgefundene Verabschiedung des sogenannten Offshore-Gesetzes, womit Rumänien die Gasförderung im Kontinentalsockel des Schwarzen Meeres aufnehmen kann. Unter diesen Umständen könnte Rumänien im kommenden — für viele furchterregenden — Winter seinen Gasverbrauch aus der internen Produktion und ganz ohne Importe decken. Das sagt Niculae Havrileţ, ehemaliger Leiter der Nationalen Energie-Regulierungsbehörde (ANRE), der das Szenario für realistisch hält:



    Das Szenario ist realistisch, das Förderungsprogramm ist perfekt umsetzbar, doch gibt es auch andere Probleme, die nicht direkt mit der Gewichtung und der Herkunft der Gasquellen zusammenhängen. Hier müssen wir mit einigen Schwierigkeiten rechnen, und für den Fall, dass es im kommenden Winter zu Lieferengpässen bei Erdgas kommt, hat das Energieministerium einen Reaktionsplan erarbeitet.“



    Welche konkreten Ma‎ßnahmen der besagte Plan enthält, sagt der ehemalige Leiter der Energie-Regulierungsbehörde allerdings nicht, fügte aber noch hinzu, dass Rumänien bei Gasknappheit im Winter auch anderen EU-Ländern helfen könnte — wohlgemerkt nicht kostenlos, sondern im Rahmen von Tauschgeschäften.



    Laut Wirtschaftsexperten ist Rumänien dennoch zu 20–30% auf Gasimporten aus Russland angewiesen, und die Gasspeicher des Landes sind derzeit nur zu etwa 50% gefüllt. Wann die Erdgasförderung im Schwarzen Meer genau aufgenommen wird, ist auch nicht klar. Ein sorgenfreier Winter steht folglich auch Rumänien nicht bevor.

  • The EU is diversifying its energy resources

    The EU is diversifying its energy resources

    Those who warned that the energy weapon would eventually be used, and that the Russians would make the decision not to supply gas to the European Union after the completion of pipeline maintenance operations, seem to have been right. Gazprom, which has a monopoly on Russian gas exports through pipelines, has declared a force majeure situation over gas supplies to Europe in the case of at least one major customer, according to a letter quoted by Reuters. The letter states that Gazprom was unable to meet its supply obligations due to extraordinary circumstances beyond its control.



    Invoking a force majeure situation, used when a business is affected by something that is not under its control, will escalate the tensions between Russia and the West over the Russian invasion of Ukraine, Reuters says. The European Union, which has imposed sanctions on Russia, aims to completely abandon the use of fossil fuels from Russia by 2027, but for the time being it still needs those supplies, as the member states are far from securing their winter reserves.



    Meanwhile, European Commission President Ursula von der Leyen on Monday announced an agreement with Azerbaijan to double the EU’s gas imports from the former Soviet republic in the Caucasus in a few years’ time. Last year, Azerbaijan supplied about 8 billion cubic meters of natural gas to Europe through pipelines crossing Georgia and Turkey, and deliveries are expected to exceed 10 billion cubic meters this year. By comparison, Russian gas imports last year amounted to 155 billion cubic meters, which is almost 40% of the EU’s needs



    The figures speak for themselves when it comes to Europe’s energy dependence on Moscow. That is why Brussels is seeking to diversify the Union’s gas supply sources. Moscow has already begun cutting supplies to several countries, and Europeans fear a complete cut in Russian gas in response to EU sanctions against Russia.



    With an important production of its own and the offshore law finally adopted, which allows the exploitation of Black Sea gas, Romania could cover its domestic gas consumption needs this winter, without needing any imports, according to the former president of the National Authority for Energy Regulations, Niculae Havrilet. He believes such a scenario is entirely plausible:


    Of course, this is an achievable program, it is a perfectly achievable scenario, but we know that these days, when we also have problems other than those strictly related to the gas structure, we can expect other difficulties. From this point of view, the Ministry of Energy has promoted a reaction plan in case we have gas supply issues.



    Romania, Havrilet has also pointed out, could even help other European Union countries with gas, but through compensation and not for free. (MI)

  • Liberalizarea pieţei gazelor

    Liberalizarea pieţei gazelor

    Sectorul energetic din
    România a suferit schimbări dramatice în 2019, arată datele Institutului
    Național de Statistică – ţara a devenit importator net de energie, în primele 8
    luni ale anului, în condițiile în care până atunci era exportator, iar producția
    de gaze și energie electrică a scăzut foarte mult în aceeași perioadă. În cifre,
    este vorba de o creştere cu 72,8% a importurilor de energie electrică, cu 85,7%
    a importurilor la gaze, concomitent cu o scădere a exporturilor de energie
    electrică de 37,5%.

    De asemenea, producția de gaze a scăzut cu 2,4%, iar cea de
    energie electrică cu 3,4%. Aceste schimbări negative în sectorul energetic sunt
    efecte ale controversatei OUG 114/2018, spun observatorii
    pieţei energiei, potrivit cărora, distorsiunile au făcut ca preţul gazelor din
    România să fie mai mare decât cel din regiune, atât pentru industrie, cât şi
    pentru consumatorii casnici. Fostul preşedinte al Autorităţii
    Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ, actualmente secretar de
    stat în Ministerul Energiei :

    Chiar
    şi la consumatorul casnic preţul din regiune este mai mic decât preţul gazului
    din România, 12 euro pe MW, ceva mai puţin de 60 de lei, 59-60 de lei, deci mai
    puţin decât 68 de lei, preţ
    administrativ impus de Ordonanţa 114 pentru consumatorul casnic.

    Plafonarea la 68
    de lei pe megawatt
    (circa 14 euro) pentru consumatorul casnic, adică sub preţul pieţei din acel
    moment, a dus la creșterea prețurilor pe piața liberă – preţul
    gazelor pentru industria românească a ajuns să fie dublu faţă de cel din
    regiune, în speţă aproximativ 120 de lei (circa 25 de euro) faţă de doar 60 de
    lei la hub-ul din Austria, de exemplu. Efectele în lanţ şi-au făcut simţită
    prezenţa pe tot parcursul anului 2019, creşterea preţului gazelor
    repercutându-se în scumpirea oricărui produs sau serviciu, în întreaga economie. La
    două luni de la instalarea în funcţie, executivul liberal de la Bucureşti a
    abrogat, în luna decembrie, prevederile din contestata Ordonanţă 114 a fostului
    executiv PSD, prevederi legate de companiile energetice şi plafonarea preţului
    la producători pentru producţia de gaze şi furnizorii de energie electrică.

    Guvernul
    şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie au decis, de asemenea, că,
    de la 1 iulie 2020, statul român se va retrage complet din controlul pieţei
    gazelor. Spre deosebire de cazul pieţei energiei electrice, unde liberalizarea
    va avea loc peste un an, în ceea ce priveşte piaţa gazelor a fost aleasă
    varianta unei liberalizări rapide. Decizia este motivată de conjunctura
    favorabilă, noua liberalizare, prin care România îşi va alinia preţurile gazelor
    cu cele internaţionale, putând conduce la o ieftinire.

  • Jurnal românesc – 11.11.2015

    Jurnal românesc – 11.11.2015

    Marea
    majoritate a românilor care au auzit de evenimentele din iunie ’90 susţin că nu
    ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din epocă, relevă un sondaj făcut de INSCOP
    Research. Potrivit
    cercetării sociologice, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13 – 15
    iunie. 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu
    adevărul despre evenimentele de atunci, iar 18% declară că ştiu adevărul.
    Sondajul mai relevă că aproape 70% dintre românii care au auzit de Mineriadă
    sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze
    protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13% cred că a fost o mişcare
    spontană a minerilor. Comandat de cotidianul
    ”Adevărul”, sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie – 1
    noiembrie si are o eroare de plus/minus 3%.






    Aplicarea
    noului Cod fiscal va avea ca efect creşterea consumului anul viitor, iar
    efectele se vor resimţi şi în 2017, susţine preşedintele Consiliului de
    administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel. Potrivit acestuia,
    nu este de dorit o creştere bazată exclusiv pe consum, pentru că efectele
    pozitive ar putea fi urmate, în scurt timp, de dezechilibre macroeconomice.
    Nivelul de trai al populaţiei va putea fi îmbunătăţit pe termen lung numai dacă
    guvernul va avea şi va pune în aplicare un program de investiţii productive
    prioritare, a mai spus Lucian Anghel.






    Inflaţia anuală s-a menţinut negativă în octombrie, minus 1,6%, în urcare
    de la minus 1,7% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, miercuri, de
    Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2015, ponderea mărfurilor
    şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu
    aceeaşi lună din 2014, este de aproape 38%. La începutul acestei săptămâni,
    Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere rata inflaţiei pentru
    acest an, până la minus 0,7%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că,
    în ultimele luni, evoluţia inflaţiei a fost influenţată semnificativ de
    reducerea TVA la alimente la 9 procente. Ţinta de inflaţie a BNR pentru
    următorii ani este 2,5%, plus/minus un punct procentual, a mai spun Mugur
    Isărescu.






    Preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, a
    declarat că sunt suficiente resurse, atât de gaze naturale, cât şi de energie
    electrică, astfel încât să nu existe surprize neplăcute în asigurarea cu
    căldură a populaţiei în sezonul rece. Potrivit acestuia, operatorii şi
    furnizorii de gaze naturale au înmagazinată o cantitate suficientă de gaze -
    2,5 miliarde de metri cubi. În privinţa energiei electrice, Havrileţ a dat
    asigurari că toţi producătorii respectă obligaţia de a avea rezerve necesare de
    cărbune şi păcură. În aceste condiţii, este posibilă chiar o diminuare cu
    câteva procente a preţului la factura finală, a mai spus preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.