Radio România Internațional

Tag: norme de aplicare

  • Normele privind aplicarea legii votului prin corespondență, adoptate

    Normele privind aplicarea legii votului prin corespondență, adoptate

    Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în străinătate își vor putea exercita dreptul electoral prin corespondență începând cu alegerile parlamentare din acest an, în condițiile în care Guvernul a adoptat joi, 18 februarie, o Hotărâre privind aplicarea legii votului prin corespondență. Actul normativ a fost adoptat de Executiv având în vedere prevederile Legii 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.



    Executivul a stabilit modelele, dimensiunile și condițiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență, care sunt transmise alegătorului. Acestea sunt:


    1. Un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;


    2. Un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;


    3. Certificatul de alegător ce cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului.


    4. Instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună la cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;


    5. Buletinul de vot prin corespondenţă.



    Potrivit Legii privind votul prin corespondență, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va încheia cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A. contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral. Hotărârea de Guvern adoptată stabilește tipurile de servicii şi produse poştale utilizate pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților. Totodată, se stabileşte modalitatea de plată a serviciilor ce vor face obiectul contractului încheiat cu C.N. Poșta Română S.A., plată ce se va face de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

  • Jurnal românesc – 21.12.2015

    Jurnal românesc – 21.12.2015

    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la sfârşitul săptămânii trecute, în Serbia, la evenimentul prin care a fost marcată împlinirea a 25 de ani de activitate a Comunităţii Românilor din această ţară. El a subliniat determinarea autorităţilor de la Bucureşti de a colabora cu cele de la Belgrad pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii româneşti. Cu această ocazie, ministrul Stoenescu şi-a exprimat recunoştinţa pentru activitatea depusă de Comunitatea Românilor din Serbia, ca importantă forţă organizatorică pentru apărarea drepturilor românilor în domenii de importanţă vitală pentru identitatea naţională: cultură, învăţământ, presă, viaţă spirituală. De asemenea, el a vorbit despre necesitatea continuării eforturilor de îmbunătăţire a educaţiei în limba română, ca marcă identitară a tuturor românilor. Ministrul delegat i-a încurajat pe reprezentanţii Comunităţii Românilor din Serbia să contribuie la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale în regiune.



    În aceaste zile, traficul prin punctele de frontieră din vestul României a crescut de cinci ori faţă de o perioadă normală, a anunţat Poliţia de Frontieră. Instituţia, care a suplimentat numărul lucrătorilor vamali pentru a face faţă situaţiei, recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere a frontierei din vestul ţării: patru în judeţul Arad , trei în judeţul Bihor şi unul în judeţul Timis. Poliţia de Frontieră a pus la dispoziţie şi un număr de telefon – 021.9590 – pentru informaţii suplimentare. Controlul documentelor durează mai mult, după ce s-au reintrodus reguli mai stricte de verificare la frontierele Spaţiului Schengen. Prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut graniţa, în decembrie anul trecut, peste 1,4 milioane de persoane, aminteşte Poliţia de Frontieră.




    Marţi, 22 decembrie, în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române, după Sfânta Liturghie, va fi oficiată o slujbă de pomenire a eroilor din decembrie 1989. Biserica Ortodoxă Română (BOR) precizează că, până pe 23 decembrie, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire. În Capitala, slujbe de pomenire vor fi oficiate, inclusiv, la troiţele de la Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Societatea Română de Radiofuziune şi Televiziunea Română, precum şi la Monumentul Eroilor Jandarmi din zona Aeroportului Internaţional Henri Coandă.



    Pe site-ul Ministerului de Finanţe au fost publicate normele de aplicare ale Codului Fiscal, cu înlesniri pentru firme şi persoane fizice. TVA scade cu patru procente, de la 24 la 20%, accizele se reduc, iar microîntreprinderile vor beneficia de un regim mai relaxat de impozitare. În schimb, apar o serie de modificări severe în cazul contribuţiilor sociale achitate de Persoanele Fizice Autorizate. De asemenea, Codul Fiscal păstrează acciza suplimentară de şapte eurocenţi la combustibil, iar companiile vor plăti, şi anul viitor, atât de controversata Taxă pe stâlp, care reprezintă 1% din active.