Radio România Internațional

Tag: Noua Zeelanda

  • Acordul de liber schimb UE-Noua Zeelandă

    Acordul de liber schimb UE-Noua Zeelandă


    Estimările arată că noul acord ca reduce taxele vamale cu circa 140 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din Uniunea Europeană. Ca urmare, se estimează că schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30% în decurs de zece ani, iar exporturile anuale ale UE ar putea atinge nivelul de 4,5 miliarde de euro. Totodată, investițiile UE în Noua Zeelandă au potențialul de a crește cu până la 80%.



    Acest acord de liber schimb modern oferă oportunități majore pentru întreprinderi, pentru fermieri și pentru consumatori, de ambele părți. Cu angajamente sociale și climatice fără precedent, acordul stimulează o creștere justă și verde, consolidând în același timp securitatea economică a Europei, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    În 2022, Uniunea Europeană a exportat în Noua Zeelandă bunuri de consum de peste 9 miliarde de euro

    comert-ue-noua-zeelanda-2022.jpg



    Fermierii din cele 27 de state membre vor beneficia din plin de noul acord de liber schimb. Odată cu intrarea în vigoare a acestuia, taxele vamale vor fi eliminate pentru principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă cum ar fi carnea de porc, vinul și vinul spumos, ciocolata, produsele zaharoase și biscuiții.



    ALS va proteja toate cele peste 2.000 de vinuri și băuturi spirtoase produse în UE (Prosecco, Polish Vodka, Rioja, Champagne etc.), dar și 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE, cele cu indicație geografică protejată precum brânzeturi (Feta, Comté sau Queso Manchego ș.a.), șunca Istarski pršut, Lübecker Marzipan sau măslinele Elia Kalamatas. În același timp, acordul va permite importuri din Noua Zeelandă cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale numai în cantități limitate, dar va proteja interesele producătorilor din blocul comunitar prin menținerea taxelor pentru o serie de produse precum lactate, carnea de vită și de oaie, etanolul sau porumbul dulce, se precizează în comunicatul Comisiei Europene.



    Și întreprinderile mari și mici din UE vor beneficia de eliminarea tuturor taxelor vamale la exporturile către Noua Zeelandă. Pe lista avantajelor pentru aceste întreprinderi se numără: reducerea semnificativă a cerințelor de conformitate și a procedurilor pentru a permite un flux mai rapid de mărfuri; deschiderea pieței serviciilor din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa.



    Acordul UE-Noua Zeelandă, care liberalizează bunurile și serviciile de mediu, include și “angajamente fără precedent ce vizează sustenabilitatea, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și protejarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor. De asemenea, documentul include un articol dedicat comerțului și egalității de gen și o dispoziție specifică privind comerțul și reforma subvențiilor pentru combustibili fosili.



    Noul acord va intra în vigoare după aprobarea acestuia de către Parlamentul European și Consiliu și după ce Noua Zeelandă va anunța încheierea procedurilor de ratificare.



    Declarația de presă susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după semnarea acordului de liber schimb (video în limba engleză):



  • Noua Zeelandă – Stare de urgență din cauza inundațiilor

    Noua Zeelandă – Stare de urgență din cauza inundațiilor

    Noua Zeelandă a declarat starea de urgență, pentru o perioadă de șapte zile, până la data de 3 martie 2023, în zonele: Northland, Auckland, Tairāwhiti, Bay of Plenty, Hawke’s Bay și districtul Tararua, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Din cauza inundațiilor, a fost emis un ordin de evacuare pentru persoanele aflate în Esk Valeey. Se recomandă să se limiteze deplasarea în zonele afectate de inundații și furtunile puternice.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Melbourne: +61(0)99783804, +61(0)997 83806, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    În cazul unei situaţii cu caracter de urgenţă, românii pot apela telefonul de permanență al Consulatului României la Melbourne: +61410599155.


    MAErecomandă cetățenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginii web www.mae.ro şi reamintește faptul că au la dispoziție aplicația Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Undă verde pentru acordul comercial UE-Noua Zeelandă

    Undă verde pentru acordul comercial UE-Noua Zeelandă


    Negocierile dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă s-au încheiat în ultima zi a lunii iunie cu succes, iar noul acord va aduce beneficii importante pentru ambele părți. Potrivit, Comisiei Europene, schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30%, iar exporturile anuale din spațiul comunitar pot ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de euro. Investițiile Uniunii în Noua Zeelandă pot avansa și mai mult, cu un potențial de creștere de până la 80 %, în timp ce taxele vamale pentru întreprinderile din UE, vor scădea anual cu circa 140 de milioane de euro, începând cu primul an de aplicare a acordului.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Noua Zeelandă este un partener esențial pentru noi în regiunea indo-pacifică. Acest acord comercial oferă importante perspective pentru întreprinderile, fermierii și consumatorii celor două părți. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă intervine într-un moment geopolitic important. Democrațiile –așa cum sunt democrațiile noastre – lucrează împreună și oferă avantaje reale cetățenilor.



    Exporturi fără taxe vamale pentru produsele tradiționale ale UE



    Sectorul agricol și cel alimentar sunt printre primele care vor simți beneficiile noului acord comercial. Principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă sunt carnea de porc vinurile, ciocolata și alte produse dulci, iar taxele vamale pentru acestea vor fi eliminate din prima zi a intrării în vigoare a acordului.



    Fermierii europeni vor avea mult mai multe oportunități de a-și vinde produsele în Noua Zeelandă imediat după punerea în aplicare a acordului. Totodată, 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE (indicații geografice), vor fi protejate în Noua Zeelandă. Printre acestea se numără cum ar fi brânzeturile Asiago, Feta, Comté sau Queso Manchego, șunca Istarski pršut sau măslinele Elia Kalamatas. De asemenea, acordul va proteja lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase din UE care conține circa 2.000 de denumiri, inclusiv Polska Wódka, vinurile Rioja și Tokaji sau cele spumante, Champagne și Prosecco.



    Pentru a proteja interesele producătorilor din UE care vând produse agricole sensibile – produse lactate, carne de vită și de oaie, porumb dulce – acordul va permite importuri cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale din Noua Zeelandă numai în cantități limitate, prin așa-numitele contingente tarifare.

    Conferința de presă susținută de premierul Noi Zeelande împreună cu președinta Comisiei Europene (video în limba engleză)



    Sprijin pentru micile investițiile întreprinderilor mici în Noua Zeelandă



    Desigur, acordul comercial deschide oportunități pentru toate companiile și industriile europene, pe lângă eliminarea taxelor vamale la exporturile către Noua Zeelandă, acordul va aduce deschiderea pieței de servicii din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.



    Documentul va asigura un tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa. Întreprinderile mici vor fi sprijinite să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, vor fi reduse cererile de conformitate și procedurile pentru a permite un flux mai rapid al mărfurilor. Acordul aduce și un acces sporit al întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări din Noua Zeelandă.




  • România a învins Honduras cu 1-0 la fotbal, la Jocurile Olimpice

    România a învins Honduras cu 1-0 la fotbal, la Jocurile Olimpice

    Echipa de fotbal a României a debutat cu dreptul la Jocurile Olimpice de la Tokyo, învângând cu 1-0 (1-0) Honduras, joi, la Kashima, în Grupa B a turneului olimpic, la 57 de ani de la precedenta participare a fotbalului românesc la Jocurile Olimpice, în 1964, tot la Tokyo.



    România a obţinut o victorie foarte importantă, prin autogolul lui Elvin Oliva (minutul 45), dar a făcut un meci slab, conform specialiştilor. În celălalt meci din grupă, Noua Zeelandă a învins Coreea de Sud cu scorul de 1-0 (0-0).



    Duminică 25 iulie se vor disputa partidele Noua Zeelandă – Honduras (11:00, ora României, la Kashima) şi România – Coreea de Sud (14:00, ora României, tot la Kashima), iar miercuri 28 iulie sunt programate ultimele meciuri din grupă, România – Noua Zeelandă (11:30, ora României, la Sapporo) şi Coreea de Sud – Honduras (11:30, ora României, la Yokohama).



    Primele două clasate se califică în sferturile de finală.

  • Haritina Mogoșanu din Noua Zeelandă

    Haritina Mogoșanu din Noua Zeelandă

    Haritina Mogoşanu, astrobiolog de origine română care locuieşte în Noua Zeelandă, unde este directorul executiv al New Zealand Astrobiology Network, o organizaţie non profit pe care a înființat-o în 2016 pentru a promova astrobiologia şi a crea reţele de colaborare globale în astrobiologie (interviu realizat de Oana Ciucă Lazăr, Radio Romania Cultural)




  • Jurnal românesc – 22.11.2019

    Jurnal românesc – 22.11.2019

    Alegerile pentru
    preşedintele României sunt în derulare în mai multe ţări. Primii la urne au
    fost românii din Noua Zeelandă, care au votat la secţia din Auckland, urmaţi de
    cei din Australia, care au la dispoziţie 6 secţii de vot. Urnele s-au deschis
    la ora locală 12.00 se închid la ora locală 21.00, iar al doilea tur de scrutin
    se desfăşoară, la fel ca primul, pe durata a trei zile. Sâmbătă şi duminică, 23
    şi 24 noiembrie, procesul de vot se reia la ora locală 07.00 şi se încheie la
    ora 21.00. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate prelungi
    până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă în secţii sau în afara acestora
    se mai află oameni care aşteaptă să ajungă la urne. La fel se poate întâmpla
    duminică, 24 noiembrie, şi la secţiile organizate pe teritoriul României.
    Numărul secţiilor de votare din diaspora este neschimbat, 835. Cele mai multe
    sunt în Spania – 143, în Italia – 142, în Germania – 79, în Marea Britanie – 72
    şi în Franţa – 50. MAE atrage atenţia că, în cazul câtorva secţii de votare din
    Monaco, Grecia, Italia, Germania, Spania şi Marea Britanie, adresele pentru
    turul al doilea sunt diferite faţă de primul tur. O hartă a tuturor secţiilor
    din străinătate poate fi consultată pe site-ul Ministerului de Externe,
    www.mae.ro. Acestora li se adaugă 3 secţii organizate în teatrele de operaţii
    unde sunt desfăşuraţi militari români, la Kabul şi Kandahar, în Afganistan, şi
    în Mali. Totodată, 17.503 de români au ales să voteze prin corespondenţă la
    acest al doilea tur. La primul tur de scrutin, peste 650.000 de români din
    afara ţării şi-au exprimat opţiunea electorală la urne iar aproape 25.200, prin
    corespondenţă.




    Lungmetrajul
    Zavera, regizat de Andrei Gruzsniczki, cu Dorian Boguță, Șerban
    Pavlu și Ioana Flora în distribuție, va avea premiera mondială sâmbătă, 23
    noiembrie, în competiția internațională a celei de-a 41-a ediții a Festivalului
    Internațional de Film de la Cairo. Lungmetrajul va fi proiectat la Grand Hall
    din capitala Egiptului şi va rula și duminică, 24 noiembrie, la Cinema Karim 1.
    Pelicula românească va concura alături de producții din Columbia, Brazilia,
    Iordania și China. Pe covorul roșu al Festivalului vor fi prezenți atât
    regizorul român cât și o parte din actori şi din echipa de producție. Zavera este al treilea
    lungmetraj regizat de Andrei Gruzsniczki după Cealaltă Irina din
    2009 şi Quod Erat Demonstrandum din 2013, ambele premiate la manifestări
    din România şi de peste hotare. Festivalul de la Cairo are loc anul
    acesta între 20 şi 29 noiembrie.




    Ambasadorul
    României la Chişinău, Daniel Ioniță a avut o întrevedere cu prim-ministrul
    Republicii Moldova, Ion Chicu. Diplomatul român i-a transmis premierului că
    pentru ţara noastră Republica Moldova rămâne o prioritate strategică, iar
    parcursul european al ţării va fi susţinut în continuare de către autorităţile
    române. România nu va rămâne indiferentă faţă de soarta Republicii
    Moldova pentru că avem un spaţiu comun de limbă, cultură şi tradiţii care, cu
    siguranţă, constituie un fundament solid al relaţiilor noastre
    bilaterale, a precizat ambasadorul. La rândul său, şeful executivului de
    la Chişinău a apreciat dinamica relaţiilor bilaterale şi a transmis mulţumiri
    guvernului român pentru sprijinul constant. România ne-a fost mereu
    alături prin suportul său valoros. Republica Moldova mizează în continuare pe
    susţinerea statului român, a spus Ion Chicu. Cei doi oficiali au discutat
    şi despre programele implementate în ultimii ani în stânga Prutului cu ajutorul
    părții române în special în educație, cultură și sănătate şi au reiterat
    importanţa realizării la timp a proiectelor energetice cu accent pe construcția
    gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău.




    Concursul
    naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a
    17-a ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia va începe pe 25 noiembrie, a
    anunţat Ministerul Culturii. La competiţia de creaţie, organizată împreună cu
    Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din
    România, pot participa autori individuali, grupuri de artişti sau ONG-uri.
    Înscrierea la concurs se face până la data amintită la sediul Uniunii
    Arhitecţilor din România sau prin transmiterea documentaţiei prin poştă sau curier
    la sediul instituţiei. Valoarea totală a premiilor oferite este de 14.500 de
    lei. Ediţia din 2020 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în
    perioada 23 mai – 29 noiembrie 2020, iar tema aleasă este Cum vom trăi
    împreună? şi aduce în discuţie problema extinderii diviziunilor politice
    şi accentuarea inegalităţilor economice la nivel global.

  • Jurnal românesc – 26.02.2019

    Jurnal românesc – 26.02.2019

    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit la Auckland și Wellington cu
    reprezentanţii comunităţii de români din Noua Zeelandă.     La sediul asociației
    Doina din Auckland, oficialul român a discutat despre proiectele și
    inițiativele Ministerului destinate păstrării identității culturale şi
    lingvistice şi a prezentat principalele linii de finanțare nerambursabilă,
    programele Start-Up Nation și Diaspora Start-Up. Ministrul a participat apoi la
    slujba de duminică oficiată la biserica ortodoxă Sfântul Ignatie
    Teoforul. Vizita în Noua Zeelandă a continuat la Wellington, unde Elena
    Intotero s-a întâlnit cu reprezentanții românilor şi ai autorităților locale.

    Demnitarul
    i-a felicitat pe români pentru inițiativele prin care mențin legătura cu ţara
    și i-a asigurat de sprijinul MRP. În discuțiile cu ministrul pentru
    construcții, dezvoltare și comunități etnice Jenny Salesa, totodată și ministru
    asociat al educației, sănătății, locuințelor și dezvoltării urbane, Elena
    Intotero a salutat sprijinul acordat românilor și măsurile destinate integrării
    acestora în societatea din Noua Zeelandă. Oficialul neo-zeelandez a evocat
    faptul că în acest an se împlinesc 50 de ani de la stabilirea relațiilor
    diplomatice dintre cele două ţări şi și-a manifestat interesul de a participa
    la evenimentele pe care comunitatea românească le va organiza pentru a marca
    aceast moment.




    Delegația Uniunii Europene la
    Chișinău transmite că, după alegerile legislative din Republica Moldova, se
    angajează să colaboreze cu toți cei care susțin procesul de reformă pe care se bazează
    Acordul de Asociere, indiferent de afilierea lor politică.     Vom continua
    să ne bazăm relația cu Republica Moldova pe principiul condiționalității și
    respectului pentru statul de drept și standardele democratice    , se
    precizează într-un comunicat al Delegaţiei UE, citat de Radio Chişinău. În ceea
    ce priveşte alegerile, trimişii UE apreciază că acestea au fost
    competitive iar drepturile fundamentale au fost, în general,
    respectate, dar atrag atenţia că au fost constatate deficiențe atât pe
    parcursul campaniei cât și în ziua scrutinului. Delegaţia UE menţionează
    acuzațiile de presiune asupra angajaților publici, indiciile de cumpărare
    a voturilor, utilizarea abuzivă a resurselor de stat şi controlul mass-media de
    către actorii politici    . Alegerile legislative din Republica Moldova au
    fost câştigate de Partidul Socialiștilor, care va avea şi cei mai mulţi
    reprezentanţi în viitorul Parlament, 35, urmat de Partidul Democrat, cu 30,
    Blocul ACUM, cu 26 şi Partidul Șor, cu 7. Ultimele 3
    fotolii de deputat vor fi ocupate de independenți.




    România a participat, în
    calitate de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, la Forumul Viitorul
    Europei de la Berlin, o dezbatere organizată de Academia Naţională de
    Ştiinţe Leopoldina şi Asociaţia Leibniz, care a reunit reprezentanţi din 13
    state europene.     Cu acest prilej s-a discutat despre creşterea competitivităţii
    în cercetare şi inovare, precum şi despre mecanismele de finanţare ale
    viitorului Program Cadru Orizont Europa 2021 – 2027. În marja
    evenimentului, conducerile Universităţii din Bucureşti şi Universităţii
    Humboldt din Berlin au decis să încheie un Acord de Cooperare
    Interuniversitară, care presupune înfiinţarea unui Centru de Studii Româneşti
    la Berlin şi a unui Centru de Germanistică la Bucureşti, alături de o cooperare
    în domeniul şcolilor doctorale. Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu,
    l-a decorat pe secretarul general al Fundaţiei Humboldt, Enno Aufderheide, cu
    Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Comandor pentru susţinerea
    cooperării ştiinţifice româno-germane. Organizatorii evenimentului au decis ca un
    follow-up al Forumului Future Europe să se desfăşoare în România cu
    sprijinul Academiei Române şi al Ministerului Cercetării şi Inovării.