Tag: norme

  • Producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record

    Producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record

    În primul trimestru al anului 2024, Uniunea Europeană a importat produse energetice în valoare de 95,5 miliarde EUR, cu 26,4% mai puțin față de același trimestru al anului 2023.
    Majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere au venit din Statele Unite, Norvegia și Kazahstan.

     

    Aproape jumătate din gazul natural în stare gazoasă a venit din Norvegia, Algeria și Rusia, iar Statele Unite au furnizat aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate.
    Vestea bună este că la nivelul Uniunii Europene sursele regenerabile au avut cel mai mare aport în producţia de energie de anul trecut.

     

    Conform Eurostat, aceasta a reprezentat aproape 45% din totalul energiei produse în spaţiul comunitar, urmată de combustibilii fosili și de energia nucleară.

     

    Aceasta este considerată o sursă curată de energie și a crescut cu 1,2 procente, totalizând o cotă de aproape 23% din producţia europeană.

     

    Împreună, energia regenerabilă și cea nucleară reprezintă peste 67% din producţia europeană.

     

    România se situează peste media europeană, cu o producţie curată ce a avut o pondere de 70 de procente.

    În acelaşi timp, producţia europeană pe bază de cărbune şi gaz a scăzut la niveluri record.

     

    De altfel, electricitatea pe bază de gaz a scăzut la cele mai mici niveluri după 1995, iar cea pe bază de cărbune la cele mai mici cote din istoria înregistrărilor europene, arată datele Eurostat.
    România stă bine şi în acest caz, cu o scădere a ponderii surselor fosile la 30 de procente în 2023.

     

    În ceea ce privește prețurile energiei, în martie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă de reformare a pieței energiei.

     

    Un an mai târziu, în aprilie 2024, Parlamentul European a adoptat reforma pieței energiei electrice, care protejează clienții vulnerabili de furnizori, iar în luna mai, Consiliul European a adoptat normele actualizate ale reformei .

     

    Astfel, consumatorii din Uniunea Europeană beneficiază de prețuri stabile la energie, de o mai mică dependență de prețul combustibililor fosili și de protecție împotriva crizelor viitoare.

  • Prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor – acord privind prelungirea unor măsuri

    Prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor – acord privind prelungirea unor măsuri

    Statistici oficiale arată că, la nivel mondial, unul din opt copii cade victimă unei forme de violență sexuală. În Uniunea Europeană, proporția este de unu la cinci. O treime din copiii abuzați nu spun însă niciodată nimic nimănui, astfel că aceste fapte rămân în mare măsură necunoscute.

     

    Aceleași statistici mai arată că în urmă cu doi ani în întreaga Uniune Europeană au fost identificate 684 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor. Au avut loc 60 de investigații și 30 de arestări, iar 40 de victime au fost identificate și protejate.

     

    În același an, în Statele Unite au fost înregistrate 32 de milioane de raportări ale unor cazuri suspecte de exploatare sexuală a copiilor, marea majoritate a sesizărilor, 99,5 la sută, fiind realizate de furnizorii de servicii electronice, adică rețele de socializare sau servicii de mesagerie.

     

    Întreprinderile din domeniul internetului cu sediul în Statele Unite au, de altfel, obligația de a raporta cazurile de abuzuri sexuale asupra copiilor pe care le identifică pe rețelele lor către un centru național independent. În Uniunea Europeană, normele sunt diferite de la o țară la alta, iar raportarea are loc doar pe bază de voluntariat. Și aceasta posibilă ca urmare a unei derogări de la normele de protecție a datelor cu caracter personal, adoptată în 2021, și care le permite furnizorilor de servicii electronice să utilizeze tehnologii specifice pentru a detecta cazurile de abuz sexual online asupra copiilor.

     

    Derogarea expiră în luna august, dar printr-un acord între Consiliu, din care fac parte statele membre, și Parlamentul European, ar urma să fie prelungită până în aprilie 2026.

     

    Potrivit ministrului belgian de interne, a cărui țară deține în prezent președinția Uniunii, acordul oferă securitate juridică furnizorilor de internet pentru a continua căutarea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și pentru a sesiza autoritățile competente.

     

    Totodată, acest răgaz va permite instituțiilor europene să pună la punct un nou cadru juridic. De altfel, în mai 2022, Comisia a adoptat o propunere legislativă privind prevenirea și combaterea unor asemenea fapte, impunându-le furnizorilor de servicii de internet obligația de a raporta.

     

    Propunerea se află în prezent în dezbatere în Consiliu și Parlamentul European.

     

  • Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Comisia Europeană propune o nouă legislație
    pentru a raționaliza cooperarea dintre autoritățile responsabile cu protecția
    datelor (APD) în aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor
    (RGPD) în cazurile transfrontaliere. Noul regulament va stabili norme procedurale concrete pe
    care autoritățile să le urmeze atunci când aplică RGPD în cazurile care
    afectează persoane din mai multe state membre.

    De exemplu, regulamentul va
    introduce obligația ca autoritatea pentru protecția datelor principală să
    trimită omoloagelor sale vizate un rezumat al aspectelor-cheie, în care să
    prezinte principalele elemente ale investigației și opiniile sale cu privire la
    caz, permițându-le astfel să își prezinte opiniile din timp. Propunerea va
    contribui la reducerea dezacordurilor și va facilita ajungerea la un consens
    între autorități în etapele incipiente ale procesului.

    Pentru persoanele fizice, noile
    norme vor clarifica ce informații trebuie să furnizeze atunci când depun o
    plângere și vor asigura implicarea lor adecvată în proces. Pentru
    întreprinderi, noile norme le vor clarifica drepturile la respectarea
    garanțiilor procedurale atunci când o autoritate pentru protecția datelor
    investighează o posibilă încălcare a GDPR. Prin urmare, normele vor asigura o
    soluționare mai rapidă a cazurilor, ceea ce se va traduce prin măsuri
    reparatorii mai rapide pentru persoanele fizice și o mai mare securitate
    juridică pentru întreprinderi. Pentru autoritățile pentru protecția datelor,
    noile norme vor facilita cooperarea și vor spori eficiența asigurării
    respectării normelor.

    Comisarul pentru Justitie, Didier Reynders
    a oferit mai multe amănunte: Aceste
    mecanisme constituie 2 principii fundamentale ale GDPR. In primul rând, permit
    o interpretare și executare coerentă a legii. În al doilea rând, păstrează principiul proximității, care impune fiecărui
    individ să comunice cu autoritatea locală de protecție a datelor în propria
    limbă.În
    ultimii ani, am văzut că au avut loc anchete de amploare și uneori au fost
    aplicate amenzi de câteva sute de milioane
    de euro.

    Noile propuneri nu afectează
    niciun element substanţial al RGPD, cum ar fi drepturile persoanelor vizate,
    obligaţiile operatorilor de date şi ale persoanelor împuternicite de operatori
    sau temeiurile legale pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Sunt
    prevăzute norme detaliate menite să sprijine buna funcționare a mecanismului de
    cooperare și de asigurare a coerenței instituit prin RGPD, armonizând normele
    în ceea ce privește drepturile reclamanților, drepturile părților care fac
    obiectul investigației, sau raționalizarea cooperării și a soluționării
    litigiilor. Armonizarea tuturor acestor aspecte procedurale va
    sprijini încheierea la timp a investigațiilor și punerea la
    dispoziția persoanelor fizice a unor măsuri reparatorii rapide.


  • Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    La 20 martie
    2022 și la 9 martie 2023 Comisia Europeană a adoptat cadre temporare de criză
    care să le permită statelor membre să sprijine economia în contextul unei
    inflații crescute și să ofere ajutor sectoarelor care sunt esențiale pentru
    tranziția către o economie cu zero emisii nete. De asemenea, Comisia a
    organizat o consultare privind revizuirea Regulamentului de minimis. Eurodeputaţii consideră că pentru a
    promova convergența și a corecta dezechilibrele regionale fără a adânci
    decalajele teritoriale, Comisia Europeană trebuie să ţină cont de aspectul de
    coeziune al regulilor privind ajutoarele de stat și al regulilor de minimis ale
    Uniunii Europene.

    Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și
    drepturi sociale, a prezentat în Parlamentul European punctul de vedre al
    Comisiei Europeane pe acest subiect.


    Comisia a început revizuirea normelor
    privind ajutorul de stat pentru a se asigura că acestea rămân adecvate
    scopului. În acest demers, ceea ce rămâne esențial este să păstrăm integritatea
    pieței interne, ținând cont de obiectivele de coeziune. Acest lucru ne-a
    ghidat, de asemenea, activitatea de concepere a cadrului temporar de criză și
    tranziție, adoptat recent. La elaborarea regulilor specifice privind ajutorul
    de stat se iau în considerare aspectele geografice, demografice şi de
    dezvoltare ale teritoriilor europene. În ceea ce privește ajutoarele regionale,
    regulile noastre permit statelor membre să promoveze dezvoltarea anumitor zone
    defavorizate, recunoscând dificultățile specifice ale companiilor din acele
    zone. În ceea ce privește ajutorul de minimis, revizuirea regulamentului de
    minimis aplicabil este în curs de desfășurare. Comisia Europeană, în general,
    nu este în favoarea unor praguri de ajutor diferite în funcție de regiune.


  • Noi norme UE de securitate cibernetică

    Noi norme UE de securitate cibernetică

    Securitatea cibernetică este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate.

    Potrivit estimărilor, costurile anuale ale încălcărilor securității datelor sunt de cel puțin 10 miliarde EUR, iar costurile anuale ale încercărilor de perturbare a traficului pe internet sunt estimate la cel puțin 65 de miliarde EUR. La nivel mondial, costul anual al criminalității informatice a fost estimat la 5,5 mii de miliarde EUR la sfârşitul anului 2020.

    În aceste condiții, este mai important ca niciodată să se asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică și să se reducă vulnerabilitățile produselor digitale, care constituie una dintre principalele căi prin care pot reuși aceste atacuri.

    Şi iată soluţia prezentată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Mijloacele de apărare cibernetică ar trebui dezvoltate aici, în Europa. Iată de ce avem nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, care să includă o legiferare a standardelor comune, sub o nouă legislaţie asupra rezilienţei cibernetice.

    Noul act legislativ privind rezilienţa cibernetică propus acum de Comisie este primul de acest tip din Uniunea Europeană. Vor fi introduse cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele care au componente digitale. Vor fi stabilite, între altele:

    – norme privind introducerea pe piață a produselor cu componente digitale;
    – cerințe pentru proiectarea, dezvoltarea și fabricarea produselor cu componente digitale și obligații pentru operatorii economici în ceea ce privește aceste produse;
    – nu în ultimul rând, vor fi elaborate norme privind supravegherea pieței și asigurarea respectării acestor norme.

    Propunerea de regulament se va aplica tuturor produselor care sunt conectate direct sau indirect la un alt dispozitiv sau la o rețea. Sunt şi o serie de excepţii pentru produsele cărora li se aplică deja cerințe de securitate cibernetică, de exemplu dispozitivele medicale, aviația sau automobilele.

    Comisia invită acum Parlamentul European și Consiliul să examineze proiectul de act legislativ privind reziliența cibernetică. Odată ce acesta va fi adoptat, operatorii economici și statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a se adapta noilor cerinţe.

    Comisia va revizui periodic Actul european privind reziliența cibernetică și va prezenta un raport cu privire la funcționarea acestuia.


  • Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Pachetul adoptat de către
    Parlamentul European privind serviciile digitale stabilește un prim cadru de
    reglementare cuprinzător pentru platformele online de care depindem cu toții în
    viața de zi cu zi. Aceste noi norme se vor aplica în întreaga UE și vor crea un
    spațiu digital mai sigur și mai deschis, care are la bază respectarea
    drepturilor fundamentale.


    Vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită
    pentru era digitală, Margrethe Vestager, a declarat că Parlamentul European a
    adoptat norme solide și ambițioase, primele de acest gen pe plan mondial, care
    reglementează platformele online. Actul legislativ privind serviciile digitale
    contribuie la protecția drepturilor utilizatorilor online. Actul legislativ
    privind piețele digitale creează piețe online echitabile și deschise. Astfel, marile
    platforme vor trebui să se abțină de la promovarea propriilor interese, să
    partajeze datele cu alte întreprinderi, să faciliteze mai multe magazine de
    aplicații.


    Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că odată
    cu Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind
    piețe digitale se inaugurează o piață unică digitală, cea mai importantă din
    lumea liberă.

    Thierry Breton: Cu
    aceste două texte, am unificat, în sfârșit
    -așa putem spune – piața noastră digitală. După cum știți, sunt Comisar
    pentru piața internă, dar nu aveam încă, trebuie spus, o piață internă
    digitală. În final, prin aceste două texte, despre asta este vorba. Am venit în
    sfârșit, cu Actul legislativ privind serviciile digitale și cu Actul legislativ
    privind piețele digitale să permitem celor 450 de milioane de concetățeni ai noștri
    să evolueze în același mod în spațiul nostru digital european. Și în această
    piață internă, care se bazează și pe una dintre cele mai mari democrații din
    lume, cele două acte legislative privind serviciile și piețele digitale vor
    consolida statul de drept și vor asigura o mai bună protecție a concetățenilor
    noștri în spațiul informațional, în spațiul nostru digital. Uniunea Europeană
    devine astfel – după cum s-a spus – prima jurisdicție din lume care a stabilit
    un standard real de reglementare a spațiului digital conform regulilor noastre
    democratice.


    Comisia va asigura aplicarea noilor norme în cazul celor
    mai mari platforme online care sunt active în UE și întreprinde toate
    demersurile necesare pentru a fi pregătită să își asume acest rol în momentul
    în care normele intră în vigoare.


  • Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    Energia nucleară și gazele respectă Pactul verde, consideră Parlamentul European

    În fapt, legislativul comunitar a respins o moțiune depusă de comisiile parlamentare de afaceri economice și mediu de blocare a normelor propuse în februarie de Comisie în privința gazelor și a energiei nucleare.

    Iar votul a fost foarte strâns. Din cei 639 de deputați prezenți la lucrări, 278 au susținut moțiunea, 328 s-au opus, iar 33 s-au abținut. Astfel, nu a fost întrunită majoritatea de 353 de care avea nevoie documentul ca să treacă.

    Energia nucleară este lipsită de emisii de dioxid de carbon, dar produce deșeuri radioactive. Gazul este un combustibil fosil care produce substanțe care încălzesc planeta, dar care este considerat de unele țări drept o cale de a renunța la cărbunele și mai poluant.

    Această etichetare verde nu va merge și nu va fi de folos. Este doar un joc politic al Franței. Acest criteriu este scris de Franța pentru Franța, a afirmat în timpul dezbaterilor europarlamentarul olandez Bus Eickhout, care se opune energiei nucleare.

    Franța, într-adevăr, se bazează pe acest tip de energie și a sprijinit puternic propunerea Comisiei, alături de state pro-gaz precum Polonia. Printre țările care se opun se numără Germania, care este anti-nucleară, și Danemarca, care afirmă că nu este credibil să etichetezi gazele ca fiind prietenoase cu clima.

    Statele membre sunt și vor rămâne complet responsabile de mixul de energie pe care și-l stabilesc. Aș vrea să fie clar: nu există nici o obligație din partea vreunei țări să investească în nuclear sau în gaze, a fost replica venită din partea comisarului european pentru stabilitate financiară, Mairead Mcguinness.

    România a salutat decizia luată de Parlamentul European, în timp ce Austria a anunțat că va înainta Curţii de Justiţie a Uniunii o plângere. Aliat îi este Luxemburg.

    Normele se vor aplica de anul viitor, cu excepția cazului în care 20 din cele 27 de state membre ale Uniunii le vor respinge, un prag considerat foarte puțin probabil de atins. Dar dacă acest lucru se întâmplă, proiectele de investiții în rețele de gaze naturale și centrale nucleare nu ar putea beneficia de finanțări cu fonduri europene.


  • Mai multă transparenţă fiscală a multinaţionalelor în UE

    Mai multă transparenţă fiscală a multinaţionalelor în UE

    Legislativul european a dat undă verde noilor
    norme care obligă marile companii multinaționale să publice impozitele plătite
    în fiecare stat al UE, pentru a preveni evitarea obligațiilor fiscale, ceea
    ce va întări controlul asupra practicilor lor fiscale. Prin adoptarea
    acestor norme, PE a finalizat un proces legislativ îngreunat timp de cinci ani
    de câteva guverne europene.

    Ce prevăd noile norme adoptate de eurodeputaţi, ne
    spune Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul PE:

    Noile norme adoptate
    de Parlamentul European în prima sesiune plenară din noiembrie prevăd obligaţia
    pentru marile companii multinaţionale de a publica impozitele plătite în
    fiecare ţară a Uniunii în care îşi desfăşoară activitatea. Aceste norme se vor
    aplica multinaţionalelor şi filialelor acestora cu venituri anuale de peste 750
    de milioane de euro. Informaţiile defalcate vor trebui puse la dispoziţie
    public pe internet utilizând un model comun. In cazul filialelor ale căror
    venituri se află sub pragul stabilit vor fi şi ele obligate să îşi publice
    informaţiile despre impozitul pe profit, dacă se consideră că ele există doar
    pentru a ajuta compania mama să evite noile cerinţe de raportare. In plus,
    obligaţiile de raportare vor cuprinde şi ţările de pe lista UE a jurisdicţiilor
    necooperante în scopuri fiscale din afara Uniunii, aşa numitele care este actualizată în mod regulat. Deşi eurodeputaţii au dorit
    dispoziţii şi mai stricte, normele vor scoate la iveală cazuri în care veniturile
    fiscale sunt pierdute în favoarea paradisurilor fiscale.

    Rămâne o anumită
    flexibilitate, dar vor exista norme detaliate pentru a preveni abuzurile din
    partea companiilor multinaționale. Care
    este scopul noilor norme adoptate de eurodeputaţi ne dă detalii Dana Popp,
    ofiţer de presă în cadrul Legislativului comunitar:

    Noile norme au ca scop,
    în primul rând, creşterea transparenţei şi prevenirea fraudelor realizate prin
    evitarea obligaţiilor fiscale. Informaţiile furnizate vor oferi detalii despre
    natura activităţilor desfăşurate de companii, numărul de angajaţi cu normă
    întreagă, cuantumul profitului sau pierderi înainte de impozitul pe venit,
    cuantumul impozitului pe venit acumulat şi plătit, precum şi câstigurile
    acumulate. Prin aceste norme de transparenţa se doreşte, de asemenea,crearea
    unui precedent pentru întreaga lume pentru a încuraja multinaţionalele să
    demonstreze că se comportă în mod responsabil.


    Potrivit unui comunicat al
    PE, directiva recent adoptatî va intra în vigoare la 20 de zile de la data
    publicării sale în Jurnalul Oficial. Statele membre vor dispune apoi de 18 luni
    pentru a transpune legea în legislația națională. Aceasta înseamnă că multinaţionalele
    vor trebui să respecte primele dispoziții ale directivei până la jumătatea
    anului 2024. Legislația include o clauză de revizuire. Normele vor fi revizuite
    după patru ani.





  • Noile norme consolidate ale UE în materie de control al exporturilor

    Noile norme consolidate ale UE în materie de control al exporturilor

    Noul Regulament
    european privind controlul exporturilor, care îl înlocuiește pe cel din 2009, a
    intrat în vigoare recent și înăsprește controalele privind comerțul cu produse
    cu dublă utilizare – bunuri și tehnologii civile cu posibile utilizări militare
    sau de securitate – consolidând în același timp capacitatea UE de a proteja
    drepturile omului și de a sprijini lanțurile de aprovizionare sigure pentru
    produse strategice. Noul cadru permite UE să întreprindă o serie de acțiuni
    importante pentru a pune în comun expertiza și a aborda provocări specifice, în
    special în ceea ce privește supravegherea cibernetică.

    Regulamentul introduce
    și o mai mare transparență prin creșterea nivelului de consultare și de
    raportare între statele membre și Comisie, contribuind la dezvoltarea unei noi
    platforme electronice a UE de acordare a licențelor, aflată deja în stadiul de
    pilot în câteva state membre. Cu siguranță că dacă încercăm să înțelegem
    lumea care ne înconjoară atunci trebuie să vedem gradul înalt de volatilitate
    atât în ceea ce privește situația geopolitică și tensiunile dintre marile
    puteri, care sunt în creștere, dar și din punct de vedere al noilor provocări,
    spune eurodeputatul Iuliu Winkler, cu care am discutat despre noul Regulament:

    Noua
    lume în care trăim, noile provocări la care trebuie să răspundem au impus și o
    actualizare a reglementării exporturilor. Așa a apărut Regulamentul la care
    faceți referire și care are mai multe obiective. În primul rând, Regulamentul
    dorește să includă în aria reglementată și acele tehnologii care sunt foarte
    noi. Mă refer aici, de exemplu, la inteligența artificială, la noile
    biotehnologii sau chiar la acele tehnologii de supraveghere și de recunoaștere
    facială, care, bineînțeles,
    că pot fi folosite în scopuri civile, dar și în scopuri militare.

    Există, deci,
    regulamentul UE și acesta se bazează pe o rețea de autorități naționale.
    Noutățile sunt legate, în primul rând, de introducerea dimensiunii de
    securitate umană. Și, ce înseamnă securitatea umană? Bineînțeles, echilibrul pe
    care trebuie să-l avem între securitate și libertate în ceea ce privește
    tehnologiile de supraveghere cibernertică, se văd recentele scandaluri de
    supraveghere în care sunt implicate chiar guverne, există tehnologii emergente
    în domeniul dublei utilizări, tehnologii care pot fi utilizate și pentru
    încălcări ale drepturilor omului. Și sigur că în acest sens UE nici prin
    companii, dar nici persoane fizice nu trebuie să fie implicată în niciun mod în
    activitățile sau exercițiul regimurilor totalitare din diverse regiuni ale
    lumii. Există procedura de acordare a licențelor, care și până acum funcționa
    pentru exporturi ale unor produse care sunt cu dublă utilizare și această
    procedură de acordare a licențelor trebuie mai bine armonizată la nivelul UE.

    Deci nu trebuie să permitem ca persoane sau firme să utilizeze eventual
    diferențele dintre regimurile interne din diverse state membre pentru a abuza
    de aceste diferențe. Astfel, o mai bună comunicare este obiectivul noului
    Regulament, agențiile naționale vor trebui să aibă un schimb de informații mult
    mai susținut, mult mai precis, pentru a se informa una pe cealaltă și pentru a
    informa toate aceste agenții naționale, Comisia Europeană, în exercițiul
    atribuțiilor lor. Avem nevoie și de capacități de consolidare și avem nevoie de
    noi capacități de formare a specialiștilor, pentru că există un schimb de
    generații și în acest domeniu și atunci Comisia Europeană vine să acorde
    sprijin financiar pentru asemenea programe de formare. Și, de asemenea, avem
    nevoie de un mult mai bun contact cu industria.

    Trebuie spuse câteva lucruri
    importante în legătură cu temeiul legal pe care se bazează acest nou Regulament
    și trebuie știut că acest temei legal este atât european, deci aparținând UE,
    cât și internațional, pentru că avem și rezoluții ale Consiliului de Securitate
    al Națiunilor Unite, dar și tratate internaționale, cum ar fi cel de
    neproliferare nucleară sau Convenția privind interzicerea armelor chimice și
    biologice. Toate acestea sunt, bineînțeles, parte a unui sistem mondial care
    este capabil, după cum bine știm, să impună și sancțiuni.

    Și, precizează
    eurodeputatul Iuliu Winkler, în momentul în care se aplică asemenea
    măsuri restrictive, se impun sancțiuni ale UE, atunci iarăși este foarte
    important să se închidă micile uși prin care se pot ocoli sancțiunile.


  • Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Noile norme privind agricultura ecologică vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2022, ca urmare a amânării cu un an a punerii lor în aplicare.

    Comisia Europeană a prezentat, recent, un Plan de acţiune pentru a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030. În prezent, în România, doar 2,4% din terenurile agricole sunt ocupate cu acest tip de agricultură.


  • Noi norme privind comerţul electronic în UE

    Noi norme privind comerţul electronic în UE

    Sistemul de TVA al Uniunii Europene a fost actualizat ultima dată în 1993 şi nu a ţinut pasul cu amploarea pe care a căpătat-o, în ultimii ani, comerţul electronic transfrontalier. Noile norme vor ajuta vânzătorii şi pieţele ori platformele online, atât din interiorul, cât şi din afara Uniunii, operatorii poştali şi curierii, administraţiile vamale şi fiscale, precum şi consumatorii.

    De la 1 iulie anul trecut, au fost introduse o serie de modificări ale modului în care se percepe TVA pentru vânzările online, indiferent dacă oamenii cumpără de la comercianţi din interiorul sau din afara Uniunii Europene. Până acum, bunurile cu o valoare mai mică de 22 de euro importate în Uniune de către firme din afara blocului comunitar erau scutite de TVA. Acum, această scutire este suspendată, astfel încât TVA-ul să fie perceput pentru toate produsele care intră în Uniune, la fel ca în cazul bunurilor vândute de companiile din acest spaţiu.

    În prezent, vânzătorii online trebuie să fie înregistraţi în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care au o cifră de afaceri care depăşeşte un anumit prag general, care variază de la o ţară la alta. De la 1 iulie, aceste plafoane diferite sunt înlocuite cu un prag comun, la nivelul Uniunii Europene, de 10.000 euro, iar dacă el e depăşit, TVA-ul trebuie plătit în ţara în care sunt livrate bunurile.

    Pentru a-şi simplifica viaţa şi facilita vânzarea în alte state membre, comercianţii online se pot înscrie acum pe un portal electronic denumit Ghişeul unic, unde îşi pot îndeplini toate obligaţiile în materie de TVA pentru vânzările intracomunitare. Pragul de 10.000 euro se aplică încă din 2019 pentru serviciile electronice vândute online.

    Pentru a evita proceduri mai complicate, în alte ţări, companiile se pot înregistra în propriul stat membru şi în propria limbă. Odată înscris, comerciantul poate notifica şi plăti TVA-ul la ghişeul unic pentru toate vânzările sale în Uniune, printr-o declaraţie trimestrială. Ghişeul unic se va ocupa de transferarea TVA-ului către statul membru respectiv.

    Pentru consumatori, ghişeul unic aduce mai multă transparenţă: atunci când cumpăraţi de la un vânzător sau pe o platformă din afara Uniunii înregistrată la ghişeul unic, TVA-ul ar trebui să facă parte din preţul pe care îl plătiţi vânzătorului. Cu alte cuvinte, nu mai există apeluri din partea serviciilor vamale sau de curierat prin care se solicită o plată suplimentară atunci când bunurile ajung în ţara dumneavoastră, deoarece TVA-ul a fost deja plătit.


  • Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Acesta include comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale.

    Comisia Europeană a
    inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 24 de
    state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus noile norme ale UE în
    sectorul telecomunicațiilor. Noul cod european al comunicațiilor electronice
    modernizează cadrul european de reglementare pentru a spori opțiunile și
    drepturile consumatorilor. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate
    ale serviciilor de comunicare. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene.

    Avem noi reglementări în privința
    serviciilor de telecomunicații, intrate în vigoare în data de 31 decembrie,
    reunite sub denumirea Codul european al telecomunicațiilor electronice.
    Statele membre trebuiau să ne informeze în momentul în care încep să aplice
    noul regulament. Ele au efect doar în momentul în care directiva europeană este
    transpusă în legile naționale. Am constatat neîndeplinirea obligațiilor în
    cazul a 24 din cele 27 de state membre, întrucât numai trei dintre ele ne-au
    anunțat implementarea noilor reguli. În această etapă, nu știm cum au procedat
    statele membre care nu ne-au anunțat implementarea regulilor: dacă nu le-au
    implementat încă pe deplin sau dacă doar nu ne-au anunțat. Este o procedură
    standard atunci când se depășește un termen limită.


    În consecință, statele
    membre au la dispoziție două luni ca să răspundă Comisiei Europene și să
    clarifice situația, iar, până în prezent, au fost primite notificări doar din
    partea Greciei, a Ungariei și a Finlandei. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt
    al Comisiei Europene, despre câteva dintre reglementările care trebuie
    transpuse în legislația națională a statelor membre.

    Noua directivă privind
    telecomunicațiile modernizează cadrul acestora în era digitală. Un lucru
    important pentru utilizatori este acela că e modernizată definiția
    telecomunicațiilor. Asta înseamnă că, de acum, un serviciu de telecomunicație
    este și cel oferit de aplicații ca Whatsapp, Signal sau Messenger, fie că
    vorbim de mesaje text sau apelul clasic. Așadar, regulile pentru
    confidențialitatea sau siguranța comunicațiilor vor include și serviciile
    acestor aplicații, dar și e-mailurile. Sunt forme de comunicare ale erei
    moderne, care nu erau reglementate înainte. Există însă și o schimbare în ceea
    ce privește accesarea mai ușoară a investițiilor. Investițiile în rețele noi
    sunt stimulate, devenind astfel mai ieftine și mai ușor de realizat. Avem
    contracte cadru, pe care utilizatorii le pot consulta și pot vedea dintr-o
    privire cum arată un contract, care sunt condițiile, pentru a le putea compara.
    Așadar, sunt reguli care modernizează rețelele, dar protejează și consumatorii
    din Uniunea Europeană.


    Un alt beneficiu al
    noii legislații este acela că se vor putea practica tarife echitabile, iar
    oferta de servicii de internet și de telefonie va fi diversificată.