Tag: nou guvern

  • Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Noul Guvern de la
    Bucureşti
    condus de Dacian Cioloş a programat pentru miercuri prima şedinţă. Nu e
    timp de pierdut ! Până în toamna anului viitor, când vor avea loc alegeri
    parlamentare, sunt multe de făcut. Iar aşteptările românilor sunt foarte
    mari : zeci de mii de persoane şi le-au exprimat vocal în stradă. Cel puţin într-o
    primă fază, politicienii pare că au înţeles mesajul lor.

    După demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta, şeful statului l-a însărcinat pe
    fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, să formeze un nou
    Cabinet, alcătuit din miniştri neînregimentaţi politic, cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi cum se poate guverna România bine, într-un an
    complicat şi cu aşteptări foarte mari din partea societăţii, din partea
    poporului, dar trebuie să fiţi conştienţi că aşteptările vin şi din partea
    politicienilor. Am convingerea fermă că toată lumea îşi doreşte ca treaba să
    meargă ceas şi pentru asta este nevoie de un Guvern eficient.

    Executivul
    lui Dacian Cioloş a primit, marţi, votul de încredere al Parlamentului. 389 de
    voturi au fost pentru, 115 – împotrivă, iar două voturi au fost anulate. Cu ce
    susţinere porneşte la drum Guvernul s-a văzut din discursurile reprezentanţilor
    partidelor parlamentare. PSD, prin liderul Liviu Dragnea, şi-a anunţat
    sprijinul, condiţionat, însă, de modul în care noul Executiv îşi va respecta
    mandatul. Vom susţine Guvernul Cioloş atâta timp cât avem
    convingerea că îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului agreat, atât
    timp cât va continua măsurile economice adoptate de guvernarea noastră.
    Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    consideră că Guvernul proaspăt învestit este o soluţie pentru ieşirea din actuală
    criză politică. Alegem astăzi o soluţie venită de la cetăţeni,
    iar Partidul Naţional Liberal crede în această soluţie. Vom vota noul Guvern,
    pentru că avem încredere că este o formulă bună şi o soluţie pentru ieşirea din
    această criză politică
    .

    Dacă UDMR, UNPR şi minorităţile naţionale,
    altele decât cea maghiară, au anunţat că vor susţine Cabinetul lui Dacian
    Cioloş, în schimb ALDE, PMP şi Grupul Naţional Democrat au votat împotriva lui. Deşi îl apreciază pe proaspătul
    prim-ministru, co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu crede
    într-un Cabinet de tehnocraţi: Nu mă îndoiesc de bunele dumneavoastră intenţii, dar trebuie să mai ştiţi că
    persoana dumneavoastră, împreună cu reputaţia şi prestigiul de care vă bucuraţi
    şi pe care le-aţi câştigat pe merit, este poate, fără voia şi ştiinţa
    dumneavoastră, parte a unui plan elaborat în urmă cu un an şi care şi-a propus
    să înlăture cu orice preţ un Guvern ales democratic şi învestit prin
    respectarea tuturor procedurilor parlamentare.

    După depunerea jurământului, marţi, târziu în
    noapte, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis,a avut loc ceremonia de preluare a
    mandatului de premier de către Dacian Cioloş, prilej de a face o scurtă
    caracterizare a echipei sale: Oameni care şi-au lăsat
    activităţile în care au investit mult timp şi energie le-au lăsat de-o parte
    pentru un timp şi au hotărât să vină şi să-şi pună competenţele într-o echipă
    care, sper eu, să fie în măsură să-şi ducă la bun sfârşit mandatul, misiunea pe
    care ne-a dat-o Parlamentul.

    Pe termen scurt şi mediu, noul Guvern
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze alegerile locale şi parlamentare de anul
    viitor. Sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea
    parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor de
    integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă.

  • Un nou guvern la Chişinău

    Un nou guvern la Chişinău

    Stat majoritar românofon de circa 3,5 milioane de locuitori, Republica
    Moldova – învecinată cu România şi Ucraina – este considerată cea mai săracă
    din Europa.

    După ce zeci de ani s-a aflat sub influenţă sovietică, la ora
    actuală, cu sprijinul Bucureştiului, Chişinăul face eforturi să se apropie de
    Uniunea Europeană, anul trecut semnând cu ‘cei 28’ un acord de asociere, în
    ciuda presiunilor Moscovei, care nu vede cu ochi buni ieşirea lui treptată din
    sfera sa politică şi economică. Semn al încrâncenării Kremlinului de a-şi
    păstra autoritatea în zonă este şi faptul că menţine, de ani buni, soldaţi şi
    tehnică militară în estul Republicii, în regiunea Transnistria. Cu ajutorul
    Rusiei, aceasta a câştigat, în 1992, un scurt război soldat cu victime şi şi-a
    autoproclamat independenţa, niciodată recunoscută internaţional.

    Pe fondul unei
    stări economice care s-a agravat în ultimele luni în Moldova, actualul conflict
    din Ucraina alimentează, în plus, temerile că mica Republică ar putea fi voit
    destabilizată. Or, existenţa, la Chişinău, a unui guvern pro-european este
    considerată indispensabilă!

    Condusă de la mijlocul lunii iunie de un executiv
    interimar după demisia premierului Chiril Gaburici, acuzat că şi-a falsificat
    diploma de bacalaureat, Moldova are, de joi, o nouă echipă guvernamentală
    condusă de liberal-democratul Valeriu Streleţ.

    Adresându-se Parlamentului, care i-a acordat votul de învestitură, noul
    prim-ministru a promis că lupta împotriva corupţiei va fi una din priorităţile
    cabinetului său. În plan extern, viitorul guvern îşi propune să continue drumul
    european prin implementarea prevederilor cuprinse în acordul de asociere şi să
    creeze toate premisele pentru ca Moldova să obţină statutul de candidată pentru
    aderarea la Uniunea Europeană. Se doreşte, totodată, aprofundarea
    parteneriatului strategic cu România, dar şi dinamizarea dialogului politic cu
    Federaţia Rusă, în vederea normalizării relaţiilor bilaterale.

    Cât priveşte problema transnistreană, programul de
    guvernare al cabinetului condus de Valeriu Streleţ prevede creşterea rolului UE
    şi SUA în reglementarea conflictului, noul executiv urmând să insiste asupra
    retragerii necondiţionate a trupelor şi muniţiilor ruse în conformitate cu
    obligaţiile internaţionale pe care Moscova şi le-a asumat.

    La Bucureşti,
    preşedintele Klaus Iohannis a salutat învestirea
    noului Guvern cu orientare clar pro-europeană al Republicii Moldova. Ştiu că sarcinile
    care stau în faţa executivului de la Chişinău nu sunt deloc uşoare – a spus
    şeful statului român – însă vreau ca partenerii noştri să fie convinşi că vor
    avea în România cel mai important sprijin în direcţia depăşirii dificultăţilor
    economice şi a continuării parcursului pro-european.

    Aceeaşi satisfacţie a
    fost exprimată şi de Ministerul de externe, care a reiterat sprijinul ferm şi necondiţionat al
    României pentru alăturarea deplină şi ireversibilă a Republicii Moldova la
    familia europeană.