Radio România Internațional

Tag: Nicusor Dan

  • Haushaltsvorlage 2017: Kann Regierungskoalition Wahlversprechen einhalten?

    Haushaltsvorlage 2017: Kann Regierungskoalition Wahlversprechen einhalten?

    Die Regierung in Bukarest ist an diesen Tagen intensiv mit der Haushaltsvorlage für 2017 beschäftigt. Das aktuelle Kabinett möchte den Entwurf bis am 25. Januar dem Parlament vorlegen. Die Bereiche Gesundheit, Bildung und Transport sollten mehr Geld erhalten. Zusätzliche Finanzmittel wären auch für das Verteidigungsministerium vorgesehen. “Wir müssen unsere Engagements als NATO-Mitglied erfüllen, das heißt 2% des BIP müssen an die Verteidigung gehgen, sagte Ministerpräsident Sorin Grindeanu in einem Fernseh-Interview.



    Indes sollen den Ressorts Kommunikation und Energie, dem Generalsekretariat der Regierung, dem Senat und der Abgeordnetenkammer weniger Geld zur Verfügung gestellt werden. Regierungschef Grindeanu erklärte, dass die Haushaltsstrategie auf Daten der Nationalen Prognose-Kommission basiere und die Defizitgrenze von 3% des BIP eingehalten werde.



    Wir sprechen für 2017 von einem BIP von 815 Milliarden Lei, wir gehen von einem Wachstum von 5,2% und einer Inflation von 1,4% aus, sowie 180.000 neuen Arbeitsplätzen. Dabei berücksichtigen wir auch die Maßnahmen, die wir bei unserer Regierungssitzung vor einer Woche getroffen haben. Für 2017 haben wir Einkommen von 253,1 Milliarden Lei errechnet, die Ausgaben belaufen sich auf 277,2 Milliarden Lei. Hier entsteht eine Differenz von 24,1 Milliarden zwischen Einkommen und Ausgaben und das bedeutet ein Defizit von unter 3%



    Ein Teil der Opposition zeigte sich skeptisch gegenüber den Chancen, dass die Sozialdemokraten ihre Wahlversprechen einhalten, ohne die 3%-Grenze zu überschreiten. Man müsse sich noch genauer mit der Vorlage auseinandersetzen, glaubt der Vorsitzende der Union Rettet Rumänien, Nicuşor Dan.



    Wir werden erst dann eine Entscheidung treffen, wenn wir die gesamte Vorlage sehen. Eine Sache möchte ich vorwegnehmen und zwar glauben unsere Ökonomen, dass es unmöglich ist, die Wahlversprechen der PSD einzuhalten, ohne über die Defizitgrenze von 3% hinaus zu schießen. So wie die Sozialdemokraten ihre Arbeit angegangen sind, scheint es, als ob sie mit Geld um sich werfen wollen. Und das kann nur entweder zu einem sehr hohen Defizit oder zu einer sehr hohen Verschuldung führen, oder zur Inflation.“



    Die Sozialdemokraten versichern jedoch, dass die für die im Wahlkampf angekündigten Maßnahmen notwendigen Finanzmittel vorhanden sind. Die Exekutive hatte unlängst die Erhöhung des Bruttomindestgehalts von circa 280 Euro auf etwa 320 Euro ab dem 1. Februar gebilligt. Außerdem wurden die Gehälter von Künstlern und des Personals aus Kultureinrichtungen um 50% angehoben. Die Regierung hat auch den sogenannten Rentenpunkt um 9% ab dem 1. Juli erhöht – dieser soll nunmehr etwa 220 Euro betragen.

  • În discuţie, bugetul de stat

    În discuţie, bugetul de stat

    Principala preocupare a guvernanţilor de la Bucureşti este, în aceste zile, proiectul de buget de anul 2017. Actualul Cabinet intenţionează ca, până pe 25 ianuarie, să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul bugetar pe acest an. Ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Transporturilor ar urma să primească mai mulţi bani. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute şi pentru ministerul Apărarii. “Angajamentele pe care noi ni le-am luat ca ţară membră NATO trebuie să le respectăm si anume 2% din PIB trebuie să meargă către Armată”, a spus, într-un interviu televizat, premierul Sorin Grindeanu. Pe de altă parte, ministerele Comunicaţiilor şi Energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor ar urma sa primească mai puţini bani.



    Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. “Vorbim, pentru anul 2017, de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4 % şi vorbim de aproximativ 180 de mii de locuri noi de muncă. Aceste lucruri includ măsurile pe care noi le-am luat, în urmă cu o săptămână, în şedinţa de Guvern. Avem venituri pentru anul 2017 de 253,1 miliarde, iar cheltuielile sunt de 277,2. Aici este o diferenţă de 24,1 miliarde între venituri şi cheltuieli ceea ce înseamnă sub 3% deficit.”



    O parte a opoziţiei s-a arătat sceptică în ceea ce priveşte modul în care social democraţii vor putea să realizeze promisiunile electorale fără a se depăşi deficitul bugetar de 3%. Preşedintele USR, Nicuşor Dan:”Pentru bugetul în ansamablu o să luăm decizia când o să îl vedem. Singurul lucru pe care aş putea să îl anticipez acum este că, în opinia economiştilor noştri, este imposibil ca promisiunile electorale ale PSD să încapă într-un proiect de buget în limita unui deficit de 3%. Aşa cum a început PSD, pare că vrea să arunce cu bani, iar a arunca cu bani nu poate să ducă decât fie la deficit foarte mare, fie la o îndatorare foarte mare, fie la inflaţie.”



    Social democraţii dau, însă, asigurări, că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală. Printre deciziile aprobate, de curând, de Executiv se numără majorarea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de la 1250 lei (aprox. 280 euro) la 1.450 lei lunar (320 euro), începând cu 1 februarie. De asemenea, au fost majorate cu 50% salariile artiştilor şi ale personalului din instituţiile de spectacole sau concerte. Guvernul a majorat şi valoarea punctului de pensie, de la 1 iulie, cu 9%, care va fi de 1.000 de lei (aprox. 220 euro).

  • Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Succes de proporţii al Stângii



    Doar 40% din cei peste 18 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare de duminică, iar aproape jumătate din ei au optat pentru partidul fanion al Stângii, PSD. Acesta a obţinut în jur de 45 de procente şi la Camera Deputaţilor şi la Senat, iar liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, s-a simţit îndreptăţit să revendice pentru PSD postul de premier.



    Opţiunea românilor a fost exprimată limpede, iar acest lucru trebuie respectat de către toate instituţiile fundamentale, a spus Dragnea: “Eu vreau ca în România să se menţină această democraţie stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toate instituţiile fundamentale ale statului trebuie să înţeleagă şi să respecte votul de astăzi al românilor”.



    Insucces de proporţii al Dreptei



    PSD a surclasat, practic, partidul reprezentativ al Dreptei, PNL, al cărui declin început la localele din vară a fost confirmat la legislative. Cu doar 20 de procente, liberalii, care îşi doreau ca actualul premier, tehnocratul Dacian Cioloş, să înnoade mandatele, sunt marea dezamăgire a acestor alegeri. Iar ca semn că şi-a asumat eşecul, preşedintele partidului, Alina Gorghiu, şi-a anunţat demisia. Ea a precizat că, marţi, va fi decisă formula care va asigura interimatul la şefia formaţiunii.



    Scor foarte bun pentru Uniunea Salvaţi România



    Partidele mai mici pe care doamna Gorghiu spera să le vadă în legislativ coagulate în jurul proiectului Dacian Cioloş premier — USR şi PMP – au depăşit pragul de 5%, dar nu pot răsturna aritmetica alegerilor. După succesul repurtat la locale în capitală, Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România şi, cu peste 9% la primul test naţional major, promite să devină alternativa, competentă şi neatinsă de scandaluri de corupţie, la partidele politice tradiţionale. Şeful USR, Nicuşor Dan: “Un partid format din oameni care nu au mai făcut politică intră pentru prima oară după revoluţie intră în parlament”.



    Cine mai intră în Parlament?



    ALDE, construită pe o dizidenţă liberală şi condusă de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, va fi în Parlament şi cu cele circa 6 procente va sprijini, potrivit unei înţelegeri anterioare întărite declarativ după scrutin, PSD. În schimb, în opoziţie vor fi popularii fostului preşedinte Traian Băsescu, intraţi la limita celor 5 procente. Nu va lipsi UDMR, cu peste 6% din voturi, iar liderul Kelemen Hunor nu ascunde dorinţa Uniunii de a fi contributor la deciziile legislativului: “Sper că grupul nostru parlamentar va avea un cuvant de spus în toate deciziile care vor fi luate în parlament”.



    Niciun independent nu se va afla printre noii aleşi. Din punct de vedere tehnic, scrutinul de duminică a marcat revenirea, după două rânduri de alegeri uninominale, la votul proporţional, pe liste.



    În premieră, în diaspora s-a recurs la votul prin corespondenţă, pentru ca românii cu reşedinţa în afara graniţelor să-şi exercite uşor acest drept.



    Ce va urma?



    Politic, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD şi a aliatului lor, ALDE. Votul popular îl plasează pe Klaus Iohannis într-o postură incomodă, iar analiştii se întreabă, la unison, dacă va ceda presiunii PSD şi va abandona criteriul de integritate la care ţine. Înaintea alegerilor, preşedintele Klaus Iohannis avertizase că nu va desemna un prim ministru cu probleme de natură penală, iar Liviu Dragnea, al cărui nume a fost vehiculat ca posibil premier, a suferit o condamnare cu suspendare pentru implicarea sa în referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu.

  • Stânga câştigă parlamentarele din România

    Stânga câştigă parlamentarele din România

    Doar 40% din cei peste 18 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare de duminică, iar aproape jumătate din ei au optat pentru partidul fanion al Stângii, PSD. Acesta a obţinut în jur de 45 de procente şi la Camera Deputaţilor şi la Senat, iar liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, s-a simţit îndreptăţit să revendice pentru PSD postul de premier. Opţiunea românilor a fost exprimată limpede, iar acest lucru trebuie respectat de către toate instituţiile fundamentale, a spus Dragnea: “Eu vreau ca în România să se menţină această democraţie stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toate instituţiile fundamentale ale statului trebuie să înţeleagă şi să respecte votul de astăzi al românilor”.



    PSD a surclasat, practic, partidul reprezentativ al Dreptei, PNL, al cărui declin început la localele din vară a fost confirmat la legislative. Cu doar 20 de procente, liberalii mai sperau, duminică seara, într-o minune care să-l menţină pe favoritul lor, tehnocratul Dacian Cioloş, în fruntea guvernului. Alina Gorghiu, preşedinte PNL: “Obiectivul pe care l-am fixat şi anume acela de a încerca să facem o majoritate parlamentară pentru proiectul Dacian Cioloş prim-ministru este un proiect care încă se joacă. Depinde foarte mult de rezultatul final, va depinde de rezultatul celorlalte partide mici, dacă vor intra sau nu în parlament”.



    Partidele mai mici pe care doamna Gorghiu spera să le vadă în legislativ coagulate în jurul proiectului Dacian Cioloş premier — USR şi PMP – au depăşit pragul de 5% dar nu pot răsturna aritmetica alegerilor. După succesul repurtat la locale în capitală, Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România şi, cu peste 9% la primul test naţional major, promite să devină alternativa, competentă şi neatinsă de scandaluri de corupţie, la partidele politice tradiţionale. Şeful USR, Nicuşor Dan: “Un partid format din oameni care nu au mai făcut politică intră pentru prima oară după revoluţie intră în parlament”.



    ALDE, construită pe o dizidenţă liberală şi condusă de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, va fi în Parlament şi cu cele circa 6 procente va sprijini, potrivit unei înţelegeri anterioare întărite declarativ după scrutin, PSD. În schimb, în opoziţie vor fi popularii fostului preşedinte Traian Băsescu, intraţi la limita celor 5 procente.



    Nu va lipsi UDMR, cu peste 6% din voturi, iar liderul Kelemen Hunor nu ascunde dorinţa Uniunii de a fi contributor la deciziile legislativului: “Sper că grupul nostru parlamentar va avea un cuvant de spus în toate deciziile care vor fi luate în parlament”. Niciun independent nu se va afla printre noii aleşi.



    Din punct de vedere tehnic, scrutinul de duminică a marcat revenirea, după două rânduri de alegeri uninominale, la votul proporţional, pe liste. În premieră, în diaspora s-a recurs la votul prin corespondenţă, pentru ca românii cu reşedinţa în afara graniţelor să-şi exercite uşor acest drept. Politic, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD şi a aliatului lor, ALDE.



    Votul popular îl plasează pe Klaus Iohannis într-o postură incomodă, iar analiştii se întreabă, la unison, dacă va ceda presiunii PSD şi va abandona criteriul de integritate la care ţine. Înaintea alegerilor, preşedintele Klaus Iohannis avertizase că nu va desemna un prim ministru cu probleme de natură penală, iar Liviu Dragnea, al cărui nume a fost vehiculat ca posibil premier, a suferit o condamnare cu suspendare pentru implicarea sa în referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu.

  • Programe economice

    Programe economice

    Cu o lună înainte de debutul campaniei electorale pentru scrutinul legislativ din 11 decembrie, numărul unu în sondaje, PSD, şi-a creionat oferta economică din programul de guvernare. Social-democraţii propun un amestec de măsuri cu caracter liberal şi de iniţiative sociale menită să satisfacă electoratul captiv. Programul PSD prevede eliminarea a 100 de taxe nefiscale, măsuri de relaxare fiscală, dar şi de creştere a veniturilor populaţiei. PSD doreşte venituri în plus la buget în perioada 2017-2020 din absorbţia fondurilor europene, înfiinţarea unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii prin care sumele intrate în economie să se întoarcă la bugetul general consolidat sub formă de taxe şi impozite, inclusiv TVA.



    Social-democraţii doresc o relansare fiscală pentru salariaţi, astfel încât impozitul pe venit să ajungă la zero, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru cei care au un salariu mai mic sau egal cu 2000 de lei brut (450 de euro), pentru medici şi specialiştii IT. Pentru pensionari, PSD vine cu o propunere de nerefuzat — eliminarea impozitului pe venit de la începutul anului viitor, dacă valoarea pensiei este mai mică sau egală cu 2000 de lei pe lună. Totodată, ar urma să se renunţe şi la contribuţia pentru sănătate pentru toţi pensionarii.



    De pe poziţia de principal contracandidat al PSD la legislativele din decembrie, PNL vrea să dea un impuls economiei prin investiţii suplimentare de 24 de miliarde de euro în următorii patru ani. În plan fiscal, liberalii propun generalizarea cotei unice de 16%, valabilă în prezent în cazul impozitului de venit. Astfel, cota standard de TVA şi contribuţiile sociale plătite de angajat şi angajator ar urma să fie aduse, toate, la nivelul de 16 procente.



    Nou creata Uniune Salvaţi România, creditată cu şansa a treia la parlamentare, vine cu o viziune pe termen lung de dezvoltare sustenabilă, bazată pe investiţii şi nu pe consum şi stimulente fiscale, precum si pe investiţii strategice în infrastructură şi învăţământ. În programul Uniunii, transporturile devin prioritate naţională, iar sănătatea va beneficia de alocări suplimentare la buget şi va intra într-un proces de eficientizare.



    Dezbaterile pe marginea ofertelor economice ale celor trei forţe politice au fost bruiate de disputa creată în jurul avertismentului lansat de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit căruia nu va desemna, după alegeri, un premier urmărit sau condamnat penal. Preşedintele nu a pronunţat niciun nume, dar liderul PSD Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în celebrul dosar al referendumlui din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, s-a simţit vizat. Vexat, el l-a acuzat pe şeful statului că-şi depăşeşte atribuţiile constituţionale. Momentul a marcat începutul neoficial al campaniei electorale şi anunţă confruntări electorale aspre.

  • Rezultate şi alianţe după alegerile locale

    Rezultate şi alianţe după alegerile locale

    Harta post-electorală a României e, predominant, bicoloră. Amândouă cu peste 30% din sufragii la alegerile locale de duminică, PSD şi PNL şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale — în sud şi est pentru social-democraţi, în vest, centru şi nord-est pentru liberali — şi ştiu exact pe ce redute pot conta la scrutinul legislativ de la sfârşitul anului. Până atunci, partidele trebuie, însă, să împartă cărţile în administraţia locală şi, în primul rând, şefia celor 41 de consilii judeţene, ai căror preşedinţi n-au mai fost aleşi de cetăţeni, ci vor fi desemnaţi dintre consilieri.



    Şeful PSD, Liviu Dragnea, jubilează după victorie şi promite să rămână fidel vechilor alianţe cu partenerii-juniori din fostul Guvern condus de social-democratul Victor Ponta, UNPR şi ALDE : În 14 judeţe din România, PSD are majoritate singur şi va putea pune preşedinţii de Consilii Judeţene. În alte 11 judeţe putem face majoritate doar cu ALDE. În încă două judeţe putem face majoritate PSD-ALDE-UNPR. În ceea ce priveşte reşedinţele de judeţ, PSD a câştigat 19. PSD are un număr de primării mai mare decât cel cu care a intrat în aceste alegeri.”


    Dragnea a adăugat că PSD exclude negocierile cu liberalii şi cu popularii fostului şef al statului, Traian Băsescu.



    Cu doar 32 de procente, faţă de cele 37 ale PSD, liberalii rămân a doua forţă politică din ţară, iar co-preşedintele Vasile Blaga se felicită că “scorul obţinut de PNL este cel mai bun înregistrat după anii 90”. Vasile Blaga: Am reuşit, evident, să reconstruim dreapta şi nu a fost un lucru uşor şi ne vom concentra, când nu vom avea vacanţă, în săptămânile următoare, pe această temă, infirmând toate pronosticurile celor care nu aveau încredere în această construcţie, chiar s-au străduit să o împiedice.”



    Greu de digerat pentru PNL a fost, însă, ceea ce comentatorii nu ezită să numească dezastrul de la Bucureşti. Capitala singură însumează circa o zecime din corpul electoral naţional şi are, potrivit studiilor sociologice, cei mai sofisticaţi şi exigenţi alegători, majoritatea cu opţiuni de dreapta. Peste două treimi dintre ei au rămas, însă, duminică, acasă, iar cei care au mers la vot au oferit PSD atât primăria generală, cât şi cele şase primării de sector.



    Mai mult, PNL a terminat pe locul trei, la mare distanţă de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un fost ONG transformat în partid. Liderul acestuia, Nicuşor Dan, vrea ca formaţiunea sa să devină, până la legislative, una cu reprezentare naţională, pentru că: Avem o întreagă categorie de cetăţeni în România care este conştientă de eşecul unei clase politice, este conştientă de o corupţie generalizată în administraţia publică din România şi care aşteaptă o alternativă.”


    Dan a precizat ca nu va face alianţe cu nicio formaţiune politică, iar reprezentanţii USB vor vota selectiv, în consiliile din Bucureşti, în funcţie de proiectele prezentate.

  • Kommunalwahlen: Sozialdemokraten räumen ab, Liberalen stecken Wahlschlappe ein

    Kommunalwahlen: Sozialdemokraten räumen ab, Liberalen stecken Wahlschlappe ein

    Die Kommunalwahlen von Sonntag haben den Trend der letzten Monate bei der rumänischen Wählerschaft bestätigt. Die linksgerichtete Sozialdemokratische Partei (PSD) hat auf nationaler Ebene circa 40% der Sitze erzielt, um über 10% mehr als die Nationalliberale Partei (PNL). Die Nationalliberale Partei hat nach der Wahl ihres Kandidaten zum Staatspräsidenten 2014 Anhänger verloren.



    In Bukarest, das eine traditionelle Bastion der bürgerlichen Rechte war, ist diesmal die Sozialdemokratische Partei an die Spitze Bukarests sowie an die Spitze aller sechs Bezirke getreten. Der Sieg der PSD-Kandidatin Gabriela Vrânceanu-Firea im Kampf für das Amt des Oberbürgermeisters bringt eine doppelte Premiere. Gabriela Vrânceanu-Firea, ehemalige Journalistin, hatte eine fulminante politische Karriere, die sich nur auf vier Jahren erstreckt. Firea wird die erste Frau sein, die das Amt des Oberbürgermeisters von Bukarest bekleidet. Gleichzeitig ist sie der erste Kandidat der Sozialdemokratischen Partei, der den bedeutendsten Sitz der rumänischen Kommunalverwaltung gewinnt.



    Den zweiten Platz belegt Nicuşor Dan, der in einer Nichtregierungsorganisation tätig ist und sich aktiv in den Kampf gegen die Unregelmä‎ßigkeiten der Bukarester Verwaltung eingebracht hat. Nicuşor Dan traut dem Potential seiner politischen Formation, die er vor kurzem gegründet hat, und sieht sich durch die Wahlergebnisse ermutigt, die Uniunea Salvaţi Bucureştiul“ (USB — Union Rettet Bukarest) künftig landesweit als Union Salvaţi România (Rettet Rumänien) auftreten zu lassen und mit dieser Partei bei den Parlamentswahlen im Herbst anzutreten. Das überraschend gute Abschneiden der USB bei der Bukarester Kommunalwahl geht einher mit der kräftigen Wahlschlappe der mitterechtsgerichteten Nationalliberalen Partei (PNL), des grö‎ßten Wahlverlierers in der rumänischen Hauptstadt. Die PNL bü‎ßt somit für die eigenen Fehler während des Wahlkampfs, insbesondere für die zaghafte Nominierung eines geeigneten Kandidaten für das Amt des Bukarester Oberbürgermeisters — insgesamt viermal tauschten die Liberalen ihren Kandidaten aus. Im Rennen war zuletzt Cătălin Predoiu geblieben, ehemaliger Justizminister und Chef der Bukarester PNL-Filiale. Nach der Wahlniederlage kündigte er seinen Rücktritt von der Spitze der Partei an.



    Die meisten Sitze im Bukarester Generalrat (mit Funktion eines Stadtparlaments) gehören der Sozialdemokratischen Partei und seinem Junior-Allierten, der Nationalen Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), während die Union Salvaţi Bucureştiul (USB) und die Nationalliberale Partei (PNL) die Rolle der Opposition übernehmen werden, so die Beobachter.



    Die Wahlbeteiligung bei den Wahlen von Sonntag war besonders in den Gro‎ßstädten sehr niedrig. In Bukarest gingen nur 33% der Wahlberechtigten zu den Urnen, was die niedrigste Wahlbeteiligung im Land ist, so das Zentrale Wahlbüro. Im Land lag die Wahlbeteiligung durchschnittlich unter 50%, also niedriger als im Jahr 2012. Besorgniserregend ist die Tatsache, dass einige Bürgermeister, die wegen Korruption strafrechtlich verfolgt werden, wiedergewählt wurden. So etwa in Braşov (Kronstadt) und in Craiova, wo George Scripcaru bzw. Lia Olguţa Vasilescu wiedergewählt wurden, oder in Baia Mare, wo der bisherige Bürgermeister Cătălin Cherecheş sogar hinter Gittern steht und trotzdem haushoch gewann.



    Emil Boc in Cluj (Klausenburg), Gheorghe Falcă in Arad und Nicolae Robu in Timişoara (Temeswar) zählen zu den Bürgermeistern, die wiedergewählt wurden. Neue Bürgermeister sind in Constanţa, Iaşi und Sibiu (Hermannstadt) gewählt worden. Zum ersten Mal fand die Kommunalwahl in einem einzigen Wahlgang ohne Stichwahl statt. Zivilgesellschaft und Journalisten übten scharfe Kritik an der Aufhebung der Stichwahl — eine geringe Anzahl der Stimmen werde in manchem Fall den zukünftigen Bürgermeistern keine Legitimität verleihen. Gut 250.000 Kandidaten waren ins Rennen um die Bürgermeister- und Stadtrat-Ämter in den knapp 3200 Städten und Gemeinden eingestiegen. Ferner waren bei der Wahl die Sitze in den 41 Kreisräten zu belegen.

  • Alegerile locale din România

    Alegerile locale din România

    Alegerile locale desfăşurate duminică nu au făcut decât să confirme tendinţele conturate în ultimele luni pe scena politică românească. PSD, de stânga, a obţinut la nivel naţional circa 40% din mandatele puse în joc, la un ecart confortabil, de peste 10 procente, faţă de rivalul său, PNL, în pierdere de turaţie în ultimul an şi jumatate, după ce candidatul său, Klaus Iohannis, s-a impus la prezidenţialele din 2014.



    La Bucureşti, considerat, până nu demult, un bastion tradiţional al Dreptei, PSD a luat tot caimacul, după ce a reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. Victoria candidatului său la primăria mare, Gabriela Vrânceanu Firea, fostă jurnalistă, cu o ascensiune rapidă în cariera politică, întinsă pe doar patru ani, aduce o dublă premieră. Ea va fi prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi adjudece cel mai important mandat din administraţia locală românească.



    Pe locul doi s-a clasat revelaţia acestor alegeri, Nicuşor Dan, un ong-ist cu ştate vechi, implicat activ în lupta cu neregulile comise la Primarie în ultimii ani. Încrezător în potenţialul formaţiunii pe care a creat-o recent şi încurajat de scorul obţinut, Nicuşor Dan a declarat că îşi doreşte ca Uniunea Salvaţi Bucurestiul (USB) să devină relevantă la nivel naţional. Creşterea influenţei sale în rândul electorilor bucureşteni coincide cu reculul puternic al PNL (centru-dreapta), considerat marele perdant la Capitală.



    Victimă a propriilor opţiuni, după ce liderii săi au nominalizat nu mai puţin de patru candidaţi, PNL se află într-o situaţie delicată, mai ales în perspectiva legislativelor din toamnă. De altfel, candidatul său la Primărie, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, şi-a anunţat, deja, demisia de la conducerea PNL Bucureşti.


    În Consiliul General, cele mai multe voturi disponibile va avea PSD, împreună cu aliatul său junior UNPR, în timp ce USB şi PNL — cred observatorii — îşi vor asuma rolul Opoziţiei.



    Pe de altă parte, alegerile de duminică au fost marcate de un absenteism îngrijorător, în special în marile oraşe. La Bucureşti, de exemplu, rata de participare a fost de 33%, cea mai scăzută din ţară, potrivit Biroului Electoral Central. La nivel naţional, şi-au exprimat opţiunea sub 50% dintre cei înscrişi pe listele electorale, o rată de prezenţă mai mică decât la scrutinul precedent, în 2012.



    La fel de îngrijorător este şi faptul că, deşi lupta anticorupţie se bucură de un larg sprijin în societate, unii primari cu dosare penale deschise pentru fapte de corupţie au reuşit să câştige un nou mandat. S-a întâmplat la Braşov (centru), cu George Scripcaru, la Craiova (sud), cu Lia Olguţa Vasilescu, sau la Baia Mare (nord), unde Cătălin Cherecheş a fost reconfirmat chiar dacă se află în spatele gratiilor. Emil Boc, la Cluj (nord-vest), Gheorghe Falcă, la Arad (vest) şi Nicolae Robu, la Timişoara (vest), sunt printre edilii care au înnodat mandatele.



    În schimb, feţe noi au apărut în oraşe precum Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) sau Sibiu (centru). Marea controversă în organizarea scrutinului a fost alegerea primarilor într-un singur tur, măsură care — susţin analiştii politici – pune sub semnul intrebării legitimitatea multora dintre viitorii responsabili locali. Peste 250 de mii de candidaţi şi-au disputat funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.

  • Nachrichten 05.06.2016

    Nachrichten 05.06.2016

    BUKAREST: Die Bukarester haben zum ersten Mal eine Frau als Bürgermeisterin gewählt, so die Wählerbefragungen. Dabei handelt es sich um die sozialdemokratische Senatorin Gabriela Vranceanu Firea. Frau Vranceanu Firea ist 44 Jahre alt und ist ehemalige Journalistin. Laut Wählerbefragungen hat sie 42 % der Stimmen der Bukarester bekommen. Ihr folgt Nicusor Dan von der Union Salvati Bucurestiul, zu Deutsch Rettet Bukarest, mit 29 % und der Vorsitzende der Bukarester Filiale der national-liberalen Partei, Catalin Predoiu, mit 13 %. Die Wahlbeteiligung in Bukarest liegt bei 32 %, weit unter dem Landes-Durchschnitt von 48 %. Die Wahlen wurden in einem einzigen Gang organisiert, Gewinner ist der Kandidat oder die Kandidatin, die die einfache Mehrheit gewonnen hat. Die Ma‎ßnahme wurde von der Zivilgesellschaft und der Presse stark kritisiert.




    BUKAREST: Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis wird am Montag und Dienstag auf Einladung des Gro‎ßherzogs Henri einen offiziellen Besuch in Luxemburg unternehmen. Iohannis wird zudem mit dem Ministerpräsidenten Xavier Bettel, mit dem Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer Mars di Bartolomeo und mit dem Au‎ßenminister Jean Asselborn zusammen kommen. Die Gespräche werden die Vertiefung der politischen und wirtschaftlichen Beziehungen zwischen den beiden Staaten betreffen. Die beiden Seiten werden zudem über die Vorbereitung des NATO-Gipfels in Warschau, der im Juli stattfinden wird, diskutieren. Am Rande des Treffens soll auch das Austauschprogramm in den Bereichen Wissenschaft und Technologie, Bildung, Kultur und Sport von den Regierungen Rumäniens und Luxemburgs unterzeichnet werden. Das Programm gilt für die Periode 2016-2021.

  • Official Candidacy Submissions for Local Elections Close

    Official Candidacy Submissions for Local Elections Close

    84% of Bucharesters believe that corruption has increased or has stagnated after the latest elections, according to a study run by the Center for Urban and Regional Sociology. 22% of them admit that in the last year they paid bribe at one of Bucharests sector town halls. 60% say they do not pay any attention to a right or leftwing political orientation, and 46% say they would not vote in the June 5th elections.



    These figures come from the most politically active city in Romania, the capital Bucharest. Even though decisions issued at the local level by authorities directly affect every day life for citizens, the interest shown in the local elections is low. The first such elections, back in 1992, brought to the polls 65% of registered voters, but subsequent elections could not manage more than 50%.



    This year is expected to be no exception either, given the highly negative perception that Romanians have on corruption, providing quite a challenge to candidates. Submissions for candidacy had to be introduced by midnight on Tuesday, April 26th. Political parties, alliances, organizations, citizens belonging to national minorities, and independents submitted in writing their candidacies for mayors, as well as local and county council seats.



    The Social Democratic candidate for mayor of Bucharest Gabriela Firea sent a Decalogue to counter-candidates, with commitments supposed to be respected by no matter who wins the seat: ”A European system of public transportation, a single token for transportation, maintaining free passes for retirees, a physician in every school’s medical cabinet. All kindergartens, schools and high schools have to have security, and we have to improve heating.”



    Catalin Predoiu, a Liberal candidate, wants to boost the citys budget: “My main objective is to consolidate Bucharests finances, because a consolidated budget and investments in Bucharest will bring about jobs, cultural spaces, schools, an interest which will slowly turn Bucharest into a regional focal point, a city of the future where people will live with pleasure.”



    Nicusor Dan, a candidate on behalf of the “Save Bucharest” Union, wants a unified system for paying taxes: “We have to simplify the administrative system to save time for tax payers, and put everything about Bucharest into an integrated computerized system.”



    From May 4th on, after the processing of appeals against the registered candidates, candidacies will be definitive. The election campaign starts on May 6th, and ends on June 4th, the day before voting.

  • Alegerile locale – faza înscrierilor

    Alegerile locale – faza înscrierilor

    Corupţia a crescut sau a stagnat după ultimele alegeri – sunt de părere 84%
    dintre bucureşteni, conform unui studiu al Centrului de Sociologie Urbană şi
    Regională (CURS). 22% dintre locuitorii Capitalei recunosc că, în ultimul an,
    au dat mită la una dintre primăriile de sector. 60 din 100 nu acordă nicio
    importanţă orientărilor politice de stânga sau de dreapta, iar 46% spun că nu vor vota la apropiatele alegeri locale de
    pe 5 iunie. Şi, atenţie!, este vorba de oraşul cel mai activ politic
    al României. Că scrutinul local nu naşte, în plan
    naţional, pasiuni e un lucru demult cunoscut.

    Deşi, prin măsurile adoptate,
    autorităţile locale influenţează direct viaţa de zi cu zi a cetăţeanului,
    interesul suscitat de locale a fost, în timp, relativ redus. Dacă la primele
    alegeri de acest fel, din 1992, s-au mobilizat aproape 65% dintre românii
    înscrişi pe listele electorale, la următoarele rata de participare s-a menţinut
    constant în jur de 50%. Influenţată de percepţia extrem de negativă a românilor asupra corupţiei
    inclusiv la nivel local, o tendinţă similară se preconizează şi anul acesta.
    Or, candidaţilor le revine dificila misiune de a o contracara!

    Până marţi, 26
    aprilie, la miezul nopţii, doritorii şi-au putut depune candidaturile pentru 5 iunie. Partidele politice, alianţele
    electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi
    independenţii şi-au depus, în scris, dosarele pentru funcţiile de primari,
    consilieri locali şi judeţeni.

    Reprezentanta PSD-UNPR pentru Primăria
    Bucureştiului, Gabriela Firea, a trimis un decalog contracandidaţilor, în care
    se regăsesc angajamente care să fie respectate, indiferent cine iese primar. Gabriela Firea: ‘Un transport public
    european, un tichet unic pentru transport, să menţinem gratuitatea călătoriilor
    pentru pensionari, să avem în fiecare cabinet medical de şcoală un medic,
    pentru că acum nu există acestă situaţie. Toate grădiniţele, creşele, şcolile şi
    liceele să fie supravegheate, reţeaua de termoficare să fie îmbunătăţită.’

    Cătălin Predoiu, candidatul pentru Capitală al liberalilor vrea să crească
    bugetul oraşului: ‘Obiectivul
    meu principal este să consolidez finanţele Bucureştiului, pentru că un buget
    consolidat şi investiţii în Bucureşti, vor aduce locuri de muncă, spaţii
    culturale, vor aduce şcoli, vor aduce un interes care va transforma încet, încet
    Bucureştiul într-un pol regional, într-un oraş al viitorului, în care oamenii să
    trăiască cu plăcere.’

    Cât despre candidatul Uniunii Salvaţi Bucureştiul,
    Nicuşor Dan, acesta doreşte un sistem simplu de plată a taxelor şi impozitelor: ‘Trebuie să simplificăm, administraţia, ca să nu punem
    oamenii pe drumuri, să punem tot ce înseamnă informaţie despre Bucureşti într-un
    sistem informatic integrat.

    După perioada de
    depunere a contestaţiilor, din 4 mai candidaturile vor rămâne definitive. Campania electorală va începe pe 6 mai şi se va încheia
    pe 4 iunie dimineaţa, în preziua scrutinului.

  • Historisches Bauerbe in Bukarest gefährdet

    Historisches Bauerbe in Bukarest gefährdet

    Viele denkmalgeschützte Häuser in Bukarest befinden sich in einem sehr schlechten Zustand. Weil es keine Strategie zur Wiederbelebung der historischen Stadtteile und zur Erhaltung der Gebäude mit hohem architektonischen Wert gibt, könnte die chaotische Immobilien-Entwicklung das Überleben des historischen Bukarests gefährden. Das ergibt sich aus einem Bericht über die denkmalgeschützten Gebäude in Bukarest.



    Der Bericht analysiert die letzten vier Jahre und wurde von mehreren Nichtregierungsorganisationen, die als Ziel den Schutz dieser Gebäude haben, erstellt. Die Vize-Vorsitzende des Verbandes für Schutz und Dokumentierung des Bauerbes in Rumäniens, Roxana Wring:



    Wir erleben eine systematische Zerstörung des historischen und architektonischen Kerns Bukarests. Die Bukarester beobachten das täglich und ich glaube, wir haben uns daran gewöhnt. Wir gehen an diesen Gebäuden vorbei und sehen sie nicht mehr. Wir haben uns daran gewöhnt, in einer Stadt zu leben, die zerstört wird. Sollte dieser Prozess weiter gehen, wird meiner Meinung nach die architektonische und kulturelle Identität der rumänischen Hauptstadt verloren gehen. Wir merken, dass die letzten 20 Jahre für die historischen Stadtteile Bukarests nichts Gutes gebracht haben, nachdem die Stadt in der kommunistischen Periode viel zu leiden hatte.“



    Laut dem Bericht wurden Hunderte von architektonischen Juwelen abgerissen, weitere sind gefährdet. Der Vorsitzende des Verbandes Salvaţi Bucureştiul“ (Rettet Bukarest), Nicuşor Dan, meint, der Grund dafür wäre nur das wirtschaftliche Interesse.



    Ceauşescu hat etwa 15 % der Altstadt zerstört. Nach 1990 wurden etwa 5 % der Gebäude in den historischen Stadtteilen abgerissen. Die Zerstörung ist noch schlimmer, weil in diesen historischen Stadtteilen völlig unpassend gebaut wurde. In jedwelchem zivilisierten Land hat ein Investor zwei Möglichkeiten in einer Stadt: Er kauft sich im Zentrum ein denkmalgeschütztes Haus und restauriert es, öffnet hier seinen Firmensitz und hat so soziales Prestige oder er baut am Stadtrand und macht Profit. Wenn aber die öffentliche Verwaltung schwach ist, dann kauft der Investor ein historisches Gebäude, rei‎ßt es ab und baut ein hohes Gebäude. Jedwelches denkmalgeschützte Haus ist zehnmal billiger als das Grundstück, auf dem es steht.“



    Die Assan-Mühle in Bukarest in ein gutes Beispiel für den Zustand der denkmalgeschützten Gebäude. Die Mühle wurde 1853 gebaut. Sie liegt seit Jahren in der Ruine und fiel mehrmals zum Opfer unbekannter Brandstifter. Im Bericht sind mehrere solcher Beispiele enthalten. Auf dem Aviatorilor-Boulevard im Zentrum Bukarests befindet sich in unmittelbarer Nähe des Regierunssitzes eine Villa mit einer besonderen Architektur. Alle Ecken des Hauses wurden mit Neobarock-Elementen verziehrt. Heute ist das Haus eine Ruine. Die dekorativen Elemente sind teilweise zerstört und ein Teil des Dachwerks fehlt. Das Haus steht unter Denkmalschutz und wurde nach den Plänen des berühmten rumänischen Architekten Petre Antonescu erbaut. Im Zentrum von Bukarest sieht man leider mehrere Häuser in diesem Zustand.




    Die Altstadt von Bukarest ist voller Leben, in den letzten Jahren haben die vielen Cafés, Pubs und Restaurants die Gegend wiederbelebt. Hier gibt es auch eine Menge denkmalgeschützter Häuser. Ihr Zustand lässt aber leider zu wünschen übrig. In den letzten fünf Jahren wurde die Stra‎ßeninfrastruktur rehabilitiert, die Häuser wurde jedoch nicht saniert. Roxana Wring dazu:



    Die Sanierungen, die durchgeführt wurden, sind nur oberflächlich, meistens unangemessen, ohne historische Studien. Andere Häuser wurden abgerissen. Das zeugt von einer falschen Vision über die wirtschaftliche Entwicklung. Die Altstadt ist sehr wertvoll. Da gibt es Potential, langfristig zu investieren, aber auch die Stadtverwaltung muss seine Hausarbeit erledigen.“



    Der Bericht über die denkmalgeschützten Gebäude erwähnt noch, dass es inBukarest sehr viele hochwertige modernistische Gebäude aus der Zwischenkriegszeit gibt. Nach dem 1. Weltkrieg und der Vereinigung Rumäniens mit Siebenbürgen hat eine Generation von jungen Architekten, die im Ausland studiert hatten, die ersten modernistischen Bauten geplant. Zur Zeit sind viele dieser Gebäude in einem sehr schlechten Zustand. Die wenigen Konsolidierungen oder Sanierungen haben leider meistens zu einem Verlust des architektonischen Werts geführt. Roxana Wring:



    Diese Bauten sind fast überhaupt nicht bekannt. Sie liegen entweder in der Ruine, wie das Aro-Gebäude, das konsolidiert werden müsste, weil es bei einem stärkeren Erdbeben verschwinden würde, oder werden unangemessen saniert, beziehungsweise mit Styropor thermisch isoliert. Wenn man ein modernistisches Hochhaus thermisch isoliert, sieht er wie ein kommunistischer Wohnblock aus. Dann werden sie noch gelb und rosa gestrichen, die Fenster werden umgebaut. Das sieht man auf dem Magheru-Boulevard im Zentrum von Bukarest. Dieser Boulevard könnte für den Modernismus in Bukarest repräsentativ sein.“



    Der Disput zwischen den Behörden und den Nichtregierungsorganisationen wurde mehrmals vor Gericht fortgesetzt. Die NGOs, die sich für den Schutz der historischen Häuser in Bukarest einsetzten, wollen erreichen, dass die Kommunalverwaltung die historischen Gebäude schützt und saniert. Zudem schlagen sie eine Reihe von Ma‎ßnahmen zur Verbesserung der Lage der denkmalgeschützten Häuser in Bukarest vor.



    Audiobeitrag hören: