Tag: Norbert LINS

  • Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Pesticidele folosite în agricultură sunt foarte toxice pentru organismul uman. Chiar dacă există norme care reglementează limitele în care pesticidele pot fi folosite, în alimente rămân urme care ar putea să ne afecteze sănătatea. Parlamentul European propune o mai bună gestionare a acestor produse chimice în UE.

    Europenii sunt tot mai preocupaţi de reziduurile de pesticide din alimente. 50% din alimentele testate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, în 2016, conţineau reziduuri de pesticide, cu 3,8% peste limita admisă. Chiar dacă aceste substanţe sunt monitorizare cu atenţie în UE, în ultimii ani au apărut îngrijorări referitoare la procedura de autorizare şi aprobare a pesticidelor, mai ales după controversa privind reînnoirea aprobării glifosatului din 2017.

    Pentru a proteja mai bine sănătatea europenilor, Parlamentul European solicită luarea de măsuri privind îmbunătățirea gestionării pesticidelor în UE. Pentru asta, în 2018, PE a înfiinţat o comisie specială care să se ocupe de procedura de aprobare a UE pentru pesticide iar la începutul acestui an eurodeputaţii au aprobat raportul final al acestei comisii prin care solicită proceduri mai transparente şi mai responsabile pentru pesticide. Raportul menționează că publicul ar trebui să aibă acces la studiile utilizate în procedura de autorizare, inclusiv toate datele și informațiile aflate la baza cererilor de autorizare. Totodată, eurodeputaţii consideră că experții ar trebui să revizuiască studiile privind potențialul cancerigen al glifosatului și că ar trebui să se stabilească niveluri maxime de reziduuri pentru soluri și ape de suprafață. Eurodeputații mai propun ca pesticidele să nu mai fie utilizate în spații mari lângă școli, grădinițe, spații de joacă, spitale, maternități și centre de îngrijire.

    Norbert Lins, co-raportorul dosarului, a declarat: Recomandarea noastră pentru procedurile de autorizare este de a le face mai eficiente, transparente și robuste. Sunt convins că va fi așa. De ce? Pentru că am creat un nivel mai ridicat de protecție pentru utilizatori și consumatori. Dar ne asigurăm că există proceduri responsabile pentru agricultori și pentru industrie.

    Un registru european comun ar urma să fie creat pentru studiile comandate, astfel încât Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară să poată verifica dacă întreprinderile nu păstrează studii nefavorabile. În cazul în care există motive de îndoială cu privire la dovezile furnizate de solicitanți, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară poate solicita studii suplimentare.


  • Parlamentul European sprijină reducerile de CO2 şi planurile de împădurire

    Parlamentul European sprijină reducerile de CO2 şi planurile de împădurire

    Parlamentul European
    a adoptat recent două propuneri legislative de compensare a emisiilor cauzate
    de despăduriri în fiecare țară UE.





    182 de
    milioane de hectare de pădure acoperă 43% din suprafața Uniunii Europene
    . În
    prezent, aceste păduri absorb echivalentul a peste 10% din emisiile de gaze cu
    efect de seră
    din Uniune. Uneori, terenurile forestiere sunt transformate în
    teren agricol, ceea ce duce la emiterea mai multor gaze cu efect de seră și la
    reducerea eliminării de CO2 din atmosferă.


    Potrivit
    celor două propuneri legislative adoptate de Parlamentul European, până în
    2030, emisiile CO2 din transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie
    reduse cu 30% și orice despădurire din UE va trebui să fie contrabalansată de
    plantarea unor noi copaci.


    Mai pe
    larg, prima propunere votată se referă la faptul că ţintele UE trebuie
    transformate în ținte naționale obligatorii
    pentru sectoarele care nu fac parte
    în prezent din schema UE de tranzacționare a certificatelor de emisii, cum ar
    fi: agricultura, transportul, clădirile și deșeurile, care însumează
    aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.


    Am făcut tot ce am putut pentru a obține un
    regulament ambițios privind acțiunile europene de combatere a schimbării
    climatice, în ciuda încercărilor multor guverne UE de a ne submina ambiția
    ,
    a spus raportorul olandez Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE): Dacă mă întrebaţi pe
    mine dacă sunt mulţumit de rezultatul final asupra căruia am fost de acord, mă
    tem că răspunsul este negativ. Dar a fost maximul pe care l-am putut obţine din
    partea statelor membre. Şi cred că ar fi fost o lipsă de responsabilitate dacă
    nu am fi încercat să ajungem la un acord.



    Potrivit
    celei de-a doua propuneri legislative adoptate, statele membre vor fi obligate
    să echilibreze despăduririle cu plantarea de noi copaci
    și să impună măsuri de
    dezvoltare a acestui domeniu pentru a crește absorbția de CO2 de către păduri,
    recolte și pășuni. Deputații au întărit aceste măsuri prin adăugarea unei
    prevederi conform căreia, din 2030, statele membre vor fi obligate să asigure
    mai multă absorbție de CO2 decât emisie, potrivit obiectivelor UE pe termen
    lung și Acordului de la Paris.


    Raportorul
    german Norbert LINS (EPP): Ce am reuşit să obţinem? Vorbim despre o
    metodă serioasă şi precisă de măsurare a emisiilor de CO2. Parlamentul European
    a vrut să se asigure că există un echilibru între flexibilitate şi reguli
    comparabile de măsurare pentru toate cele 28 de state membre. În domeniul
    Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi reglementarea
    silviculturii, există un potenţial considerabil pentru lupta împotriva
    schimbărilor climatice. Pădurile noastre reuşesc să absoardă în jur de 10% din
    emisiile de gaze cu efect de seră din UE şi noi trebuie să creştem acest
    potenţial. Cu această legislaţie transmitem un mesaj: vrem să ne asigurăm că
    pădurile sunt administrate durabil şi responsabil.