Țânândalui maș unâ pirâ tu unâ ñicâ fineri, cât s-agiungâ pânâ la Stade di France, purtatâ di anotătorlu frâncu fenomen Léon Marchand – singurlu sportiv ți amintă patru nișeñi di malmâ la Agiocurli Olimpiți di Paris – vatra iu cama di dauâ stâmâñi arsi foclu sacru ș-ți fu asteasâ dumânicâ dicsearâ, cundillindalui ași bitisita a aliștei ediție, 33-a.
Unâ ediție iu România amină nauâ nișeñi, ditu cari trei di malmâ, patru di asimi ș-douâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liber, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu ş-echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu).
Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ și halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Bâcârea u amintă David Popovici la 100 metri anot liber și Ana Bârbosu la gimnasticâ sol.
La aestâ ediție România amintă ma multi nișeñi andicra di Agiocurli Olimpiți di Tokyo ditu 2021 și Rio ditu 2016 – iu avea amintatâ maș patru nișeñi – ma multi ș-di Agiocurli Olimpiți di Londra, ditu 2012, iu avea amintatâ șapti nișeñi, ama ma pțâni andicra di Agiocurli Olimpiți di Sidney, ditu 2000, di iu sportivlli româñi s-turnarâ cu 26 di nișeñi.
Paris, România bitisi tu clasamentul pi nișeñi pi loclu 23 ditu 206 vâsilii ți loarâ parti. Pi protlu loc bitisirâ Statili Uniti – 40 di nișeñi di malmâ, 44 di asimi și 42 di bâcâri – pi loclu doi bitisi China – 40 di malmâ, 27 di asimi, 24 di bâcâri – iara pi treia poziție fu Japonia – cu 20 nișeñi di malmâ, 12 di asimi și 13 di bâcâri. Vâsilia nicuchirâ a Agiocurli Olimpiți, Frânția/Galia, bitisi pi loclu 5, cu 16 nișeñi di malmâ, 26 di asimi și 22 di bâcâri.
La țeremonia di ancllideari, cama di 80 di ñilli di spectatori yiurtusirâ sportul şi atleţlli ți s-astricurâ. Sportivlli ți loarâ parti, nai ma irabapi, cu nișeñilli di guși, intrarâ pi stadion fârâ s-lâ bagâ zori s-yinâ pi aradâ alfabeticâ, cata cum fu la țeremonia di dișcllideari. Unu spectacolu orighinalu ș-cu sâltânati, multi videlliuri ș-buiei, cu un decor ş-costumi/tâcâñi di filmu ştiinţifico-fantasticu, ama ș-cu focuri di artifiții. Aproapea 300 di dansatori, actori ș-cântâtori giucarâ rolul a extratereşțâlor dipuși ditu spaţiu ta s-adarâ diznău Agiocurli Olimpiți ți s-chirurâ și s-analţâ ațeali ținți țerclliuri ampiltiti.
Țeremonia di ancllideari cundille și darea ma largu a hlamburâllei olimpicâ ali vâsilie-nicukirâ di arada ți va s-yinâ, pisti patru añi, Olimpiada di vearâ ți va s-facâ tu Statili Uniti, iar unu show hollywoodianu di 15 minuti completă reprezentaţia a artişțâloru frânțâ. Dupâ ți adră unâ ansâreari ti ciudie pisupra a stadionlui, actorlu Tom Cruise ş-lo unâ nauâ “borgi imposibilâ”: s-ducâ hlambura olimpicâ tu câsâbălu Los Angeles.
Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Aurica Piha
