Cetatea Soroca este o cetate moldovenească, de pe teritoriul Republicii Moldova, de lângă orașul Soroca din districtul cu același nume, datând din secolul al XVI-lea. Puținele dovezi arheologice și documentare despre cetate ne arată că aceasta a fost edificată de domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare în 1499, urmând să fie reconstruită în piatră de către domnitorul Petru Rareș la mijlocul secolului al XVI-lea. Cetatea a fost un punct strategic de apărare în Moldova medievală – frontieră în fața vadului peste Nistru, centru comercial apărat de fortificațiile cetății și un centru economic al întregului ținut Soroca.
Numele de „Soroca” are și el o istorie și însemnătate. Unele izvoare documentare explică originea de la cuvântul „sărac”. Soroc sau socoteală are însemnătatea unui termen fix, o dată pentru săvârșirea unei acțiuni sau pentru îndeplinirea unor obligații. O limită, o margine, orânduială sau rost. Alte surse vorbesc de originea denumirii „Soroca” de la „Sora, Sorița, Soare” nume presupuse ale primilor posesori ai moșiei situate în lunca Nistrului unde a fost ulterior ridicată cetatea. Dumitru Ungureanu, muzeograful și ghidul Cetății Soroca, ne vorbește de originile cetății, de presupunerile arheologice în legătură cu aceasta:
„Istoria este parțial cam ascunsă, fiindcă prima atestare a Cetății de Scaun aveam abia la 12 iulie 1499, într-un tratat de pace încheiat între Ioan Albert și Ștefan cel Mare. În Scrisoarea de la Hârlău, unde se cheamă Sfatul Țării de atunci este inclus și un pârcălab de Soroca, Coste, ceea ce atestă că la 1499 Cetatea de Soroca deja exista, dar cu părere de rău, nimeni nu știe cu cât timp mai devreme ea se zidește. Ferm, știind că înainte de cea de piatră pe care o vedem noi momentan era una din lemn și pământ, o întăritură destul de mare după dimensiuni, iar cea din piatră, părerea istoricilor se divizează în două direcții. Unii din ei consideră că la 1499 vorbim de vechea cetate din lemn și pământ, iar cea din piatră, după versiunea lor, apare după 1543.
Avem o scrisoare de-a lui Petru Vodă Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, care se adresează la un meșter credincios din Bistrița și îl roagă să vină să lucreze la Cetatea de Soroca. Doar că eu nu prea sunt de acord cu părerea asta. În ultimele etape de arheologie găsim monede din timpul domniei lui Bogdan al III-lea, un pic mai devreme decât domnia lui Petru Vodă Rareș și, plus la asta, la 1512, cetatea mai este evidențiată într-o altă scrisoare de-a lui Bogdan, care o atestă în limba latină. Scrie „Castrum nostru Soroceanu”, deci vine castelul nostru de Soroca, ce ne apără de păgâni.
Deci, în 1512, probabil Bogdan știa despre dimensiunile scunde a cetății Soroca și faptul că se aseamănă mai mult cu un castel decât cu o cetate. Al doilea lucru, puneți-vă întrebarea de sinestătător: cât de des ați văzut castelele din lemn? În momentul în care era castel din lemn nu se mai numea castel. Întăritură din lemn, parțial cu piatră. Înseamnă că la 1512 cetatea din piatră deja era și nimeni nu știe, cu părere de rău, până în zilele noastre, care ar fi fost anul în care a fost ridicată ea? Avem un părinte Răuțu Melete care ne spune că în momentul unei vizite a unei oficialități în cetatea Soroca, el ar fi luat o piatră comemorativă pe care scria anul în care se ridică și se zidește Cetatea de Soroca și un meșter care ar fi fost în principal, să spun corect, diriginte de șantier care a participat la ridicarea Cetății Soroca. Doar că piatra a rămas fără urme și nu știm unde s-ar afla până în zilele noastre.”
Cetatea Soroca are o formă deosebită și o împărțire inovatoare pentru timpurile în care a fost ridicată. Despre toate acestea ne vorbește Dumitru Ungureanu:
„Felul în care este construită Cetatea Soroca este nemaiîntâlnit în toată lumea. Arhitectura care se aseamănă Cetatea Soroca se aseamănă foarte tare cu arhitectura Italiei. Întâi și-ntâi, luând în considerație dimensiunile sale. Dimensiunea cetății Soroca este echivalentă cu o sută de pași, ceea ce este prezent cel mai des în arhitectura din Italia. Plus la asta, este folosită legea împărțirii de aur. Turnurile se află unul de altul la o distanță de 13 metri egale. Plus la asta, avem un șir de lucrări care sunt făcute în Cetatea Soroca, ca o inovație, ce nu mai era prezentă în cetățile medievale moldovenești. Spre exemplu, în fiecare din turnurile circulare cetatea având cinci turnuri la număr, unul din ele fiind prismatic sau dreptunghiular, alte patru fiind circulare, în fiecare din cele circulare este prezentă câte o baie, câte un WC pentru comoditățile soldaților. Cu un sistem normal de canalizare. Trebuie să înțelegeți că sistemele de canalizare în Moldova medievală, în arhitectură, apar abia în veacul al XVII-lea, nu în al XV-lea începutul al XVI-lea. Deci tehnologii cu două sute de ani mai devreme.
La etajul superior al Cetății Soroca avem Drumul Străjerilor. La fel, o inovație, fiindcă nici o cetate nu mai poseda un drum al străjerilor la 360 de grade. Datorită drumului străjerilor de sus trăgea cu arcul. Cine trăgea de sus cu arcul avea prioritate câteva zeci de metri. Să te apropii cu oastea era practic imposibil. La fel de sus mai trăgea și cu tunul. Cine trăgea de sus, iar din nou o prioritate cu câteva zeci de metri. Piatra din care este zidită Cetatea Soroca este o piatră de marnă, foarte fină. Și atunci când cineva încerca să dea cu ghiuleaua în pereții din piatră, piatra asta a lucrat ca un om acuzator și nu știe bea cetatea nicidecum. Deci habar nu avea cetatea de ghiulele din piatră. De asta noi o putem regăsi și după atâta timp într-o stare atât de bună. Cetatea de Soroca nu a fost niciodată ruinată. Autenticitatea ei este la un nivel de 70-75 de procente, ce prezintă cea mai păstrată cetate din timpul Moldovei medievale până în zilele noastre.”
Cetatea Soroca a fost refăcută în ultima perioadă, după ieșirea Republicii Moldova din Uniunea Sovietică, restaurată prin proiecte speciale astfel:
„Ambele proiecte de restaurare, după ce se termină perioada Uniunii Sovietice. Unul din ele, 2013-2015 și altul din 2021-2023, sunt finanțate de către Uniunea Europeană. În prima etapă de restaurare s-a restaurat totalmente turnul dreptunghiular de intrare și s-au făcut acoperișurile deasupra la toate turnurile. În ultima etapă de restaurare s-a consolidat zidăria Cetății Soroca prin injectarea mortarului de tip var-nisip înapoi între pietrele care au rămas cu părere de rău fără mortar. După care se mai spală zidăria cetății. De asta momentan foarte des aud fraza că arată cam nou. Nu este nouă, este doar spălată după incendiul care a avut loc, care a lăsat un șir de humă pe pereții din Cetatea Soroca.”
