Radio România Internațional

Tag: nomuri

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

    Protestili a arugațlor ditu Românie

    Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati andicra di livellu criscut a impozitarillei pi lucru. Ândauâ ñilli di sindicalișțâ andreapsirâ unâ adunari dinintea a Chivernisillei, câftândalui scâdearea a impozitilor, ți li luyursescu para mări andicra di tiñia di cathi mesu. Protestatarilli minduescu că aestâ catastisi di tora nu lâ da curai a oamiñlor ta s-lucreadzâ, iara taxili mări duc la crișterea a lucrului pi pâzarea lai. Uidisitu cu Bloclu Național Sindical, România easti singura vâsilie ditu lumi iu contribuţiili a mediului di emburlâchi la sistemlu di securitati suțialâ furâ bâgati pi zverca a arugațloru ahurhiindalui cu anlu 2018.

    BNS feați tâmbihi că România ari, tora di oarâ, unâ ditu nai ma mărli borgi fiscali pi custusearea a forţâllei di lucru ditu UE: 42,8% andicra di 38,6% media evropeanâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu BNS, ți scoati tu migdani datili Eurostat, arudzli ñiț şi taxarea multu mari u feațirâ România s-aibâ treia nai ma scâdzutâ ratâ a forţâllei di lucru ditu UE tu 2023, dupâ Italia ş-Gârția. Mași 69% ditu româñilli cu ilichia anamisa di 20 şi 64 di añi lucreadzâ, ți va s-dzâcâ că aproapea unâ treimi ditu româñi nu lucreadzâ.

    Pi di altâ parti, datili a Institutlui Național di Statisticâ scotu tu padi că tiñia medie brutâ di cathi mesu agiumsi tu meslu martsu la 8.500 lei (vârâ 1.700 di evradz), iara valoarea netâ fu di 5.185 lei (1.040 di evradz), ți va s-dzâcâ unâ crișteari di cama di 6% andicra di meslu di ma ninti ş-aproapea 14 proțenti andicra di meslu marțu 2023. La pârâstâseara a raportului ti inflație, guvernatorlu Mugur Isârescu feați tâmbihi că tu Românie tiñia di cathi mesu creaști di arada ma multu di productivitati, iara aestu lucru agudeaști și inflaţia. Ași, BNR alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita aluștui anu, di la 4,7 la 4,9%. Uidisitu, ama, cu prognoza di primvearâ ali Comisie Evropeanâ, România va s-aibâ tu bitisita a anlui 2024, unâ inflație di aproapea 6 proțenti, ma mult di diplâ andicra di media evropeanâ minduitâ. Mugur Isârescu exiyisi, tu contextu, că România avu un ritmo ma ayalnicu di crişteari a inflaţillei tu añilli di ma nâpoi ș-tora, ari idyealui, un ritmo cama ayalnicu di scâdeari a aluștui indicator andicra di vâsiliili ditu reghiuni cu cari fțemu biani.

    Nomuri ma serti tu Românie

    Parlamentul di București apruche unu nomu prit cari șoferilli acâțaț ambitaț i drogaț la volan pot s-armânâ fârâ permis auto ti unu chiro di pânâ di dzați añi. Documentul nu lâ da izini, tutnâoarâ, ta s-amânâ pideapsa cu ahapsea ti ațelli condamnaţ că vâtâmarâ cu aftuchina pi vârâ, anda eara ambitaț i avea loatâ substanţi psihoactivi. Ițido omu, acâțatu tu trafic, anda u duțea amaxea sum influenţa a alcoollui ică a substanţilor psihoactivi, pi ninga pideapsâ, nu va s-aibâ izini s-u ducâ aftuchina pânâ di 10 añi, iara nu 5 añi, cum easti tora. Maca ei adarâ unu acțidentu rutier ș-vatâmâ pi vârâ, pideapsa va s-hibâ anamisa di 15 şi 25 di añi di zundani. Ma multu, actul normativ pruveadi că oamiñilli acâțaț cu substanţi ți suntu paranomu, nu va s-pâlteascâ mași girimé, ama va s-adarâ ș-ahapsi. Leghislativlu român apruche ș-nomlu ți pruveadi că oamiñilli ți lipseaști s-hibâ arcaț tu zundani, ama fudzirâ ditu vâsilie, va s-lipseascâ s-pâlteascâ ti turnarea loru tu Românie. Cratlu va ș-llia nâpoi hargea ti aduțearea a loru tu vâsilie. Uidisitu cu ministrul a Giustiţillei, Alina Gorghiu, pâradzlli hârgiuiț ti cathi omu turnatu tu vâsilie, ta sâ-și adarâ aoa pideapsa, easti anamisa di ndauâ ñilli di evradz şi 25.000 di evradz, pâradz ți tora âlli pâlteaști cratlu, ama numirlu a condamnațloru ți llea calea a xeaniloru creaști di anu-anu.

    România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi

    Câtâyursitâ tu añilli di ma ninti ti misurli fârâ hâiri di dânâseari a traficlui di oamiñi, România anchisi luni Strateghia naționalâ contra a traficlui di oamiñi 2024-2028 pritu cari-și pripuni sâ scadâ aestu fenomenu, s-aflâ victimili, s-lâ da asistențâ și s-pidipseascâ traficanțâlli. Andicra di ahurhita a añilor 2000, vâsilia adră jgllioati trâ ninti tu gairețli di dânâseari a fenomenlui, emu ti adrarea a planlui legal, emu ti andridzearea instituţionalâ di cari easti ananghi, ama ari nica multi lucri te-adrari, dzâcu ațelli ți loarâ parti la anchisita a strateghillei. Uidisitu cu Ministerlu di Afaceri di Nuntru, Strateghia contra a traficlui di oamiñi easti adratâ pi patru sturi: s-lucreadzâ di ninti ta s-nu s-facâ ahtări lâieț, s-pidipseascâ, s-veaglji și s-lucreadzâ deadunu cu alti instituții. Tutnâoarâ, da unu planu limbidu di lucru ți ari tu umuti fâțearea ma bunâ a capațitatillei a tâtâloru structurlor ți lucreadzâ ti dânâsearea a traficlui di oamiñi. Uidisitu cu datili ali Aghenție Naționalâ Contra a Traficlui di Oamiñi, di la thimillusearea ali aghenție, tu 2005, dirmi aoa ș-19 di añi, tu Românie furâ 19.000 di victimi a traficlui di oamiñ și cama di 4.000 di oamiñi giudicaț. Tu contextu, autoritâţli dzâcu că s-aflarâ călliuri di lucru, ari parteneriati şi va s-hibâ dati și resursili uidisiti ti dânâseara a aliștei lâeațâ/bileai.

    Portul Custanța ari 2 năi terminali

    Portul românescu Custanța la Amarea Lai va ș-adarâ ma mari capațitatea di lucru cu dauâ năi terminali. Unlu di eali va s-agiutâ la discârcarea a camioanilor pe arâhotari ândreptu di pi navi ș-va s-lucreadzâ cu pânâ la 80.000 di aftuchini tu anu, iara unu terminalu cargo va s-lucreadzâ cu echipamenti agabaritiți ti pârmâtii greali ş-voluminoasi. Năili fațilităț va s-ducâ la criştearea a ligâturloru anamisa di servițiili ți suntu tora di transportu maritim şi feroviar (calea di heru) tu Românie, ama va s-aibâ hâiri ș-ti urdinarea a pârmâtiiloru anamisa di Evropa continentalâ ş-Amarea Lai, Amarea Adriaticâ ş-Amarea ditu Arațili/Ncheari. Investiţia fu di vârâ 65 di miliuni di evradz, dezvoltatâ di compania DP WORLD ditu Dubai, Emiratili Arabi Uniti. Custanța easti nai ma marli portu di containeri di la Amarea Lai, iara anlu ți yini lipseaști s-dișcllidâ aoa nica unâ platformâ multitransportu dupâ investiţii di 50 di miliuni di evradz adrati di idyea companie tu Românie.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NOMURI. Proiectili di nomuri mutrinda reforma a sistemlui di truvițămintu ditu România pot s’hibă dipusi la guvern tu ahurhita a meslui yismăciuni, dimăndă ministrul ali Educație, Sorin Câmpeanu. Ministrul spuni că la dibaterli publiţi pi mardzina a documentelor, avea aproapea 1500 di amendamente, care va s’hibă evaluate di către experții di la minister. Aduţemu aminti că reprezentanțălli a corpului didactic, elevilor, părințălor și societatillei căftară prilundzirea a perioadăllei di dbateri, ama ministerul nu apruke pripunirea.



    ANANGHI. Guvernul di București vulusi ună ordonanță di urgență cari pruveadi ună crişteari a tiñiiloru di cafi mesu cu 30 di euro ti lucrătorlli di la stat ahurhinda cu 1 august, ministrul a Lucurlui, Marius Budai, dimăndă adăvgânda că majorarea easti maş ună pătrime ditu nivelu pruvidzutu tru Nomlu 153 tră anlu 2022 și reprezintă 2 miliardi di lei ditu bugetlu di stat. Uidisitu cu spusa al Budai, aproapea ună miliuni ditu aţelli 1,2 miliuñi di lucrători a statlui va s’aibă hăiri di naua ordonanta. Personalu medical și alti ndauă categorii avură hăiri di criștearea a tiñiiloru di cafi mesu adusă aminti ma ninti.



    COMERTU. Exporturli di biuturi ali României criscură cu 52% tru proţlli ţiţi meşi a anlui 2022 până la 108 milioane di euro, spusi Institutul Național di Statistică. Tru perioada yinaru-mai a alustui an, importurile di biuturi ali Românie criscură cu 45% până la 251 di miliuñi di euro, atea ţi dusi la un dificit comercial di 143 di milioane di euro. Uidisitu cu jurnalili ditu București, nai ma căftată biutură easti versiunea românească a coniaclui frănţescu. Căftarea ti aestu produs criscu cabaia multu pi păzărli ditu Europa, SUA și Japonia.



    FOTBAL Campioana ali României la fotbal, CFR Cluj, s-califică tru grupele Europa Conference League, după ună victorie cu 1-0 pi terenlu a llei, gioi, contra a echipăllei slovene NK Maribor tru play-off. Primlu meci ditu Slovenia s-bitisi la egalitate. FCSB, vicecampionată tru campionatlu ali Românie, s-califică și ea după ună victorie cu 3-1 tru diplasare contra a adversarlor norvegieni. Ună altă echipă românească Universitatea Craiova fu eliminată tru play-off di pareia israeliană Hapoel Beer-Sheva tru kirolu a agudirloru cu topa ti dipartajare. Va s’tragă şcurtica ti yinitoarea etapă ali competiție adză la Nyon, Franța.



    TENIS. Agiucătoarea di tenis română, a șaptea cap di serie Simona Halep, va s’alumtă cu ună adversară ditu turlu di calificare la US Open, atelu ditu soni turneu di Grand Slam a anlui. Halep agiumsi anlu tricutu tru optimile di finală ali competiție adusă aminti ma ndzeană, a diapoa nai ma bună performanță a llei hiinda tru 2015, cându agiucă tru semifinale. Ună altă agiucătoare di tenis ditu România, Irina Begu, va s’alumtă cu Elise Mertens ditu Belgia, cari până tora amintă tuti meciurli cap la cap. Sorana Cîrstea, tut ditu România, va s;alumtă cu ghirmanca Laura Siegemund, kiro tru cari Gabriela Ruse va s’agioacă cu Daria Saville ditu Australia. Ună altă agiucătoare română, Jaqueline Cristian, va s’alumtă cu Estonia Anett Kontaveit.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Unirea-a românilor ditu 1859

    Unirea-a românilor ditu 1859

    Tu giumitatea-a secolui al XIX-lea, românii băna ampărţăţ tru trei prinţipate, pisti cari triţea mărli imperii europeane. Transilvania eara ună provinţie sumu control ică a cărunăllei maghiară, ică a Curtillei di Viena. Românilli, acă majoritari, nu avea ndrepturi. Moldova și Muntenia eara prinţipate autonome sumu suzearanitate otomană, cu niheamă controu di partea ali Rusie. Di sute di ani, polimili anamisa di aruși și turţă s’dădea pi teritoriul a lor, pi cari dauli imperii ș-lu vrea. Austria intervenea și ea tru niakicăseri, di avea di multu kiro tu planu stăpuirea a zonăllei. Polimlu a Crimeillei, nkisitu tru 1853, aduţi tru muabeti și problema a Prinţipatelor Dunărene, cum eara spusi cu aestă numă Moldova și Muntenia. Rusia fu azvimtă, tru aestu primu polimu modernu, di occidentalii cari s-adunară stogu ma multu contra ali Rusiei dicât s’ndrupască otomañilli.



    Tutunăoară, Tratatlu di Paris, cari curmă polimlu ali Crimei, tru 1856, ari multi pruvideri importante. Tră Moldova și Valahia, aestea suntu esențiale. Ateali dauă principate ies ditu sfera di influență ali Rusie, ama arămân sumu suzeranitatea a turţălor. Basarabia, loată di la Moldova tru 1812, armâne la Rusia, cu excepția a sudlui, cari s’toarnă la prinţipat. Tru problema unirillei Muntenia și Moldova, părerli eara ampărțăte, tru arada-a puterlor garante di atumţea. Până tu soni, s-apufusi ca yinitorlu a românilor s’hibă apufusitu tamamu di elli, tru cadrul ași-număsitelor “divanuri ad-hoc”. Cu participarea reprezentanțălor aţilor ţinţi clasi suţiale di atumţea, divanurli aleapsiră unirea tru un singuru stat, cu un prinţipe xenu. Tu ahuhrita-a anlui 1859 s’agiundzi la alidzeri tră domnitor succesivi, la Iași și București. Ași căfta Tratatlu di Paris, ditu 1856. Moldova lu aleapsi, la 5 di yinaru, Alexandru Ioan Cuza.



    La 24 di yinaru 1859, la alidzerli di București, tră tronlu ali Valahie, amintă tutu Alexandru Ioan Cuza. Surpriza easti maş nafoara a Prinţipatelor, tru Moldova și Muntenia videmu haraua tră unirea di facto apufusită tu aestă turlie. Mărli puteri căfta câti un domnitor, la Iași și la București, ama vărnu nu s’mindui să spună maxutarcu, că nu poati s’hibă zborlu di idyea persoană. Până tu soni, formula fu aprukeată, cu nădia că domnitorlu aleptu di dauă ori, Alexandru Ioan Cuza, va s’hibă alăxitu, la un momentu spus, di un prințu xenu, ditu ună mari casă văsilikească europeană. Aestu moment vini după tamamu șapti ani, tru 1866. Tru tută dumnillea a lui, Cuza feaţi gaereţ s’anvărtuşeadză unirea pi cari u reprezenta.



    Preayalea, ayalea, Prinţipatele Unite amintă conținutlu a unui stat unitar și centralizat, cu un singur domnitor, un singur guvernu, un singuru parlamentu, ună singură armată și ună singură capitală, Bucureștiul. Multi nomuri, ama și practiţ a banăllei politică fură thimilliusiti atumţea. Nomurli pruvidzură maxusu reforme sociale și economice, cari deadiră silă mari ti dizvultarea a statlui unitu a românilor. Statlu a Prinţipatelor Unite Române fu unu andrupămintu ş-ti româñilli ditu Transilvania, și tră aţelli ditu Bucovina și Basarabia, cari băna sumu ocupație xeană, până la Marea Unire ditu 1918. Cuza fu pi scamnulu di domnille tamamu șapti ani. Tru 1866, el fu avinatu di la domnille, dupu ună goadă di statu iriñeatică. Fudzi ditu văsilie tră totna iara politicieñilli lu-aducu pi tronlu a Româniillei prințul Carol, ditu casa Hohenzollern-Sigmaringen.



    Unirea faptă pritu ciudioasa diplo alidzeari di la 24 di yinaru 1859 eara ascăpată. Sumu Carol s’faţi ma largu modernizarea a Româniillei, tru ună domnille ţi s’bitisea natural tru anlu 1914, cându lumea s’arca tru Primlu Polimu Mondialu. Tru 1877, Carol cumănduseaşti România tru Polimlu di independență, contra a turţăloru. S’bitiseaşti, eroic, ună dipu lungă perioadă di dominație a Imperiului otoman contra a românilor. Tru 1881, România agiundzi regat și Carol I, văsille a românilor. Easti un rezultat, ună continuari a anămusitlui, dimi cu anami momentu ditu 1859, cându, la 24 di yinaru, româñilli spusiră şteari şi hăirlătică ta s’adună stogu, tru acțiunea-a lor politică și democratică.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala