Radio România Internațional

Tag: nominalizare

  • Producţie a Teatrului Național Radiofonic nominalizată la Prix Europa 2024

    Producţie a Teatrului Național Radiofonic nominalizată la Prix Europa 2024

    Producţia Teatrului Național Radiofonic – Radio România, Colonia penitenciară de Franz Kafka, în regia lui Mihnea Chelaru, este nominalizată între cele 27 de producții de la categoria Radio Fiction. În acest an, pentru competiția producțiilor media europene, juriul, format din experți independenți, a selectat din totalul de 646 producții înscrise 274 de programe din 27 de țări, la cele trei categorii de concurs: radio, tv, digital media.

    Festivalul concurs Prix Europa se va desfășura în perioada 6-11 octombrie la Berlin. Juriile fiecărei secțiuni, formate din reprezentanţii producțiilor nominalizate, vor decide laureații după zilele de audiţii, dezbateri și sesiuni de vot individual. Sub denumirea Best European Productions of the Year 2024 / Cea mai bună producţie a anului 2024 se va acorda un singur premiu și trofeu pentru fiecare categorie de concurs, secondată de o nominalizare (fără trofeu).

    Prix Europa a fost înființat în 1987 de Parlamentul European și de către Comisia Europeană și este susținut de European Broadcasting Union (EBU), dar și de alte organizații europene de media. Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii media europene, se adresează producătorilor profesionişti și are ca scop stimularea creativității și încurajarea celor mai noi tendințe în creația europeană de media.

    Viziunea distopică asupra lumii din Colonia penitenciară de Franz Kafka se relevă de o incontestabilă actualitate, la 100 de ani de la dispariţia autorului. Producţia poate fi citită ca o parabolă transparentă a agresiunii ruse în Ucraina, oferind spectacolului o dimensiune politică, de trezire a responsabilității cetăţeneşti față de validarea regimurilor totalitare. Adaptarea radiofonică reprezintă viziunea artistică a regizorului Mihnea Chelaru, care reduce personajele povestirii şi o transformă într-un monolog, conferind ascultătorului rolul de receptor și judecător al discursului Ofițerului. Decizia de a valida sau nu metoda de exterminare din Colonia penitenciară rămâne la latitudinea ascultătorului. Scoaterea din pasivitate a audienței este una dintre mizele spectacolului radiofonic. Deznodământul povestirii sugerează o posibilă soluție de rezistență în fața totalitarismelor prin anihilarea torționarului cu propriile metode.

    Colonia penitenciară de Franz Kafka. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihnea Chelaru. Traducerea: Gabriela Nartea. În distribuţie: Gabriel Spahiu și Daniela Ioniță Marcu. Regia de studio: Janina Dicu. Muzica: Andrei Miricescu. Regia tehnică: Mădălin Cristescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Ioana Bugarin, premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban și dublu nominalizată la Premiile Gopo

    Ioana Bugarin, premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban și dublu nominalizată la Premiile Gopo

    Anul trecut, pe scena TIFF( Festivalul Internațional de Film Transilvania),
    actrița Ioana Bugarin a fost premiată cu Bursa Alex. Leo Șerban pentru rolurile
    din filmele Mia își ratează răzbunarea (regia Bogdan Theodor Olteanu) și Otto
    Barbarul (regia Ruxandra Ghițescu). Anul acesta, la Premiile Gopo, Ioana
    Bugarin a fost dublu nominalizată pentru rolurile din aceleași filme: pentru
    rolul Mia din filmul Mia își ratează răzbunarea a fost nominalizată la
    categoria cea mai bună actriță în rol principal, iar pentru rolul Laura din
    filmul Otto barbarul, la categoria cea mai bună actriță în rol secundar. Tot anul
    acesta, Ioana Bugarin a revenit pe marele ecran, interpretând rolul principal
    din filmul Miracol, regizat de Bogdan George Apetri, câștigător al Premiului
    pentru cel mai bun lungmetraj la TIFF, în secțiunea Zilele Filmului Românesc,
    și elogiat în presa americană după lansare. Ioana Bugarin a impresionat și
    datorită interpretării sale din serialul lansat recent de HBO, RUXX.

    La numai
    25 de ani, Ioana Bugarin are o carieră în cinematografie, dar poate fi văzută
    și pe scenă, la Teatrul Odeon, unde a fost angajată în urma interpretării
    rolului Ofeliei din spectacolul Hamlet, în regia lui Dragoș Galgoțiu. La
    Teatrul Odeon, Ioana Bugarin a mai interpretat roluri în spectacolele Julieta
    fără Romeo regia Bogdan Teodor Olteanu, Henric al IV-lea, regia Vlad Cristache,
    Persona, regia Radu Nica. Coproducţia internaţională de succes Itinerarii.
    Într-o zi, lumea se va schimba, regizată de Eugen Jebeleanu, din distribuția
    căreia face parte Ioana Bugarin, a fost distinsă cu premiul UNITER 2020 pentru
    Cea mai bună regie și declarată de criticii de teatru români spectacolul anului
    2019. Am vorbit cu Ioana Bugarin despre cele mai recente roluri ale sale,
    despre importanța pe care a avut-o în formarea sa Royal Academy of Dramatic Art
    și despre cum își alege proiectele. Am vorbit și despre recunoașterile primite,
    reconfortante, dar niciodată un scop în sine. Un moment emoționant, spune
    actrița, a fost anul trecut, când la TIFF i s-a decernat Bursa Alex.

    Leo
    Șerban, inițiată în memoria unuia dintre cei mai apreciați critici de film din
    țara noastră.

    A fost o mare onoare, nu mă așteptam deloc. Mi-amintesc
    și acum, organizatorii Galei TIFF îmi tot lansau această invitație, de a
    participa la Gală, dar eu le spuneam că n-am de ce să vin. Ei îmi tot trimiteau
    mesaje și reiterau invitația, iar eu răspundeam același lucru, că n-am de ce să
    ajung la Gală. Darcând am ajuns acolo s-au legat lucrurile. Însă nu
    m-am axat niciodată pe asta, nu mi-am făcut niciodată un scop din a câștiga
    premii. Nici când mi-am început cariera, nici când am ales un proiect. Vreau să
    spun că pentru mine cel mai important a fost să găsesc niște partituri care să
    mă reprezinte, care să mă incite. Bineînțeles, orice om are nevoie și de
    validare și atunci e minunat, e incredibil când se întamplă să primești recunoaștere,
    dar pentru mine, cum spuneam, nu acesta a fost scopul.



    În lungmetrajele Mia îşi ratează răzbunarea (regia Bogdan Theodor
    Olteanu) şi Miracol (regia Bogdan George Apetri) Ioana Bugarin interpretează
    rolul principal, reușind două personaje extrem de diferite. Mia e o tânără actriță,
    care vorbește despre condiția femeii în mediul urban și despre importanța
    autonomiei acesteia, în vreme ce Cristina Tofan este atrasă, cel puțin aparent,
    de viața la mănăstire, unde vrea să se regăsească. O provocare a fost și rolul
    Laurei din Oto, Barbarul (regia Ruxandra Ghițescu), o adolescentă depresivă, care
    în final se sinucide. Ioana Bugarin.

    Cred că am avut foarte
    mult noroc și s-a întâmplat cumva să fiu la momentul potrivit la locul
    potrivit. A fost, cu siguranță, și conjunctura favorabilă, dar toate rolurile
    pe care am ajuns să le interpretez, le-am primit în urma unor castinguri. Apoi,
    pe măsură ce am început să joc, regizorii au înțeles care este direcția care mă
    preocupă ca artistă și am fost căutată mai ales pentru roluri care consider și
    eu că mi se potrivesc. Cumva, pentru mine a devenit tot mai clar pe măsură ce
    creșteam că mă interesează anumite lucruri. Discriminarea de gen este unul
    dintre aceste lucruri, discriminare care uneori se manifestă într-o formă
    destul de subtilă. M-au ajutat să mă definesc și niște autoare feministe pe
    care le-am descoperit cât am studiat în Londra, la Royal Academy of Dramatic
    Art, așa am dobândit și un vocabular pentru lucrurile care mă preocupau
    dar pe care nu știam să le exprim. Este foarte important felul în care vorbim
    despre femei și felul în care le prezentăm, cultura are această putere de a ne
    forma, de a ne modifica un pic felul în care vedem lumea. De aceea, pentru mine
    a fost tot timpul important să aleg niște povești care să mă reprezinte pentru
    a mă putea dedica lor total. Și pot spune cu recunoștință că până acum acest
    lucru s-a întâmplat.



    Cel mai recent spectacol în care joacă Ioana Bugarin este Sara/Mara (un
    fel de comedie cu vloggeri), o producţie Apollo 111 și Ideo Ideis, în regia
    lui Bogdan Theodor Olteanu. Din distribuția spectacolului mai fac parte Mădălina
    Stoica, Alexandru Ion, Ramona Niculae şi Carol Ionescu.




  • Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Prestigiosul festival de producții media Prix Europa a anunțat luni, 5 septembrie, lista producțiilor nominalizate în competiția din acest an. Suntem mândri că producția Teatrului Național Radiofonic Anii ´60 de Ema Stere, regia Mihnea Chelaru, se regăsește printre cele 29 de producții aflate pe lista nominalizărilor la categoria Radio Fiction. Juriul format din experți independenți a selectat din totalul de 606 producții înscrise, 187 de programe din 28 de țări, în cele trei categorii de concurs: radio, tv, digital media.

    Festivalul Prix Europa (Berlin-Potsdam) se va desfășura în perioada 23-29 octombrie 2022 la Potsdam, iar la capătul săptămânii de audiții și vizionări, se vor alege câștigătorii acestei ediții. Juriile fiecărei secțiuni, formate din reprezentanţii producțiilor nominalizate, vor decide laureații după dezbateri și sesiuni de vot individual. Se acordă un singur premiu și trofeu pentru fiecare categorie de concurs, secondată de o nominalizare (fără trofeu).

    Festivalul concurs Prix Europa a fost înființat în 1987 de Parlamentul European și de către Comisia Europeană și este susținut de European Broadcasting Union (EBU), dar și de numeroase organizații europene de media. Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii media europene, se adresează producătorilor profesionişti și are ca scop stimularea creativității și încurajarea celor mai noi tendințe în creația europeană de media.

    Ema Stere, autoarea povestirii Anii ’60, este o importantă voce a literaturii române contemporane, confirmată în ultimii doi ani de premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei, în 2020. Ambele distincţii i-au fost decernate pentru romanul de debut Copiii lui Marcel. Povestirea Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul, ca miniatură a lumii românești, surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale – socialismul și capitalismul – sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. În regia și adaptarea radiofonică a lui Mihnea Chelaru, suprapunerea planurilor narative redă coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului. Interpretarea vie și sensibilă a întregii distribuții surprind credibil atmosfera căminului de bătrâni. Dacă Copiii lui Marcel e romanul salvării sociale printr-o utopie de grup, cea a puterii disperate de a o lua de la capăt, Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Anii ’60 de Ema Stere, adaptarea radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru. În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Asistent regie: Janina Dicu. Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • “Colectiv”, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar

    “Colectiv”, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar

    Documentarul
    românesc colectiv, regizat de Alexander Nanau, a devenit luni primul film
    românesc nominalizat la premiile Oscar, unde va concura, în cadrul celei de-a
    93-a ediţii a galei, la categoriile ”cel mai bun documentar şi cel mai bun
    lungmetraj internaţional, potrivit platformelor online ale Academiei de Film
    American.

    Pelicula a fost selectată în categoria ”cel mai bun documentar’
    alături de ‘Crip Camp’, ‘The Mole Agent’, ‘My Octopus Teacher’ şi
    ‘Time’, iar la categoria ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’, va concura cu
    producţiile ”Another Round” (Danemarca), ”Better Days” (Hong Kong), ”The
    Man Who Sold His Skin” (Tunisia) şi ‘Quo Vadis, Aida?’ (Bosnia-Herţegovina).

    Documentarul colectiv, coproducţie România-Luxemburg, regizat de Alexander
    Nanau, este o poveste captivantă ce prezintă eforturile comune depuse de
    medici, oficiali guvernamentali şi jurnalişti de investigaţie, care luptă
    împotriva corupţiei în timp ce descoperă o fraudă de amploare în sistemul de
    sănătate din Bucureşti după incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe
    30 octombrie 2015.

    Pelicula a fost selectată pe lista scurtă a producţiilor
    cinematografice propuse pentru o nominalizare la premiile Oscar la categoriile
    ‘cel mai bun documentar’ şi ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’, potrivit
    anunţului făcut în luna februarie de Academia de film americană (Academy of
    Motion Picture Arts and Sciences – AMPAS). ‘Ce este cel mai încântător este că
    această poveste merge mai departe şi, până la urmă, este o poveste despre stat,
    nişte autorităţi incompetente, care prin minciună şi manipulare au călcat
    vieţile oamenilor în picioare şi e cât se poate de important să îl vadă cât mai
    multă lume şi poate ajută pe alţii să îşi dea seama când sunt ei poate
    manipulaţi şi li se pune lor viaţa în pericol de către autorităţi’, a spus
    Nanau într-o declaraţie acordată Agerpres în luna februarie.

    Documentarul
    ”colectiv” a fost desemnat în luna decembrie cel mai bun documentar la Premiile
    Academiei Europene de Film (EFA) şi este nominalizat la Premiul Lux al
    Publicului European, care va fi anunţată pe 28 aprilie 2021. Filmul a obţinut
    titlul de cel mai bun documentar în cadrul mai multor festivaluri
    internaţionale de film, printre care ‘It’s All True’- Brazilia, ‘Hamptons
    International Film Festival’- SUA, ‘Docville’- Belgia, ‘DocAviv Film Festival’-
    Israel, ‘Zurich Film Festival’- Elveţia, sau ‘Luxembourg Film festival’-
    Luxemburg. Premiera mondială a filmului a avut loc anul trecut în cadrul
    Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, iar premiera nord-americană
    la Toronto International Film Festival.

  • Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Ediţia de anul
    acesta a Festivalului de Film de la Berlin oferă publicului cineast trei
    titluri semnate de către regizorul român Radu Jude. Filmele Tipografic
    Majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară vor avea premiera internaţională în
    secţiunea Forum a festivalului, în timp ce un al treilea proiect
    cinematografic, lungmetrajul Somnambulii, va fi încadrat pe piaţa Berlinalei.

    Cu detalii, regizorul Radu Jude:
    Sunt trei titluri, dar unul este un film
    încă în pregătire, în fază de proiect, care merge într-o piaţă foarte
    importantă pentru proiectele cinematografice, la Berlinale Market. Celelalte
    două sunt selectate în secţiunea Forum. Unul dintre ele este regizat integral
    de mine, Tipografic Majuscul, o adaptare liberă după o piesă a Geaninei
    Cărbunariu, care la rândul ei este bazată pe un dosar de Securitate al
    adolescentului Mugur Călinescu. Celălalt film, Ieşirea trenurilor din gară,
    este coregizat, este făcut împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, care l-a şi
    generat, prin munca lui de zece ani, de a căuta materiale de arhivă legate de Pogromul
    de la Iaşi, din 1941. Mi-a propus să facem acest film şi am acceptat.



    Noile forme de
    expresie cinematografică sunt încadrate în secţiunea Forum a Berlinalei. Ambele
    titluri ale lui Radu Jude ating subiecte delicate din istoria României moderne,
    într-o viziune inedită.

    Nu doar că este un festival foarte
    important, dar această secţiune Forum a selectat, de-a lungul anilor, filme
    radicale, mai atipice, pentru că ambele filme sunt destul de diferite de
    modelul narativ convenţional de cinema. Nu că acel model ar fi problematic în vreun
    fel. Ele sunt, într-o măsură mai mică sau mai mare, nişte încercări de a
    construi cinematografic sau de a explora realitatea cu ajutorul
    cinematografului, într-o formă oarecum diferită.


    Deşi nu le
    consideră esenţiale, Radu Jude recunoaşte importanţa nominalizărilor şi a
    distincţiilor acordate pe scenele marilor festivaluri de film din Europa. Este
    bucuros să participe la Berlinala de anul acesta, iar crezul său în
    cinematografie este reconfirmat cu această ocazie.

    O cinematografie
    sănătoasă înseamnă foarte multe lucruri, printre care şi acest lucru. Desigur,
    uneori sunt întrebat de ce se mai produc aceste filme, dacă nu au suficient
    public. Nu ştiu să dau un răspuns foarte precis, dar ştiu că, la un moment dat,
    directorul Festivalului de la New York, care era şi profesor la o facultate de
    film în America, acum câţiva ani le arătase studenţilor filme deAbbas Kiarostami, marele cineast
    iranian. Dintr-odată, fiindcă se vorbea pe atunci despre un posibil război cu
    Iranul, unul dintre studenţi a întrebat dacă aveau să fie bombardaţi acei
    oameni din filmele lui Kiarostami. Cinematograful înseamnă şi asta, să ofere un
    anumit mod, un chip şi un anumit limbaj al unei societăţi, al unei civilizaţii.
    Din acest punct de vedere, este important. Este şi mai important dacă filmele
    sunt reuşite în sensul de a capta şi de a transmite ceva mai adânc legat de
    societate. Sunt importante distincţiile sau nominalizările, dar, deşi au rolul
    lor, pe care nu îl neg, nu mi se par esenţiale.


    La nivel
    european, conform platformei web Cineuropa, peste 18 mii de pelicule au fost
    produse, în statele membre ale Uniunii Europene, în perioada 2007-2017.
    Cinematografia română îşi găseşte locul în acest clasament, însă Radu Jude
    atrage atenţia asupra problemelor care ne ţin încă departe de topurile
    europene, în ciuda participării sale la Festivalul de Film de la Berlin.

    Cinematografia română este o cinematografie mică, dacă ne gândim la
    numărul de filme produse anual în raport cu ţări ca Franţa sau chiar Polonia
    sau Cehia. Este o cinematografie în care există din ce în ce mai puţin loc. Mă
    refer la distribuţia care se face preponderent în mall-uri. Este un lucru
    foarte bun, fiindcă în aceste multiplex-uri există condiţii de vizionare
    decente. Doar că, fiind nişte locuri unde interesul comercial primează şi poate
    că este normal să fie aşa, anumite forme de expresie nu mai au acces la public.
    O altă problemă foarte mare ţine de educaţie. Mă refer la educaţie în general,
    care este în continuare lovită, subfinanţată, dar şi la o educaţie specifică,
    cinematografică, care nu există ca în alte ţări, la şcoală sau la liceu. Iar
    asta ne plasează, evident, la coada clasamentului.



    Tipografic Majuscul, o
    adaptare după spectacolul documentar omonim semnat de Gianina Cărbunariu, va
    avea premiera în România pe 21 februarie 2020. Din distribuţia celui de-al
    şaptelea lungmetraj semnat de Radu Jude fac parte actorii Şerban Lazarovici,
    Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea,
    Alexandru Bîscoveanu şi Alexandru Potocean. Ieşirea trenurilor din gară va
    avea premiera în cinematografe în toamna acestui an, fiind produs de către Ada
    Solomon, Carla Fotea şi Radu Jude, în colaborare cu istoricul Adrian Cioflâncă.
    Iar Somnambulii, cel mai recent proiect de ficţiune scris de Radu Jude şi
    produs de Ada Solomon, aşteaptă începerea filmărilor programate pentru această
    vară. Cea de-a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin va avea loc în
    perioada 20 februarie – 1 martie.

  • Documentar RRA, în finala Prix Europe

    Documentar RRA, în finala Prix Europe

    Documentarul Ţara fără morţi, realizat de Bogdan Isopescu — jurnalist, Radio România Actualităţi şi Mihnea Chelaru — regizor, Teatrul Naţional Radiofonic, a intrat în finala Prix Europe, la secţiunea Radio Current Affairs, alături de alte 15 producţii media europene.



    Radio România primeşte astfel încă o nominalizare în finala prestigiosului concurs european de producţii media Prix Europa, ce va avea loc anul acesta la Potsdam, în perioada 6-12 octombrie, alături de serialul UNDEva în 28 de Ilinca Stihi, co-produs de Teatrul Naţional Radiofonic şi Radio România Actualităţi.



    Investigaţia Ţara fără morţi/No Country for Dead People abordează subiectul infecţiilor nozocomiale, al neregulilor din sistemul de control al substanţelor biocide (dezinfectanţi), precum şi atitudinea suspectă a autorităţilor în acest domeniu. Concluzia investigaţiei avansează ideea că, în ciuda scandalurilor Colectiv şi Hexi Pharma, autorităţile române nu au modificat nimic din legislaţia sau reglementările din domeniul sanitar. Mai mult, investigaţia surprinde refuzul constant al instituţiilor în a discuta acest subiect cu mass media. O altă concluzie a investigaţiei este faptul că, pe piaţa biocidelor din România, încă există substanţe neconforme ce pot pune în pericol starea de sănătate a oricărui cetăţean care intră în contact cu sistemul sanitar. Pe de altă parte, realizatorii documentarului lărgesc investigaţia şi către sistemul european care reglementează punerea pe piaţă a biocidelor în întreaga Uniune Europeană, iar concluziile sunt similare situaţiei din România.



    Desfăşurat sub motto-ul Changing Europe – The Power of Dialogue, festivalul concurs Prix Europa a fost înfiinţat în 1987 de Parlamentul European şi de Comisia Europeană şi este susţinut de European Broadcasting Union (EBU), precum şi de numeroase organizaţii europene de media. Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii europene de radio, televiziune şi online, se adresează producătorilor profesionişti şi are ca scop stimularea creativităţii şi încurajarea creaţiei europene de media. Specificul evenimentului este dat de componenţa deschisă a juriului, format din reprezentanţi ai fiecărei producţii selectate în concurs, care participă la dezbateri şi votează individual producţiile din categoria la care sunt juraţi. Astfel, producţia câştigătoare a fiecărei categorii se desemnează prin votul majorităţii membrilor juriului. În cursul perioadei de desfăşurare a festivalului au loc evenimente speciale destinate participanţilor şi publicului larg, realizate împreună cu instituţii şi organizaţii partenere.



    Documentarul poate fi ascultat la http://www.romania-actualitati.ro/piata_biocidelor_din_romania_o_piata_fara_control_sistematic-125703.



    Ţara fără morţi (No Country for Dead People)



    Scenariul – Bogdan Isopescu şi Mihnea Chelaru, muzica – Codrin Lazăr, regia artistică – Mihnea Chelaru. Producător – Emilian Blînda.



    Durata – 34 min. 49 sec.


  • Alegerile locale, dileme şi decizii

    Alegerile locale, dileme şi decizii

    Liberalii au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura la funcţia de edil şef al capitalei României – actualul lider al Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu. Porniţi în cursă cu europarlamentarul Cristian Buşoi, liberalii au decis, la scurt timp, să îl înlocuiască pe acesta cu Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte al PNL, creditat cu şanse mai mari să câştige alegerile. Chemat, însă, la DNA şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie, Orban a demisionat din toate funcţiile pe care le deţinea, inclusiv din cea de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi a anunţat că renunţă la candidatură pentru a nu periclita şansele PNL.



    Nici noua nominalizare a liberalilor, Marian Munteanu, fostul lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor proteste izbucnite împotriva puterii de extracţie comunistă instalate la Bucureşti după revoluţia din 1989, nu a avut mai mult succes! Munteanu s-a retras, respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie politică – Securitatea.



    Candidatul de acum, Cătălin Predoiu a anunţat că, în situaţia în care va ajunge primar, îşi propune să rezolve toate problemele mari ale Bucureştiului până în 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene: “Îmi asum această responsabilitate, angajându-mă, în acelaşi timp, că voi concura cu toată energia şi competenţa mea pentru victoria PNL, pentru victoria dreptei în Bucureşti. Să nu uităm, în anul 2019 Bucureştiul va fi capitala unui stat care va prelua preşedinţia UE. Până atunci, vom pune în aplicare o viziune pentru modernizarea şi dezvoltarea oraşului.”



    În celălalt mare partid din România, PSD, senatorul Gabriela Firea şi-a depus, miercuri, candidatura la Primăria Capitalei şi a anunţat că se va concentra în campanie asupra problemelor tinerilor şi a soluţiilor pentru o viaţă mai bună în Bucureşti: “Îmi doresc foarte mult o campanie civilizată, o campanie deschisă, voi veni la discuţii, la dezbateri privind problemele Capitalei şi soluţiile pe care le avem. Dacă bucureştenii vor decide şi voi fi primarul lor, rezultatele se vor vedea în câteva luni pentru că unele dintre soluţii se pot lua imediat şi nu trebuie să aşteptăm ani de zile pentru a vedea cum calitatea vieţii bucureştenilor se îmbunătăţeşte.”



    Nici în PSD nu este, însă, linişte, vineri fiind aşteptat verdictul final pentru liderul partidului, Liviu Dragnea, acuzat de procurori că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui de atunci Traian Băsescu.




  • Un nou şef la SIE

    Un nou şef la SIE

    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou,
    directorul spionilor români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când
    fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse
    demisia pentru a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi
    diplomat, MRU – cum i se mai spune – a
    deţinut funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, apoi de director al SIE între
    2007 şi 2012, dar şi de prim-ministru, pentru numai aproximativ trei luni, în
    februarie-mai 2012.

    A stabilit recordul de a fi avut cel mai scurt mandat de
    premier din istoria de peste un sfert de secol a României post-comuniste. Toate
    demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian Băsescu, i-au
    atras lui Mihai Răzvan Ungureanu antipatia
    social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un apropiat al
    adversarului lor politic numărul 1. Este motivul pentru care nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, căruia îi era consilier,
    în fruntea Serviciului de Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang.
    Formaţiunea, care apreciază că se încearcă reîntoarcerea oamenilor lui
    Traian Băsescu în posturi cheie, a decis să boicoteze votul de
    învestitură din Parlament.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Marian Neacşu,
    a argumentat: Neavând un aviz al Comisiei de specialitate,
    noi nu putem să ne exprimăm dacă, în acest moment, domnul Mihai Răzvan
    Ungureanu îndeplineşte condiţiile pentru a fi ales directorul Serviciului Român
    de Informaţii Externe.

    În ciuda neparticipării la vot a
    social-democraţilor, secondaţi de reprezentanţii Alianţei Liberalilor şi
    Democraţilor (ALDE), MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de director al SIE
    cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă.

    A renunţat la mandatul de senator PNL
    şi a depus jurământul, declarând: Este nevoie de un nou
    cadru legislativ, de o nouă cultură a problematicii de securitate, de acoperire
    a diferenţelor de cunoaştere dintre comunitatea de profesionişti şi societatea
    românească în ansamblul ei. Voi veni către dumneavoastră cu rugămintea de a
    ajuta la reconstituirea pe bază de modernitate a legilor care ţin de pachetul
    siguranţei naţionale.

    Românii aşteaptă ca
    instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze pentru combaterea corupţiei,
    consolidarea statului de drept şi a democraţiei – a mai spus, în plenul reunit
    al Parlamentului, Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia s-au
    exprimat senatorii şi deputaţii din PNL, UDMR, ai minorităţilor naţionale, dar şi – spre stupoarea PSD-ului -
    parlamentarii UNPR, o mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.