O vară sub spectrul mișcărilor sociale?
Doar minivacanța de Rusaliile ortodoxe, în
prelungirea Zilei internaționale a Copilului a pus, temporar, în surdină
zgomotul nemulțumirilor sociale din România! Odată minivacanța încheiată,
protestele au fost reluate cu intensitate, semn al insatisfacțiilor profunde
din societate. Greva generală a cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, care solicită venituri mai mari, a intrat, luni, în a treia
săptămână. Vineri, la București a fost programat un nou marş de protest al
angajaţilor din domeniu, în continuare nemulţumiţi de răspunsul Guvernului la cererile
lor. Cu o zi înainte, în încercarea de a le domoli furia, Executivul a adoptat un
memorandum prin care s-a angajat să aducă salariul unui profesor debutant la
nivelul celui mediu brut pe economie în grila de salarizare ce va intra în
vigoare la anul.Liderii sindicali s-au declarat, însă,
nemulţumiţi de garanţiile juridice oferite. În paralel, cum, ca la orice sfârșit
de an școlar trebuie încheiate situații școlare și organizate examene naționale,
Ministerul de profil a decalat unele date din calendarul în vigoare în sistemul
de învățământ, în așteptarea stingerii conflictului social și a revenirii
profesorilor în activitate.
Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, la
București a avut loc și un protest al angajaţilor din Sănătate. Marile lor nemulţumiri
sunt legate, în pricipal, de salarii şi sporuri. Dacă salariul unui doctor cu
peste 25 de ani de experienţă poate ajunge la 9.000 de lei net pe lună (1.800
de euro), cel al unui asistent medical cu aceeaşi vechime abia trece de 3.000
de lei, doar dacă lucrează și de gardă. Chiar în timpul protestului, angajații
din Sănătate au primit vestea că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin
care a corelat salariile cu grila de salarizare din 2022 pentru infirmiere,
îngrijitoare și brancardieri. În baza aceleiași ordonanțe, veniturile
polițiștilor ar urma să crească la nivelul maxim prevăzut de lege. Poliţişti care
au protestat și ei faţă de proiectul de reformare,asumată prin PNRR, a pensiilor speciale de Stat de care se bucură în
prezent atât ei, cât și alte categorii profesionale precum magistrații. Poliţiştii
cer scoaterea pensiilor militare din PNRR. Potrivit reformei, ar fi mărită
vârsta de pensionare şi ar fi reduse pensiile.
De la nivel de trai, la creștere economică
Nici situația românilor, dar nici cea a economiei
nu este una tocmai înfloritoare! Veniturile totale medii lunare au fost, în
România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1.300 de euro) per familie,
în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, potrivit datelor furnizate, miercuri,
de Institutul Naţional de Statistică. Peste 85% din banii câştigaţi au fost,
însă, cheltuiți pentru hrană, locuinţă, utilităţi și pentru plata taxelor şi
impozitelor. La nivel macro, economia țării a crescut cu 2,3 procente în primul
trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit estimărilor,
creşterea economică va continua, dar într-un ritm mai lent decât în 2022, din
cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii economice
mai slabe a partenerilor comerciali ai României.
B9 condamnă Rusia
Din dispoziţia ministrului de Externe, Bogdan
Aurescu, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost informat, joi, asupra deciziei
autorităţilor române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ
al Moscovei în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat
de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Rusia.
Astfel, Moscova trebuie să reducă numărul de posturi cu 21 de poziţii de
diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, adică cu 61%. Măsura
reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România
după declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei,
arată MAE. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
aplicare decizia părţii române. Pe de altă parte, preşedinţii prezenţi, la începutul
săptămânii, la summit-ul de la Bratislava al ţărilor din Formatul Bucureşti 9,
între care și cel român Klaus Iohannis, au condamnat ferm războiul brutal,
nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Șeful statului român a vorbit despre
importanţa crucială a flancului estic al NATO în faţa ameninţării ruse.
Regele Charles al III-lea, acasă, în România
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi-a
încheiat vizita particulară de cinci zile în România, prima în afara Regatului
de la încoronarea sa. Marți, la Viscri, în județul Brașov (centru), unde a
cumpărat o locuinţă încă din anul 2006, transformată, apoi, în muzeu botanic – una
din pasiunile regelui, Charles al III-lea a fost întâmpinat de localnici şi
turişti extrem de încântaţi de prezenţa sa în inima României. Vizita Regelui a
început pe 2 iunie, când a fost primit, la București, de preşedintele Klaus
Iohannis. Circa 300 de persoane au participat la recepția organizată în onoarea
actualului suveran pentru a marca 25 de ani de la prima sa vizită în ţară. Apoi,
a mers în satul Valea Zălanului din judeţul Covasna, unde deţine mai multe case
tradiţionale.
În așteptarea Galei UNITER
Pe 12 iunie va avea loc a 31-a ediţie a Galei
premiilor UNITER, prin care teatrul românesc premiază cele mai bune creaţii ale
anului precedent. Pentru desfășurarea Galei a fost ales, anul acesta, orașul
Timişoara (sud-vest) – Capitală Culturală a Europei. Organizatorii promit un eveniment
deosebit ce va purta parfumul anilor ʹ20 – ʹ30 ai secolului
trecut. Până atunci, s-a decis prezentarea pe scenă, săptămâna aceasta, a
pieselor nominalizate la categoria ʹCel mai bun spectacolʹ. Pe
de altă parte, aproape 200 de filme sunt proiectate la Cluj (nord-vest), începând
de vineri, timp de 10 zile, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului de Film
Transilvania, la care şi-au anunţat prezenţa actori şi regizori celebri din
ţară şi străinătate, între care actorii Geoffrey Rush și Timothy Splash sau
regizorul Oliver Stone.
