Radio România Internațional

Tag: nomu

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025. Dupâ spusa a premierlui Marcel Ciolacu, hâbarea ți spuni că proiectul di nomu di buget fu bitisitu dusi la unâ scâdeari a toclui la cari vâsilia amprumutâ pâradz pi pâzărli xeani. El dzâsi că, di cara bugetlu va s-hibâ vulusitu tu Parlamentu, va s-veadâ ș-alti lucri hâirlâtiți. Ciolacu dzâsi că exporturli va s-creascâ estanu cu cama di 3% di cara România intră di dipu tu spațiul Schengen ș-cundille că chirolu bunu ditu meslu yinaru lâ deadi izini a lucrâtoriloru sâ-și ducâ ma largu lucurlu, ma multu tu ți mutreaști adrarea di geadei lărdzâ (autostrădz). Ași, bugetlu ti transportu criscu cu aproapea 20% andicra di anlu ți tricu. Unu lucru di prota thesi estanu easti aduțearea di investiţii xeani, dzâsi nica Ciolacu. Elu deadi hâbarea că unâ fermâ xeanâ ș-aspusi naetea ta s-mutâ unâ favricâ ditu Vâryârie tu Românie. Nica ma multu, premierlu dzâsi că ari semnali limbidz că suțata strateghicâ cu SUA intră tu unâ nauâ dimensiuni icunomicâ ș-că stâmâna ți yini va s-aibâ moabeț cu șefañilli a mărilor fonduri di investiții americani.

    Moldova. România fu arada di Ripublica Moldova ș-va s-adarâ aestu lcuru ș-di aua ș-ninti, ta s-u agiutâ sâ-și creascâ rezistența energheticâ și va u andrupascâ ș-tu gairețli di aprucheari la UE, tâxi, viniri, Chișinău, ministrul român di externi Emil Hurezeanu, tu prota a lui vizitâ ufuțialâ tu aestâ thesi. Elu fu aprucheatu di prezidenta Maia Sandu și s-adună ș-cu omologlu a lui ditu Ripublica Moldova, Mihai Popșoi, ș-cu prezidentul a parlamentului Igor Grosu. Maia Sandu ș-Emil Hurezeanu zburârâ di turlia cum s-anvârtușeadzâ ligâturlor icunonomiți ditu ațeali dauâ stati ș-di angâsâeari a companiilor româneșțâ ta s-investeascâ tu Moldova. Tutnâoarâ, elli angricarâ tu moabeti pi fâțearea ma bunâ ali infrastructurâ di transportu, bași adrarea di năi apunțâ pisti Prut ș-fâțearea ma auñisitâ a urdinarillei anamisa di sinuri. Tu arada a andamusiloru di Chișinău, Emil Hurezeanu cundille că țetățeañilli ali Ripublicâ Moldova nu sunt singuri tu cripărli cu criza energheticâ ș-că potu s-aibâ besâ pi andruparea datâ di România ș-di alțâ parteneri. „Efectili destabilizatoari ali crizâ energheticâ agiutâ la fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturlor a noasti. Nâ hârsimu că România putu s-anvâleascâ cama di 60% ditu câftarea di tora di energhie a țetățeañilor, iara andridzearea a liniilor di analtâ tensiuni easti ș-ea pi lucru. Fumu ș-va s-armânemu ma largu arada di Ripublica Moldova”, cu aesti zboarâ bitisi cuvenda Emil Hurezeanu.

    Furlâticu. Ministrul românu ali giustiție, Radu Marinescu, âlli dzâsi a omologlui a lui olandez David van Weel sâ-și ducâ ma largu gairețli ti aflarea a lucrâloru dațiți veclli furati ș-dzâsi că România va s-andrupascâ Olanda cu tutu ți easti ananghi. Doilli minișțrâ avurâ unâ andamusi informalâ cu minișțrâlli ali giustiție ditu UE, tu Varșovia. Pânâ tora, 3 oamiñi furâ loaț di poliție ti furlâticlu ți s-feați. Tu bitisita di stâmâna ți tricu, la Muzeulu Drents, furâ arâchiti unâ cascâ di malmâ ș-trei biligiț dațiți di malmâ, niscânti di eali suntu pritu cama di simasie lucri ditu patrimoniul național ali Românie.

    Aremâ. Numirlu a infecţiilor respiratorii easti pi crişteari tu Românie, iara Ministerlu a Sânâtatillei dzâsi că easti stari di alertâ epidemiologhicâ. Datili ufițiali scotu tu padi că aproapea 134.000 di paciențâ furâ diagnosticaț cu simptomi di infecții respiratorii stâmâna ți tricu, tamamu 11.000 di cazuri di aremâ. Optu oamiñi murirâ di aremâ stâmâna ți tricu, iara, tu aestu chiro di iarnâ, 22 di oamiñi murirâ cu tuț.

    Giustiția. Ministrul român ali giustiției, Radu Marinescu, lo parti viniri la unâ andamusi informalâ a minișțrâloru a giustițillei ditu UE tu Varșovia, iu sâ zburâ ti problemili di tora, cata cumu lucrul deadunu tu dumenea ali giustiție, consecințili a crimiloru di polim adrati di Arusie tu Ucraina ș-yinitorlu ali giustiție. Uidisitu cu unu comunicatu di presâ scosu tu migdani di Ministerlu ali Giustiție ditu Românie, Radu Marinescu cundille că România lâ deadi a victimilor di polimu emu andrupâmintul ta s-agiungâ tu giustiție, pritu organismi profesionali, emu alti turlii di urnimii, pritu agiutorlu a ONG-urilor ș-a autoritățloru româneșțâ. Tu unâ sesiuni ahoryea di lucru, Radu Marinescu s-hârsi di vrearea a prezidențillei polonezâ ta s-ducâ ma largu moabețli ti lucrul deadunu giudițiaru, cu agiutorlu a statlui di ndreptu.

    Sportu. Campioana ali Românie la fotbal FCSB (București) chiru gioi cu 2-0 la ea acasâ dinintea ali echipâ englezeascâ Manchester United, tu 8-a etapâ ș-ațea ditu soni ditu Liga Evropeanâ. Di cara s-trapsi șcurtița, viniri, tu Nyon (Elveția), inși că formația bucureșteanâ lipseaști s-alumtâ cu echipa gârțeascâ PAOK Salonic, antrenată di românlu Răzvan Lucescu, tu agioclu di cama marea simasie ditu Liga Evropeanâ, tu optimili di tu soni. FCSB va s-gioacâ prota manșâ tu xinurâ tu 13 di șcurtu, iara returlu va s-facâ București tu 20 di șcurtu. Echipa ți va s-amintâ va s-gioacâ tu optimili ditu soni contra ali Olympique Lyon. La tenis, România gioacâ viniri cu Vâryâria tu Craiova, iara sâmbătâ, tu Cupa Devis World Group I. Echipa ți va s-azvingâ va s-treacâ tu World Group I, iara ațea ți cheari va s-gioacâ tu World Group II. România ș-Vâryâria s-au adunatâ ș-ma ninti, la Cupa Davis, tu 1988, anda România amintă cu 5-0. (AMP)

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Nomurli ali Justiţie, alăxiti di Guvernu

    Nomurli ali Justiţie, alăxiti di Guvernu

    Dupu 2 ani di la lansarea a lor tru debatu publicu, proiectele di nomu cari mutrescu justiţia fură vulusiti di executivlu di Bucureşti şi pitricuti a Parlamentului ti dibatu şi adoptari. Aţeali trei proiecte mutrescu statutlu a giudicătorloru şi procurorlor, organizarea judiciară şi statutlu a Consilului Superior ali Magistratură. Iniţatorlu a lor, ministrul di resort, Cătălin Predoiu, ari nădie că nomurli va s’aibă, după ţi va s’treacă pritu sita parlamentară, ună turlie cari va s’ndreagă un elementu important a Mecanismului di Cooperare şi Verificari. Reforma ahănda tru domeniu easti ună căftari băgată di Comisia Europeană nica di la thimilliusearea a MCV, tru 2007, cându România intră tru Uniunea Europeaană. Autorităţli di Bucureşti nădie că aestu mecanism va s’hibă scosu.


    Cătălin Predoiu: “Nsimneadză bifarea punctului central ditu cadrul a MCV şi, cadialihea, minduescu că himu tru punctul tru cari putem s’nă băgămu aestă problemă, unăoară adoptate nomurli, dialihea, tru ună turlie cari să-lu ţănă livelu calitativ a reglementarillei şi obiectivele pi cari nă li lom ti borgi”. Documentele loară avizul consultativ a CSM.


    Cu tuti aestea, di la lansarea a lor tru dibatu, proiectili fură aştiptati cu critiţ tru arada a suţatiloru di magistraţ şi a societatillei ţivilă, hiinda amendate di aestea. Suţata di guvernare PSD-PNL-UDMR dimăndă că ndrupaşti adoptarea a aţiloru trei nomuri. Ditu opoziţie, USR lugurseaşti, ama, că nu ari niţi ună şansă ca Mecanismul di Cooperare şi Verificari s’hibă scosu pi merit. Tru turlia di tora, proiectili a nomurloru di justiţie u faţi cama dipărtoasă România di calea a reformăllei şi u bagă putearea giudicătorească sumu cumandulu a şingirlui antireformistu, thimilliusitu baş năuntrulu ali magistratură, stipseaşti USR. Tru un comunicat, formaţiunea spuni că noili nomuri ali justiţie spunu limbidu că Secţia Speţială cari mutreaşti faptili a magistraţlor nu keari, ama s’alăxeasti, iara influenţa politică tu ţi mutreaşti alidzearea a procurorlor easti ţănută intactă, acă suntu urminii fapti di partenerlli europeni.


    Critiţ di idyea turlie feaţiră şi reprezentanţălli a formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, cari lu stipseaşti ministrul Predoiu că nu tiñisi căftărli ali Comisie Europeană şi a alăntoru organisme internaţionale, cari monitorizeadză evoluţia ali justiţie ditu România. Cătălin Predoiu nu apruke critiţli lansate tru spaţiul public tu ţi mutreaşti niscănti lucre ditu proiectele di nom şi spusi că tuti dimersurile legislative di până tora a ministerului pi cari ălu cumănduseaşti, cum şi alanti documente aflate tru elaborare, ntră cari alăxearea a codurlor penale, va s’ducă la ndridzearea a punctului ţentral ditu cadrul MCV. Experţălli tru domeniu aflară ndauă lucre slabi a proiectelor. Ună ditu eali va s’hibă eliminarea a pruevidirlor ligate di număsearea şi revocarea a poliţiştilor cari llia parti la anchete judiciare pritu ordinlu a Procurorlui Gheneral. Scutearea a aluştoru pruvidiri poati sdişcllidă calea cătă controlu politic faptu tră poliţiştillli judiciari, minduescu experţălli.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala