Radio România Internațional

Tag: Norvegia

  • Norvegia – Coduri roșu și portocaliu de ploi, inundații, alunecări de teren

    Norvegia – Coduri roșu și portocaliu de ploi, inundații, alunecări de teren

    Norvegia a emis, pentru perioada 7-10 august 2023, alerte meteorologice de vreme extremă, informează MInisterul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Astfel:

    – cod roșu de ploi torențiale/averse foarte puternice în zone din Sud, cu probabilitatea producerii de inundații extinse, închidere de drumuri, accidente rutiere, pericol de înec etc. Se estimează a fi cel mai intens fenomen meteorologic de acest tip din ultimii 25 de ani (interval: luni, 07 august 2023, ora 08:00 – marți, 08 august 2023, orele 22:00);

    – cod roșu de avalanșe de aluviuni și scurgeri de pe versanți pentru zone din Sud, cu producerea unui număr considerabil de alunecări majore de teren, posibilă afectare a așezărilor umane, rețelelor rutiere și feroviare (interval: luni, 07 august 2023, orele 11:00 – miercuri, 09 august 2023, orele 12:00);

    – cod roșu de inundații pentru zone din Sud, cu producerea de inundații masive extinse, eroziunea albiilor râurilor, posibile inundații ale clădirilor și infrastructurii (începând de luni, 07 august 2023, orele 12:00);

    – cod portocaliu de incendii forestiere în zona Tromsø cu afectarea unor suprafețe întinse de pădure din cauza lipsei de precipitații și vegetației ușor de aprins (alertă în curs);

    – cod galben de incendii forestiere în zona de Nord, cu afectarea zonelor aflate la altitudini mari (alertă în curs);

    – cod galben de furtună pentru zonele maritime și de coastă Fedjeși Måløy – Stad, în deplasare spre zona Nord-Est, cu pericol pentru ambarcațiunile mici aflate pe mare, nivel intensitate 7, respectiv 8 (interval: începând de duminică, 06 august 2023, orele 15:00);

    – cod galben de furtună pentru zonele maritimă și de coastă Tampen, Fisher, Outer Skagerrak, insula Utsira cu pericol în creștere pentru ambarcațiunile mici aflate pe mare, nivel intensitate 8 (interval: începând de luni, 07 august 2023, orele 10:00);

    – cod galben de descărcări electrice pentru arii din zonele Trøndelag și Nordland (interval: luni, 07 august 2023, orele 20:00 – marți, 08 august 2023, orele 05:00);

    – cod galben de vânt puternic pentru arii din zonele Agder și Rogaland, cu posibilă afectare a curselor de feribot, avioane sau/și alte tipuri de transport, închiderea podurilor și a drumurilor (interval: marți, 08 august 2023, ora 02:00 – joi, 10 august 2023, ora 02:00).

    Asistenţă consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie urgentă, pot apela telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet

    www.yr.no, www.varsom.no/en, http://oslo.mae.ro/, www.mae.ro, www.meteoalarm.eu

    şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Norvegia prelungește perioada de efectuare a controalelor la frontiera de stat

    Norvegia prelungește perioada de efectuare a controalelor la frontiera de stat

    Norvegia extinde, până la data de 11 mai 2023, regimul de control la trecerea frontierei de stat prin punctele de frontieră cu Danemarca, Republica Federală Germania și Suedia – porturile de conexiune cu feribotul, informează Ministerul român de Externe.

    Singurul document de identitate acceptat la controlul trecerii frontierei norvegiene pentru intrările pe rutele maritime este pașaportul valabil. Decizia survine în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse asupra Ucrainei, precum și al necesității creșterii securității instalațiilor norvegiene de gaze on-shore și off-shore și al situației la frontiera externă a Spațiului Schengen.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situații urgente poate fi apelat telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://oslo.mae.ro și www.mae.ro şi reaminteşte aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Ancore de securitate in Europa

    Ancore de securitate in Europa

    În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Suedia și Finlanda au luat decizia de a renunța la neutralitate pentru a beneficia de umbrela de securitate a Alianței. Cele două țări nordice şi-au depus, în mod oficial, candidaturile, punând astfel capăt unor politici de lungă durată de nealiniere militară. Pentru a fi acceptate în Alianță este nevoie, însă, de votul unanim al membrilor, condiţie care nu este îndeplinită acum din cauza opoziţiei Turciei. Autorităţile turce spun că cele două ţări au impus sancţiuni Ankarei şi că acestea sprijină terorismul kurd. NATO este încrezător, însă, că se vor depăşi obiecţiunile formulate de Turcia, iar odată obținut și acordul Ankarei, procesul de aderare va dura câteva săptămâni. Apoi ratificarea de către parlamentele celor 30 de state membre ar putea fi definitivată în aproximativ un an. Așadar, NATO se pregăteşte pentru o extindere istorică în regiune, catalizată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina.


    Ce aduce aderarea celor două țări la NATO? Invitat la Radio România, Virgil Bălăceanu, general în rezervă, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, spune că aderarea este în primul rând în beneficiul acestor țări, dar nu doar al lor: Să ținem cont că sunt două țări importante, Suedia și Finlanda au fost și sunt foarte aproape de NATO, pentru că ele sunt dintre cele mai active partenere-state cu NATO. Sunt state care au principii de apărare bazate pe apărarea teritorială, în mod deosebit Finlanda, dar și Suedia. Ele reprezintă prin aderarea la NATO o plus valoare și o întărire a NATO, în definitiv, dar mai ales o întărire a flancului nordic. Alături de Polonia și de statele baltice, vor da mai multă siguranță și mai multă descurajare față de agresivitatea Federației Ruse. Creează o anumită problemă, dar asta între ghilimele o anumită problemă, pentru că în timp vom vedea că flancul de sud-est este flancul cel mai periclitat, are cele mai multe amenințări și nu este flancul cel mai puternic. Dar asta nu înseamnă că aderarea celor două state nu duce la o întărire a NATO și n-aș spune creează probleme Federației Ruse. De altfel, și Federația Rusă a fost foarte ezitantă în a spune că intrarea celor două state ar crea probleme deosebite. Însă se realizează un revers al medaliei: Federația Rusă a început un război în ideea asigurării printre alte obiective a neutralității Ucrainei și, reversul medaliei, extrem de nefavorabil pentru ea, este acela că două state puternice din punct de vedere industrial, dar și al tradițiilor de apărare, Suedia și Finlanda, vor intra în NATO. Să sperăm că procesul de aderare va reuși în timp scurt dincolo de problemele pe care le știm legate de o anumită opoziție a Turciei.


    Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, cred că este destul de clar că vor fi considerate furnizori de securitate, nu consumatori. Suedia și Finlanda au armate moderne și eficiente, care lucrează în tandem cu NATO, a explicat pentru Europa Liberă Doug Klain, director adjunct al Centrului Eurasia al Atlantic Council. Dar, pe cât de bine antrenate sunt armatele ambelor țări, Suedia și Finlanda sunt temătoare în privința unui conflict direct cu Rusia. Douglas Klain e de părere că ambele țări împărtășesc temeri similare, însă pentru Finlanda, frica este una direct palpabilă – aceasta împarte o graniță lungă cu Rusia, iar în ultimii ani, tot mai multe avioane rusești au zburat destul de aproape de spațiul aerian finlandez, încercând să-și dovedească adevăratele puteri. În opinia expertului de la Atlantic Council, unul dintre motivele pentru care Suedia a optat să se alăture Alianței ar fi disconfortul de a rămâne singura țară din Peninsula Scandinavă fără statut NATO – odată ce Finlanda a decis să adere, iar Norvegia și Danemarca sunt membre încă din 1949.


    Cum va schimba aderarea Suediei şi Finlandei specificul NATO? Aderarea celor două ţări la alianţă va produce un impact semnificativ. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO, iar graniţa Alianţei cu Federaţia Rusă va fi mai mare. Analistul militar Radu Tudor: Este exact ceea ce nu și-a dorit Vladimir Putin și, având în vedere repetatele sale erori strategice, este ceea ce primește. Pentru că n-am fi discutat probabil atât de repede de intrarea Finlandei și Suediei în NATO – două țări care în mod traditional și-au păstrat neutralitatea militară – dacă nu ar fi existat acest război sângeros și aberant declanșat de Rusia în Ucraina. S-a dovedit, încă o dată, că Rusia este agresivă, este lipsită de predictibilitate și reprezintă o amenințare pentru spațiul țărilor civilizate. Or, Suedia și Finlanda au considerat că doar sub umbrella NATO ar putea fi protejate de repetarea agresivității militare a Rusiei care, din păcate, s-a dovedit în istorie. Și, aceste două țări îndrăznesc să spun că vin cu o expertiză excepțională în privința modului eficient de combatere a agresivității militare a Rusiei, dată fiind istoria lor și dată fiind perioada lungă în care au studiat și s-au confruntat cu provocări care au venit de la Moscova asupra acestor două țări. Se închide, într-un fel, problema securitară în zona flancului nordic al NATO, pentru că avem acolo câteva ancore: Polonia, Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca – țări extrem de serioase, cu o contribuție miltară puternică în interiorul NATO. Iar în continuare, adaugă Radu Tudor, va trebui să vedem cum dezvoltăm structura militară și infrastructura NATO în zona de sud-est a Alianței, unde se află și România.

  • Jurnal Românesc – 19.05.2022

    Jurnal Românesc – 19.05.2022

    Ministerul Afacerilor Externe informează că guvernul Norvegiei a decis prelungirea, până la 11 noiembrie, a controalele din porturile de conexiune cu Danemarca, Suedia şi Germania. MAE le recomandă cetăţenilor români să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre Regatul Norvegiei, un act de identitate valabil. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Oslo +47 2244 69 51 +47 2255 68 32 şi +47 2255 82 27. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a reprezentanţei diplomatice +47 9915 31 37. Bucureştiul recomandă consultarea paginii de Internet oslo.mae.ro şi reaminteşte că românii au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, va efectua, în perioada 20-22 mai, o vizită de lucru în Italia. DRP transmite că, din dorința de a avea un dialog concret și deschis şi având în vedere prezența semnificativă a comunității românești pe teritoriul italian, delegația românească se va deplasa la Roma în prima parte a vizitei de lucru. Ambasada României în Italiana va organiza o întrevedere între secretarul de stat și reprezentanți ai mediului asociativ și membri ai cultelor. De asemenea, programul mai cuprinde o vizită în localitatea Pescara, din regiunea Abruzzo, unde Gheorghe Cârciu va participa la ceremonia de binecuvântare a lucrărilor de pictură în frescă de la altarul bisericii din cadrul parohiei “Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana”, un eveniment despre care DRP spune că este extrem de important pentru comunitatea românească din Italia. Potrivit datelor oficiale, 1.137.728 de români erau rezidenţi în peninsula italiană la 1 ianuarie 2021.



    47 de cetăţeni români, rezidenţi în Italia, au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea depune candidatura la alegerile locale din peninsulă, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţele atestă faptul că, potrivit evidenţelor autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa vreunei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fi fost condamnaţi la pierderea drepturilor electorale. AEP precizează că, din cei 47 de potenţiali candidaţi români la alegerile locale din Italia, 39 sunt femei şi 8 sunt bărbaţi. În 2021, peste 120 de români au decis să candideze pentru un loc de consilier în oraşele unde locuiesc. Cei mai mulţi au mizat pe voturile italienilor, în condiţiile în care foarte puţini români deţin o carte de alegător şi au drept de vot.



    Românii reprezintă cel mai numeros grup de lucrători străini din Spania, potrivit datelor publicate de Guvernul de la Madrid. 340.641 de conaţionali sunt înscrişi în Sistemul de Securitate Socială din Spania, care a înregistrat un plus de peste 55.500 lucrători străini în aprilie, numărul acestora ajungând la 2,35 de milioane. Românii sunt urmaţi de marocani (peste 300.000), italieni (peste 150.000), chinezi şi venezueleni, fiecare numărând aproape 109.000. Spania are 47,4 milioane de locuitori, din care 11,5% sunt străini, iar în aprilie a depăşit pentru prima dată pragul de 20 de milioane de contribuabili. Numărul românilor din Spania la sfârșitul anului 2020 a fost de aproape 1,1 milioane, potrivit Ministerului Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.



    Ambasada României în Italia anunţă că reprezentanți ai oficiului consular de la Catania se vor deplasa în orașul Palermo, în perioada 20-21 mai, pentru a oferi servicii și asistență consulară cetățenilor români din această zonă. Consulatul itinerant va fi organizat la sediul Parohiei Ortodoxe Române din Piazza San Vito. Ambasada arată că, pe durata celor două zile, vor fi înregistrate cereri de pașapoarte electronice și titluri de călătorie, vor fi emise acte notariale, acte pe plan local, precum declarația consulară de identitate, declaraţia de stare civilă sau atestate de studii, adeverințe de cazier judiciar, acte extrajudiciare, se vor înscrie certificate de naștere şi de căsătorie şi vor fi eliberate pașapoartele sosite la consulat. Activitatea se va derula exclusiv pe baza programărilor prealabile care s-au putut face online, până la data de 18 mai.






  • Norvegia-Prelungirea până la 11 noiembrie 2022 a perioadei de efectuare a controalelor la frontieră

    Norvegia-Prelungirea până la 11 noiembrie 2022 a perioadei de efectuare a controalelor la frontieră

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească pe teritoriul Regatului Norvegiei cu privire la decizia autorităților norvegiene de a prelungi, până la data de 11 noiembrie 2022, controalele din porturile de conexiune cu feribotul din punctele de frontieră cu Regatele Danemarcei și Suediei, precum și cu R.F. Germania.

    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei spre și dinspre Regatul Norvegiei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +472256237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:

    http://oslo.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

    Sursa Comunicat MAE

  • Sărbătoarea Răbarbărului

    Sărbătoarea Răbarbărului

    Destinația
    Colinele Transilvaniei (Transylvanian Highlands) include 7 situri (de interes
    național și Natura 2000), fiind a doua arie protejată din ţară, ca mărime, după
    rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Destinaţia e mărginită de localitățile
    Sibiu, Braşov, Făgăraş, Rupea, Sighişoara şi Mediaş, întinzându-se în jurul
    văilor Hârtibaciului, Târnavei Mari și a Oltului. Însumează 267.438 ha și 90.000 de locuitori, în 44
    de comune, din 3 judeţe (Sibiu, Mureș și Brașov). Destinaţia este asociată cu
    peisajul medieval mozaicat, cu dealuri şi coline înalte, văi însoţite de terase
    şi lunci, sate multiculturale, cetăți și biserici fortificate, unele monumente
    UNESCO. Pădurile de stejari seculari şi gorun sunt iconice, iar pajiștile și
    fânețele au înaltă valoare naturală, favorizate de păstrarea metodelor
    tradiţionale de paşunat şi de întoarcere a fânului.


    Colinele Transilvaniei este o destinaţie activă,
    cu o reţea de 500 de km de trasee de drumeție și bicicletă, ce poartă
    vizitatorii prin peste 60 de localități. Turiştii pot încerca vizite la
    ateliere meşteşugăreşti, producători sau puncte gastronomice locale.


    La început de mai, a fost organizată aici
    sărbătoarea Răbarbărului. Bianca Ştefănuţ, specialist comunicare senior
    WWF-România, ne-a povestit: Sărbătoarea răbarbărului, care a avut loc
    în Saschiz, este de fapt un exemplu de bună-practică, un exemplu de urmat,
    realizat de comunitatea de aici. Ea aduce oamenii laolaltă, pentru a-şi promova
    valorile culturale, naturale, gastronomice. Răbarbărul vine cu tradiţia din
    urma lui, este o plantă care creşte cu spor şi este îngrijită cu drag acolo, în
    Colinele Transilvaniei şi este prelucrată în felurite moduri: de la ciorbă, la
    băuturi realizate cu răbarbăr şi, desigur, minunatele plăcinte, care au fost
    prezente şi în Saschiz.


    Cum pot oamenii și autoritățile locale să răspundă
    împreună nevoilor comunității? Cum păstrez valorile tradiționale și naturale,
    dar evoluez și financiar? Sunt întrebări valide, care îşi caută răspunsul în
    astfel de comunităţi. Bianca Ştefănuţ a adăugat: WWF România
    împreună cu partenerii noştri locali, din Colinele Transilvaniei, suntem acolo
    11 organizaţii care încearcă să educe, să informeze şi să aducă laolaltă mai
    mulţi locuitori, mai multe comunităţi din Colinele Transilvaniei, astfel încât
    să trăiască într-un mod mai armonios cu natura, dar în acelaşi timp, să devină
    şi o voce în procesul de luare a deciziilor la nivel local. Astfel, noi
    încercăm, mai ales prin acest proiect care se numeşte PACT2020, care este derulat de WWF România,
    în parteneriat cu Asociaţia Mioritics și fundaţia Mihai Eminescu Trust cu
    sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda,
    Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, vrem prin acest
    proiect să învăţăm de la comunităţile locale, cum se organizează ele, care sunt
    nevoile lor principale şi să îi ghidăm prin    tr-un proces de educaţie, spre a
    deveni comunităţi mai active şi mai sustenabile.



    Cum a crescut comunitatea din Saschiz în ultimii
    ani, am aflat tot de la Bianca Ştefănuţ: În Saschiz avem un exemplu
    foarte frumos de acţiuni civice. Este vorba despre Asociaţia Vecinătatea femeilor
    din Saschiz, care din 2015, de când s-au organizat, spre a aduce o bunăstare
    comunităţii, nu doar femeilor şi familiilor de acolo, care au fost obiectivul
    principal, dar întregii comunităţi. Realizarea acestei sărbători a Răbarbărului
    chiar asta face, este un model de urmat pentru mai multe comunităţi, din
    România, dar şi la nivel internaţional.



    La Sărbătoarea răbarbărului, din Saschiz, înainte
    de a se delecta cu plăcintele cu răbarbăr, cei prezenţi au discutat despre
    procesul de informare și educare pe care îl vor urma 150 de persoane din cele
    10 comunități din județele Brașov, Sibiu și Mureș. Cum putem afla mai multe
    despre evoluţia proiectului? Bianca ştefănuţ: La WWF România, dorim
    să vă invităm să urmăriţi parcursul proiectului, atât pe social media, cât şi
    pe website-ul proiectului: colinele-transilvaniei.ro/pact 2020
    şi acolo veţi găsi informaţii care vă pot ajuta şi pe dvs. şi comunităţile din
    care faceţi parte. Sunt nişte colecţii de bune practici, sunt informaţii utile
    despre cum să vă adresaţi autorităţilor locale sau regionale şi cum să rezolvaţi
    mai bine provocările pe care le aveţi în comunitate.


    Prin astfel
    de proiecte se urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și
    capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea
    cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp
    relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
    Obiectivul general este de a reduce disparitățile economice și sociale dintre
    oamenii din aceste zone și a consolida relațiile bilaterale dintre zonele
    beneficiare și statele donatoare.


  • Artistul Ovi Jacobsen, care trăieşte şi lucrează în România şi în Norvegia

    Artistul Ovi Jacobsen, care trăieşte şi lucrează în România şi în Norvegia

    Ovi Jacobsen, cântăreţ şi compozitor român care trăieşte şi lucrează în România şi în Norvegia şi care a participat recent, alături de Paula Seling, cu piesa See you again” (Pe curând”), la proiectul New European Songbook, o coproducție Eurovision, la care colaborează televiziuni publice din țări membre EBU/European Broadcasting Union



  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Jurnal românesc – 29.01.2021

    Jurnal românesc – 29.01.2021

    Norvegia permite intrarea pe teritoriul naţional, începând din 29 ianuarie, doar a persoanelor care deţin cetăţenia norvegiană, celor care au domiciliul sau reşedinţa în această ţară, membrilor de familie ai acestora şi oamenilor aflaţi în tranzit aeroportuar, transmite Ministerul român de Externe. Au în continuare acces pe teritoriul norvegian transportatorii profesionişti de mărfuri şi persoane, membrii echipajelor navelor maritime şi aeronavelor, jurnaliştii străini, persoanele care se deplasează în Norvegia din anumite motive urgente, cei care îşi desfăşoară activitatea în domenii sociale considerate critice, precum şi personalul medical din Suedia şi Finlanda care lucrează în cadrul serviciului norvegian de sănătate şi îngrijire. Bucureştiul precizează că noile restricţii sunt valabile până pe 12 februarie şi vin în completarea celor anunţate anterior cu privire la regimul de călătorie în Norvegia. Lista completă a informaţiilor privind deplasarea în statul nordic se găseşte pe site-ul mae.ro. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Oslo, care se găsesc atât pe pagina de Facebook a reprezentanţei diplomatice, cât şi pe site-ul oslo.mae.ro.



    Toate persoanele care vor să intre în Bulgaria, indiferent de statul din care se deplasează, o pot face doar cu condiţia prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Instituţia arată că documentul care atestă rezultatul negativ trebuie să conţină numele şi prenumele persoanei testate, datele laboratorului care a efectuat testarea, data şi metoda testării înscrisă cu caractere latine, precum şi rezultatul negativ. Noile măsuri sunt în vigoare din 29 ianuarie până pe 30 aprilie. Exceptate sunt persoanele care tranzitează teritoriul bulgar, transportatorii internaţionali de pasageri şi mărfuri, membrii echipajelor navale, aeriene şi personalul tehnic asimilat, precum şi lucrătorii transfrontalieri. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Sofia ale cărei date de contact se găsesc pe pagina sofia.mae.ro.



    O delegație condusă de ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță, a avut o serie de întrevederi cu reprezentanți ai președinției Republicii Moldova şi ai ministerelor Sănătății și de Externe din stânga Prutului. Printre subiectele discutate au fost procedurile tehnice şi juridice necesare pentru livrarea eficientă și în cele mai bune condiții a lotului de vaccin anti-COVID-19, oferit de administraţia de la Bucureşti. Este vorba despre cele 200.000 de doze pe care preşedintele Klaus Iohannis le-a promis omologului Maia Sandu cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în decembrie 2020. La începutul lunii ianuarie, Bucureştiul a trimis în Republica Moldova o tonă de medicamente şi echipamente, a căror valoare depăşeşte 650.000 de lei, acestea reprezentând prima tranşă din ajutoarele promise de preşedintele României. De asemenea, în mai 2020, România a trimis peste Prut 20 de camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost estimată la 16,5 milioane de lei.



    Documentarul “Dincolo de gard. Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului” a fost prezentat în premieră internaţională pe rețelele de socializare ale reprezentanţei la New York a Institutului Cultural Român. Pelicula, care îmbracă forma unui reportaj-interviu, a fost difuzată pe 27 ianuarie, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Filmul urmărește povestea Adolfinei Regenbogen și a familiei sale, care a pierit în lagărul de la Mostovoi, în Transnistria. Materialul video face referire la un episod din septembrie 1942, când 600 de evrei din Vechiul Regat au fost deportați în Transnistria, jefuiți de jandarmi români și apoi executaţi de un pluton recrutat de trupele SS dintre coloniștii germani din Rastadt. Documentarul este produs de Televiziunea Română și este realizat de jurnalista Teodora Drăgoi și istoricul Adrian Cioflâncă. “Dincolo de gard. Povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului” poate fi urmărit pe pagina de Facebook a ICR New York.



    Documentarul “Iluziile mele”, de Olga Ștefan, a fost prezentat online publicului israelian pe 28 ianuarie de Institutul Cultural Român la Tel Aviv. Pelicula prezintă poveştile personale ale rezidenților căminului Moses Rosen din București în timpul Pogromului din 1941. Transmisiunea filmului a fost urmată de o discuție între directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, şi realizatoarea Olga Ștefan. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu platforma “Viitorul Memoriei” și a avut loc cu ocazia marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a 80 de ani de la Pogromul de la București. Filmul “Iluziile mele” poate fi urmărit pe site-ul proiectului “Viitorul Memoriei” www.thefutureofmemory.ro, iar înregistrarea discuţiei cu Olga Ștefan se găseşte pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Se reiau cursele spre Grecia și alte țări din zona verde

    Începând de miercuri, 1 iulie, compania naţională română TAROM și-a reluat zborurile
    comerciale fără restricții din Bucureşti spre și dinspre Grecia. Vor fi operate
    zboruri spre și dinspre Atena în zilele de luni, miercuri, vineri și sâmbătă,
    și Salonic – joi și duminică.




    Aeroportul Internațional «Avram Iancu», din Cluj-Napoca, nord-vest,
    anunță reînceperea zborurilor către Italia și Franța. Compania aeriană low
    cost Wizz Air va opera zboruri către Franţa, la Paris Beauvais (șase frecvențe
    săptămânale în toate zilele săptămânii, cu excepția zilei de sâmbătă) și Lyon
    (lunea şi vinerea) și către Italia: Milano Bergamo (5 frecvențe pe săptămână – luni,
    miercuri, joi, vineri și duminică), Bologna (4 zboruri pe săptămână – luni,
    miercuri, vineri și duminică), Roma Ciampino (3 zboruri pe săptămână – miercurea,
    vinerea și duminica), Bari (miercurea și duminica) și Veneția Treviso (lunea și
    vinerea). Biletele pot fi rezervate pe site-ul companiei sau la agenţii.
    Pasagerii sunt rugați să menţină legătura cu compania aeriană pentru detalii
    referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion. Având în
    vedere măsurile obligatorii care trebuie respectate pe aeroport pentru
    limitarea răspândirii Covid -19, pasagerii sunt rugați să se prezinte la
    birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor.




    Compania Wizz Air introduce noi zboruri, pe opt rute, şi
    din București. Noile curse sunt deja operabile în țări din aşa-numita «zonă
    verde», cu un număr scăzut de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus.
    Puteți ajunge din capitala României în Cagliari (Italia), Copenhaga (Danemarca),
    Bergen (Norvegia), Hamburg, Karlsruhe/Baden-Baden, Memmingen (Germania),
    Santorini şi Mykonos (Grecia). În total, compania operează 61 de rute din
    București, către 20 de țări.




    Și pe aeroportul «Traian Vuia», din Timișoara, vest, s-au
    reluat cursele, începând cu 1 iulie. Destinațiile sunt acoperite prin curse charter cu zbor direct spre
    Grecia (săptămânal spre Rhodos şi Skiathos, respectiv săptămânal, ulterior
    bisăptămânal spre insula Creta). De asemenea există zboruri spre litoralul
    românesc al Mării Negre, din 16 iulie până în 30 august 2020, în zilele de joi
    şi duminică. Compania promite reluarea unei curse mult așteptate, către Antalya,
    Turcia, spre care sunt programate 3 zboruri săptămânale, la sfârșitul lunii
    iulie.

  • Perspective olimpice – Handbal feminin

    Perspective olimpice – Handbal feminin

    Până în acest moment, singura echipă română
    calificată la Jocurile Olimpice de la Tokio este cea masculină de fotbal. Șanse
    are însă și echipa națională de handbal feminin, una dintre cele mai bune din
    lume. În luna martie a anului viitor este programat turneul preolimpic.
    Inițial, acesta urma să aibă loc la Podgorica, în Muntenegru, între 20 și 22
    martie 2020, dar pandemia de coronavirus a dus la modificarea calendarului.



    Dacă nu se schimbă nimic până în primăvara anului
    viitor, adversarele echipei României vor fi Muntenegrul, Norvegia și Thailanda.
    Echipa din Asia nu contează prea mult în calcule. Lupta se va duce în trei, iar
    două vor merge în Japonia. Pe hârtie, favorite sunt, în ordine, Norvegia și
    Muntenegrul, care, la Mondialele de anul trecut, găzduite tot de Japonia, au
    ocupat locurile 4 și 5. România s-a clasat pe locul 12. Față de handbalistele
    tricolore, Muntenegrul are un atu special. Antrenor secund la echipa
    ex-iugoslavă este Adrian Vasile, principalul tehnician al echipei CSM
    București, una dintre echipele de top ale handbalului românesc.


    O verificare a raporturilor de forțe dintre cele
    trei echipe ar urma să aibă loc în iarnă, la Campionatul European din Norvegia
    și Danemarca. Prin decizia Federației Europene de Handbal, România merge direct
    la turneul final. Partidele rămase de disputat în preliminarii au fost anulate.
    Din campania de calificare mai erau de jucat patru etape. România, care era în
    grupă cu Polonia, Ucraina și Insulele Feroe, avea două victorii din tot atâtea
    partide. Tragerea la sorţi a grupelor turneului final va avea loc pe 18 iunie,
    la Viena.


    Campionatul European, potrivit antrenorului Naționalei României, Bogdan
    Burcea, pe care îl cităm, poate să fie un mijloc de
    pregătire excepţional atât pentru sportive, cât şi pentru noi. Pe parcursul
    acestui turneu putem acumula experienţe pozitive care ne pot ajuta la turneul
    preolimpic din primăvara anului viitor, atunci când vom califica România la
    Jocurile Olimpice de la Tokyo, am încheiat citatul din Bogdan Burcea, preluat de Agerpres de pe
    pagina oficială de de Facebook a
    Federaţiei Române de Handbal.

  • Norvegia – Coduri roșu, portocaliu și galben pentru fenomene meteo severe

    Norvegia – Coduri roșu, portocaliu și galben pentru fenomene meteo severe

    Cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Norvegiei sunt informaţi că, în conformitate cu datele transmise de autoritățile locale, până în data de 18 februarie 2020, ora 01.00, au fost emise coduri roșu, portocaliu și galben de viscol și vânt (peste 75 km/h), căderi de zăpadă, temperaturi extreme, polei, ceață, risc de avalanșă (inclusiv la altitudini joase), ploi abundente (până la 150 l/mp), inundații, ploi înghețate, condiții de circulație dificile, cu închideri de căi rutiere și poduri.

    Cod roșu pentru regiuni extinse din: Telemark, Aust-Agder, Vest-Agder, Rogaland, Hordaland, Sogn og Fjordane, Oppaland, Hedmark, Møre og Romsdal, Sør-Trøndelag, Nordland;

    Cod portocaliu și galben pentru regiuni extinse din: Nørd-Trøndelag, Hedmark, Buskerud, Østfold, Troms.

    Pe pagina de internet www.175.no. se pot găsi informații despre drumuri închise, actualizate în timp util.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.

    Sursa Ministerul Afacerilor Externe

  • Regatul Norvegiei – Coduri roșu și portocaliu de condiții meteorologice severe

    Regatul Norvegiei – Coduri roșu și portocaliu de condiții meteorologice severe

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Norvegiei că, în conformitate cu datele transmise de autoritățile locale, pentru perioada 08 februarie 2020, ora 13:00 – 10 februarie 2020, ora 13:00, au fost emise coduri roșu și portocaliu de condiții meteorologice severe, cu puternice căderi de zăpadă (stratul de zăpadă poate depăși 40 de cm), viscol și vânt (peste 75 km/h), polei, ceață, risc de avalanșă (inclusiv la altitudini joase), ploi abundente (peste 50 l/mp), ploi înghețate, care pot perturba circulația, după cum urmează:

    • cod roșu pentru regiuni extinse din: Telemark, Aust-Agder, Vest-Agder, Rogaland, Hordaland, Sogn og Fjordane;

    • cod portocaliu pentru regiuni extinse din: Sør-Trøndelag, Nørd-Trøndelag, Møre og Romsdal, Oppaland, Hedmark, Buskerud, Akershus, Østfold.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.


    MAE consultarea paginilor de Internet www.yr.no, www.varsom.no/en/, http://oslo.mae.ro/, www.mae.ro, www.meteoalarm.eu şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.