Radio România Internațional

Tag: noul an şcolar

  • Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Un nou an școlar a început, luni, cu noi
    provocări pentru cei aproximativ trei milioane de elevi și preșcolari din România,
    care s-au întors înapoi în bănci sau pentru care este chiar prima zi. Anul
    şcolar se întinde pe 36 de săptămâni de cursuri, iar organizarea acestuia este
    pe cinci module, la fel ca cel anterior. Săptămâna verde şi Şcoala
    altfel vor avea loc în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024. De
    menționat faptul că pot fi stabilite de şcoli în oricare dintre modulele 1, 2,
    3 sau 4, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Perioadele pentru
    cele două săptămâni, Şcoala altfel şi Săptămâna verde, vor trebui
    comunicate de către şcoli părinţilor şi elevilor până la data de 1 octombrie.     Şi anul acesta, va fi o vacanţă mobilă, în perioada 12 februarie – 3 martie,
    care, până acum, a fost fixată doar de câteva inspectorate şcolare.


    Cursurile anului
    şcolar se vor încheia pe 21 iunie 2024.     Pentru clasele din învăţământul liceal
    – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul
    şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28
    iunie 2024.


    Este primul an în care se va aplica noua lege a Educației, care
    vine cu o serie de schimbări și care vizează și examenele naționale. Elevii
    care au intrat în clasa a V-a vor fi primii care vor da examen suplimentar de
    admitere la liceu, în vara lui 2027. La finalul clasei a VIII – a vor susține
    unul la limba română și unul la matematică. Ulterior, vor susține un al doilea
    concurs organizat de colegiile centenare, unde concurența este foarte mare.
    Între cele două concursuri, va fi o săptămână de pauză.


    Examenul de Bacalaureat
    a suferit, de asemenea, modificări, care nu se vor aplica, însă, din acest an,
    ci pentru elevii care intră în clasa a IX -a în anul școlar 2025-2026.


    În acelaşi
    timp, autoritățile își doresc ca şcoala să fie un loc sigur prin prevenirea şi
    combaterea traficului şi consumului de droguri în rândul elevilor. De asemenea,
    autoritățile au în vedere reducerea cazurilor de bullying şi a riscului de
    expunere a elevilor la infracţiuni, în special a celor comise cu violenţă. În
    acest sens, mai mulţi miniştri ai Cabinetului Ciolacu au semnat, zilele
    trecute, un plan privind siguranţa şcolară.


    În ceea ce privește profesorii, ministerul
    Educației va adopta un set de standard privind sprijinul pentru programul de
    formare inițială. Se va pune accent pe pregătirea practică eficientă începând
    cu anul școlar 2025-2026. Amintim că, în luna mai, sindicatele din învățământ
    au declanșat o grevă generală din cauza salariilor mici. După mai multe runde
    de negocieri, Guvernul a acceptat propunerile de majorare a salariilor cu 25%
    și acordarea unor sume de 1500 de lei anual pentru personalul didactic și
    auxiliar și 1000 de lei pentru cel nedidactic până în 2027.


  • Declaraţii la început de an şcolar

    Declaraţii la început de an şcolar

    După doi ani de pandemie, noul an școlar a început în școlile din România cu festivităţi de deschidere la care au participat alături de elevi părinții, bunicii, dar și politicienii. În cele peste 17.800 de unități de învățământ au fost prezenți, luni, în prima zi de școală, cei aproape trei milioane de elevi şi preşcolari.


    Noul an şcolar vine cu numeroase noutăţi și provocări. Cursurile s-au reluat mai devreme anul acesta, au fost introduse noi reguli, iar altele au dispărut. În premieră, elevilor de clasa a V-a li se vor acorda atât burse sociale, cât şi burse de studiu încă de la începutul anului şcolar, iar la Evaluarea naţională nu vor mai conta notele obţinute în gimnaziu. În locul celor două semestre de până acum, vor exista cinci module de învăţare. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale, la fiecare materie va exista o singură medie, cea anuală.


    Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a prezentat la Radio România noutăţile anului şcolar.

    Sorin Cîmpeanu: Vor fi cinci perioade de învăţare, care vor alterna cu perioadă de repaus. O altă schimbare va fi apariţia Săptămânii verzi pentru prima oară în structura anului şcolar. De asemenea, e nevoie doar de o singură medie anuală. Ne interesează o evaluare ritmică, pe parcurs, ne interesează o evaluare a competenţelor elevilor, şi nu neapărat a capacităţii lor de a reţine. De asemenea, premiile au fost crescute substanţial pentru elevii români care au obţinut performanţe deosebite la olimpiade internaţionale.


    Preşedintele Klaus Iohannis a participat la festivitățile de deschidere a noului an școlar de la un colegiu din Capitală, unde a arătat că educaţia trebuie centrată pe profilul elevilor şi al studenţilor, pe interesele diverse ale acestora şi pe potenţialul individual, care trebuie sprijinit.

    Klaus Iohannis: Evaluările sunt importante atât timp cât ele reflectă corect competenţele elevilor şi studenţilor, oferindu-le ocazia de a-şi îmbunătăţi performanţele. Şansa la o dezvoltare profesională adecvată trebuie oferită tuturor. Nu se mai justifică diferenţa de statut dintre ruta teoretică şi cea profesională, care descurajează deopotrivă elevi, părinţi şi profesori.


    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a ales să deschidă anul şcolar la un colegiu militar din Craiova, unde a apreciat că există un potenţial uriaş al tinerei generaţii, iar Guvernul vine cu soluţii pentru a asigura fiecărui copil şansa la o educaţie de calitate.

    Nicolae Ciucă: Ştim că este nevoie de creşe, grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi moderne. Tocmai de aceea alocăm resurse pentru construcţia unor noi astfel de unităţi şcolare sau pentru modernizarea şi extinderea celor existente. Pentru ca nici un elev să nu fie lăsat în urmă am dezvoltat programele destinate reducerii abandonului şcolar şi susţinerii copiilor din mediile defavorizate. Premierul a dat asigurări că educaţia va rămâne pe lista de priorităţi a Guvernului şi că noile legi în domeniu vor readuce învăţământul românesc în top.


  • Anul şcolar în condiţii de pandemie

    Anul şcolar în condiţii de pandemie

    Noul an şcolar a început în România pe 14 septembrie, în condiţii speciale, impuse de pandemia de coronavirus, cu incertitudini pentru elevi, părinţi şi profesori laolaltă. În cele mai multe instituţii de învăţământ s-a intrat în clase, dar cu mască de protecţie sanitară şi păstrând distanţarea fizică. În altele, cursurile se desfăşoară online, după ce în mai multe localităţi au apărut cazuri de COVID-19 confirmate în rândul profesorilor şi al elevilor.


    Autorităţile anunță că monitorizează atent evoluţia situaţiei în şcoli şi, acolo unde va fi cazul, vor fi luate măsurile necesare pentru limitarea îmbolnăvirilor. Premierul liberal Ludovic Orban a spus că în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ, începerea noului an s-a desfăşurat în bune condiţii. Copiii au nevoie de şcoală, iar întreruperea procesului educaţional poate avea repercusiuni asupra înţelegerii materiilor în anii următori, este de părere Ludovic Orban, care şi-a exprimat încrederea în misiunea cadrelor didactice şi le-a cerut acestora, dar şi părinţilor, să devină parteneri.


    Ludovic Orban: Dacă acumulezi restanţe sau ai lacune o lună, două în procesul educaţional îţi poate afecta înţelegerea în anii următori de şcoală şi aici va trebui să comunicăm foarte limpede acest mesaj, că este extrem de important pentru copii să urmeze procesul şcolar, indiferent cum se face, şcoala în clasă sau online. De altfel, cred că încetul cu încetul lucrurile tind să revină la o atmosferă mai normală şi nu mai există atmosfera aceea de tensiune care s-a generat. Totuşi, începerea şcolii e o bucurie şi pentru copii şi pentru profesori, poate şi pentru părinţi.


    La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, afirmă că noul an şcolar începe cu multe incertitudini şi că este dificil pentru toţi cei implicaţi în procesul didactic. El s-a declarat însă convins că profesorii, elevii, părinţii şi autorităţile locale vor reuşi să depăşească toate provocările.


    Marcel Ciolacu: Astăzi este un alt fel de început, pe un drum al responsabilităţii şi al curajului, la sfârşitul căruia fiecare va fi mai puternic şi mai înţelept. Sunt sigur că fiecare dintre voi înţelege importanţa respectării regulilor pentru protejarea sănătăţii și sunt la fel de sigur că, împreună, elevi, părinţi, profesori şi autorităţi publice locale vom reuşi să parcurgem fără incidente majore tot acest drum.


    Reprezentanţii elevilor, părinţilor şi sindicaliştii din învăţământ cred că măsurile aplicate în şcoli sunt insuficiente, iar cele care există nu se pot aplica suficient de bine. Nemulțumiți de modul în care autorităţile au tratat achiziţia de laptopuri şi tablete pentru elevi, Comunitatea Declic şi Consiliul Naţional al Elevilor au organizat, în prima zi de şcoală, un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Aceștia au semnalat că 900 de mii de elevi nu au avut acces la educaţie online pe durata stării de urgenţă.


    În replică, reprezentanţii Ministerului au precizat că instituţia şi-a făcut treaba şi că responsabil pentru aceste achiziţii este Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate.

  • An şcolar în trei culori

    An şcolar în trei culori

    Un nou an școlar
    a început în România – un an școlar atipic, marcat de condiții speciale de
    protecție sanitară, determinate de epidemia de coronavirus. Trecerea în online
    a cursurilor, în primăvară, a fost o soluție de avarie, care a permis ca școala
    să funcționeze totuși, dar a fost clar pentru toată lumea că sistemul nu este
    unul de aplicat pe termen lung.


    Autoritățile au avut la dispoziție câteva luni
    pentru a găsi formula optimă, adaptată situației epidemiologice. Varianta
    rezultată a fost una cu trei scenarii, cărora le-au fost atribuite culori: roșu, galben și verde, fiecare unitate
    de învăţământ urmând să funcţioneze conform scenariului potrivit cu situaţia
    din zona în care se află.


    Astfel, cele mai multe dintre acestea, peste 12 mii,
    şi-au deschis porţile în scenariul verde, care presupune participarea zilnică
    faţă în faţă a tuturor preşcolarilor şi elevilor. În aproape 5 mii de școli se aplică
    scenariul galben, care prevede prezenţa în clasă a elevilor din clasele primare
    şi terminale şi revenirea parţială la şcoală prin rotaţie a elevilor din
    celelalte clase de gimnaziu şi liceu. Circa 250 de școli vor funcționa,
    deocamdată, potrivit scenariului roşu, lecţiile fiind predate doar online. Şi
    în grădiniţe au fost luate măsuri speciale, astfel încât preşcolarii să fie în
    siguranţă.


    Începutul anului şcolar va fi plin de provocări, consideră elevii, profesorii
    şi părinţii. În mesajul
    adresat elevilor, dar și cadrelor didactice, președintele Klaus Iohannis şi-a
    exprimat, însă, speranţa că, împreună, vom trece cu bine peste această perioadă:

    Până când vom reuşi să
    învingem virusul care ne-a schimbat tuturor modul de viaţă, va trebui ca la
    şcoală să respectaţi câteva măsuri speciale concepute pentru a nu pune în
    pericol sănătatea voastră şi a celor dragi. Fiecare dintre voi veţi avea ocazia
    să fiţi un supererou care, atunci când poartă mască, se spală des pe mâini şi
    ascultă îndrumările cadrelor didactice, îşi ocroteşte părinţii şi bunicii, cei
    mai expuşi pericolului de a se îmbolnăvi.

    Dragi dascăli, păşim cu toţii pe un
    teritoriu necunoscut şi tocmai de aceea va fi nevoie de multă răbdare, flexibilitate
    şi energie, va trebui să găsiţi resurse interne şi adesea să vă adaptaţi la
    situaţii neprevăzute. Sunt convins însă că veţi reuşi să-i însoţiţi pe copii în
    fascinanta călătorie a cunoaşterii fie că vă veţi afla alături de ei în clasă,
    fie la distanţă, prin intermediul mijloacelor de comunicare online. Vă doresc
    un an şcolar cât mai bun şi vă mulţumesc pentru implicarea voastră.

    Ministrul educaţiei, Monica Anisie, a precizat că, în funcţie de evoluţia
    sanitară locală, actualele scenarii se pot schimba şi a dat asigurări că nu
    sunt probleme legate de accesul copiilor la dispozitivele electronice necesare
    sau la internet.

  • Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Luni, marea majoritate a unităţilor de învăţământ
    din România se deschid pentru un nou an şcolar. Cu
    alte cuvinte, se află în scenariul verde, care presupune prezenţa fizică a
    elevilor la cursuri. Nu este şi cazul capitalei, unde situaţia epidemiologică
    şi numărul mare de elevi dintr-o clasă au impus adoptarea scenariului galben, cu
    o parte dintre elevi la școală și o alta, acasă, nevoiţi să înveţe online. Există
    – si sunt distribuite relativ uniform pe teritoriul ţării – şi unităţi de
    învăţămant care nu se pot deschide fizic pentru elevi. Este scenariul roşu,
    care presupune educaţie exclusiv online. În funcţie de evoluţia epidemiei,
    lucrurile se pot schimba, în bine dar şi în rău.


    Întreaga vară a stat sub
    semnul unui număr ridicat de infectări zilnice, ceea ce a alimentat îngrijorările
    părinţilor şi profesorilor cu privire la modul în care se va desfăşura noul an
    şcolar. Problemele specifice create de virus se suprapun peste cele cronice ale
    sistemului de învăţământ. Iar unele dintre cele mai grave sunt dotările
    insuficiente sau precare. Sub presiunea timpului, autorităţile încearcă să le
    remedieze. Guvernul a suplimentat bugetul
    Ministerului Educaţiei cu 100 de milioane de lei (20 de milioane de
    euro) din fondul de rezervă bugetară, pentru finanţarea Programului Naţional
    Educaţia în Siguranţă.


    Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă,
    a explicat la ce vor fi folosiţi aceşti bani: Au fost alocate sumele
    necesare astfel încât inspectoratele şcolare să facă achiziţii de laptopturi,
    materiale sanitare şi dispozitive electronice, precum camere web sau tablete
    electronice, astfel încât personalul din învăţământ să poată să desfăşoare
    lecţii online acolo unde situaţia epidemiologică impune un astfel de sistem.


    Executivul a mai adoptat şi un memorandum care prevede conectarea la internet a
    3.150 de şcoli, precum şi o hotărâre pentru ocuparea a 500 de posturi în
    sistemul de învăţământ preuniversitar, atât pentru personal didactic, cât şi
    nedidactic. Este un răspuns la numărul important de cadre didactice care au
    optat pentru pensionare, întrucât depăşiseră vârsta de 60 de ani şi se temeau
    pentru sănătatea lor. Autorităţile locale au sarcina de a angaja personal
    medical în cabinetele şcolare, iar salariile vor fi asigurate din bugetul
    Ministerului Sănătăţii.


    Din opoziţie, PSD acuză, însă, executivul că nu a
    pregătit cum trebuie noul an şcolar la capitolul securitate sanitară şi că nu a
    sprijinit autorităţile locale în organizarea procesului didactic pentru a
    preveni răspândirea noului coronavirus.


    Prim-vicepreşedintele PSD Sorin
    Grindeanu: Cu patru zile înainte de începerea şcolilor, guvernul nu şi-a
    îndeplinit obligaţiile, deşi au avut absolut toată vara la dispoziţie. Deci, nu
    pot spune că au fost luaţi prin surprindere. Nu sunt tablete, nu sunt măşti, nu
    sunt testări pentru profesori şi în foarte multe cazuri nu sunt manuale.
    Potrivit lui Grindeanu, în prezent 26% dintre şcoli nu beneficiază de
    infrastructură fixă pentru acces la internet.


    Amintim că România este în plină
    campanie electorală pentru scrutinul local din 27 septembrie.

  • Nou apel la responsabilitate

    Nou apel la responsabilitate

    Statisticile sunt implacabile. În fiecare zi, în România mor
    câteva zeci de oameni contaminaţi cu noul coronavirus, iar rata infectărilor
    zilnice scade sub o mie doar sâmbăta şi duminica, când şi testările sunt mult
    mai puţine decât în cursul săptămânii.


    În nota şi în termenii deja cunoscuţi, preşedintele
    Klaus Iohannis a făcut, miercuri, un nou apel ca oamenii să respecte măsurile
    de siguranţă sanitară, în contextul în care numărul de cazuri noi de COVID-19
    se menţine ridicat. El spune că, în toate ţările lumii, sistemele de sănătate
    au fost supuse unei presiuni extreme, iar România nu a făcut excepţie. Până la
    descoperirea unui vaccin, românii trebuie să aibă grijă şi să se protejeze
    singuri – a punctat şeful statului.


    Klaus Iohannis: Dragi
    români, continuaţi să fiţi responsabili. Virusul, în absenţa încă a unui vaccin,
    are o singură barieră – grija fiecăruia pentru propria persoană şi pentru cei
    din jur. Protejaţi-vă aşa cum deja ştim cu toţii: mască, distanţă, igiena
    mâinilor.


    Pentru autorităţi, pentru sistemul sanitar şi pentru
    populaţie, toamna e un nou test de rezistenţă. Pe de o parte, staţiunile de pe
    Litoral sau de la munte sunt încă pline, iar explozia cazurilor de COVID din
    ultimele luni a fost pusă şi pe seamă relaxării extreme a turiştilor, care n-au
    mai ţinut seama de imperativul distanţării. Pe de alta, pe 14 septembrie începe
    un nou an şcolar, cu aglomeraţia de rigoare. Tot şcolile vor găzdui secţiile de
    votare pentru alegerile locale de pe 27 septembrie şi pentru cele legislative,
    cel mai probabil în noiembrie.


    Preşedintele Iohannis crede că anul şcolar
    trebuie să înceapă la data anunţată. El a anunţat, însă, că, dacă numărul de
    persoane infectate va creşte, autorităţile vor apela la metode deja verificate
    în ultimul semestru al anului şcolar trecut.


    Klaus Iohannis: Este
    evident că foarte multă lume îşi pune întrebarea ce facem. Deocamdată experţii,
    epidemiologii spun că se poate începe anul şcolar şi eu sunt de părere că în 14
    septembrie şcoala trebuie să înceapă. Dacă, Doamne fereşte, creşte numărul de
    persoane care au fost detectate cu acest virus sau dacă creşte neaşteptat
    numărul persoanelor internate la terapie intensivă, sigur că s-ar putea apela,
    un timp scurt, la metode care au mai fost folosite, învăţământul online sau
    Săptămâna Altfel, care există ca şi structură în anul şcolar. Dar eu sper să nu
    ajungem acolo.


    Deocamdată, nu doar
    politicieni din opoziţie, ci şi sindicalişti din învăţământ ori reprezentanţi
    ai elevilor sunt mai degrabă critici faţă de modul în care autorităţile
    gestionează perioada dinaintea redeschiderii şcolilor. Ei acuză lipsa unor
    proceduri clare, şi, mai ales, a materialelor sanitare obligatorii pe vreme de
    pandemie.

  • Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 02.08 – 08.08.2020

    Trei scenarii pentru noul an școlar românesc


    Soarta noului an școlar preuniveritar din România
    era, până miercuri, incertă. Acasă din luna martie din cauza crizei generate de
    noul coronavirus, copiii erau debusolați, iar părinții și profesorii
    îngrijorați. Invitat în numeroase rânduri să anunțe ce viitor apropiat le
    rezervă copiilor de la grădiniță până la ultima clasă de liceu, guvernul
    minoritar liberal de la București lăsase să se înțeleagă că, în noul an școlar,
    vor fi combinate prezența fizică la cursuri cu orele online. Mult așteptata
    explicație oficială a venit miercuri, prin vocea președintelui țării, Klaus
    Iohannis, care a precizat că grădinițele și școlile se vor deschide, conform
    tradiției, pe 14 septembrie. Că orele de curs vor fi organizate după trei
    scenarii – verde, galben și roșu – ce vor fi puse în practică zonal, în funcţie
    de numărul de infecţii.

    Mai precis, decizia privind o eventuală deschidere,
    respectiv închidere totală sau parţială a unităţilor de învăţământ va fi luată
    de autorităţile locale. Cei mai mulţi copii vor fi prezenţi fizic în sălile de
    clasă. Acolo unde, însă, situaţia epidemiologică o va impune, orele se vor
    desfășura online. Social-democraţii, în opoziție, au atras atenţia că, până
    acum, copiii şi profesorii nu au primit tabletele şi calculatoarele promise de
    guvern pentru învăţământul la distanță.

    La rândul ei, organizaţia Salvaţi Copiii România a solicitat
    autorităţilor să elaboreze un ghid care să ajute şcolile să decidă asupra soluţiilor
    optime de începere a anului şcolar în funcţie de mai mulţi factori, nu numai de
    Covid-19, adică și de spaţiile disponibile, de distanţa parcursă şi modul în
    care elevii şi cadrele didactice ajung la şcoală sau de condiţiile igienice din
    unităţile de învăţământ. ONG-ul a mai punctat că 47% dintre elevii români au
    avut acces limitat la educaţie în timpul măsurilor de izolare impuse de
    pandemie, neavând la dispoziţie o tabletă, un computer ori acces la internet.
    Ministerul Educației spune, acum, că Guvernul a alocat banii necesari pentru
    achiziţionarea a 250.000 de tablete și a 74.000 de laptopuri. În perioada
    stării de urgență, același minister făcuse apel la Biserica Ortodoxă să
    contribuie la dotarea copiilor care nu au un computer sau ai căror părinți nu
    își permit să facă o astfel de investiție.



    BNR, despre economia României


    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a
    României a decis să reducă,din 6 august, rata dobânzii de politică
    monetară de la 1,75% la 1,50% pe an, dar şi să scadă
    dobânzile pentru facilităţile de depozit şi de creditare de care pot beneficia
    băncile comerciale în relaţia cu BNR. Totodată, Banca centrală a hotărât să
    păstreze la nivelul actual acele sume pe care instituțiile bancare sunt
    obligate să le păstreze în conturile BNR. Bancherii români sunt de părere că
    economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai pe
    fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar sunt cu
    mult sub nivelul anterior crizei sanitare. Revenirea economică rămâne incertă
    pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor
    asociate, de măsurile fiscale ale autorităţilor și de politicile monetare ale
    băncilor centrale din economiile avansate şi emergente.

    În privința economiei românești,
    BNR spune că, în trimestrul întâi al anului, aceasta a descrescut de la 4,3 la
    2,4%, iar deficitul balanţei comerciale a crescut semnificativ, pe fondul
    scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii. În trimestrul al
    doilea, contracția a fost severă, în condiţiile unui declin puternic
    înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru
    limitarea extinderii pandemiei. Declinul a început să fie ușor recuperat
    începând din mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.
    Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi-stabil. Gramul de aur, în schimb, s-a
    scumpit, atingând valori record, semn pentru unii analiști că economia este în
    mare dificultate.



    Prinţul Charles recomandă România


    Prinţul Charles de Wales, moştenitorul coroanei
    britanice, îi îndeamnă pe români să îşi petreacă vacanţele în țară şi să
    descopere bogăţiile de necrezut ale acesteia, într-un film realizat recent şi
    prezentat, marţi, la reşedinţa sa din localitatea Valea Zălanului, din centrul
    României. Filmul de cinci minute a fost realizat de jurnalistul britanic
    Charlie Ottley, producătorul seriei de documentare Wild Carpathia, cu scopul de a sprijini industria turismului din
    România.

    Prinţul Charles, care narează acest film, spune că a venit pentru
    prima dată în România acum 20 de ani şi că a descoperit o ţară uimitoare, care
    ocupă un loc deosebit în inima sa. Moștenitorul coroanei britanice regretă că,
    din cauza pandemiei, anul acesta nu a putut călători în România, dar spune că
    va continua să pledeze pentru protejarea comorilor ei unice. Prinţul Charles
    vorbește de Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei,
    de colecţiile din muzeele Bucureştiului, de frumuseţea sălbatică a defileului
    Porţile de Fier, de castelele, munţii sau de satele săseşti ale Transilvaniei.



    Campioana României la fotbal


    CFR Cluj a obţinut al treilea titlu
    consecutiv de campioană a României la fotbal, după ce a învins-o, luni seară,
    în deplasare, pe Universitatea Craiova, cu 3-1, într-un meci decisiv
    pentru câştigarea Ligii I. Astfel, CFR îşi trece în palmares al şaselea titlu
    de campioană. Cât despre Universitatea, aceasta a ratat şansa unui titlu după o
    pauză de 29 de ani. A reuşit, însă, cea mai bună clasare a sa după revenirea în
    Liga I, o performanţă mai mult decât onorabilă.

  • Variante pentru noul an şcolar

    Variante pentru noul an şcolar

    Sunt mai
    puțin de două luni până când ar trebui să înceapă şcoala, dar, din cauza
    pandemiei de COVID 19, nu se știe, încă, exact cum se vor desfășura cursurile.
    Dacă ținem cont de situția actuală, în care numărul cazurilor de infectare în
    România este în creștere, clopoțelul ar urma să sune, destul de probabil,
    on-line.


    Ministerul Educaţiei sudiază mai multe scenarii, iar unul dintre ele
    este cel al alternării cursurilor în clasă cu cele la distanță, prin internet.
    Ministrul de resort Monica Anisie spune că cel mai bun scenariu va fi, dacă Ministerul Sănătăţii va face
    această recomandare, acela în care unii dintre elevi vor fi la şcoală, iar
    alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie
    de situaţia epidemiologică. Decizia finală va fi luată de un grup
    interministerial, constituit la nivelul Guvernului.


    Varianta virtuală a
    cursurilor școlare a fost aplicată începând din primăvară, odată cu instituirea
    stării de urgență pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Cadrele
    didactice, școlile și elevii au trebuit să se adapteze din mers acestui tip
    inedit de învățământ, pentru ca procesul educațional să poată continua. După
    cum recunoșteau și oficiali ai Ministerului Educației, lucrurile au funcționat
    mai bine în mediul urban decât în cel rural, în special din cauza diferențelor
    de posibilități materiale.


    Pe de altă parte, chiar dacă România se află pe
    primele locuri pe plan mondial la viteza de internet, ceea ce favorizează acest
    nou tip de educație, nu toată lumea are acces. Ca urmare, Parlamentul de la
    București a adoptat o lege care prevede ca Ministerul Educaţiei să asigure
    elevilor şi profesorilor infrastructura necesară constând în dispozitive şi
    conexiune la internet pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei
    şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate. Au început,
    deja, primele donări de tablete în acest sens, ministrul Educaţiei spunând că,
    până la începerea noului an şcolar, problema dispozitivelor pentru lecţii
    online ar trebui să fie rezolvată în toate comunităţile defavorizate. S-au
    implicat în aceste demersuri și societatea civilă, și Biserica Ortodoxă Română.


    Între timp au avut loc atât Evaluarea Națională, cât și examenul de
    Bacalaureat, ambele în condiții speciale de siguranță sanitară. Elevii au mers
    la școală pentru aceste examene, dar au respectat anumite reguli (măști,
    distanțare), iar cei care aveau febră sau au fost ținuți în izolare au avut la
    dispoziție sesiuni speciale. Din programa de concurs a fost eliminată materia din
    ultimul semestru, cel afectat de pandemie.


    Ministrul Monica Anisie le-a
    mulțumit celor peste 76.000 de cadre didactice, directori, inspectori, precum
    şi autorităţilor publice locale pentru modul ireproşabil în care au asigurat
    condiţiile pentru ca elevii să fie în siguranţă. Felicitări pentru modul în
    care s-au adaptat noilor situații au primit atât elevii, cât și părinții. A
    fost o provocare pentru toți, a conchis un oficial al ministerului de resort.

  • Un nou an şcolar

    Un nou an şcolar

    Aproape 3
    milioane de elevi şi copii de grădiniţă s-au aşezat, de luni, în bănci. Primul clopoţel a vestit, încă de la
    primele ore ale dimineţii, începutul unui an şcolar. E multă bucurie şi emoţie.
    Sunt şi multe aşteptări, dar, în egală măsură, nelipsitele neajunsuri, semn al
    indiferenţei sau al neputinţei. Spre deosebire de trecut, când elevii au
    avut parte de numeroase vacanţe şi zile libere, anul şcolar care tocmai a
    început are o structură modificată. Semestrul I se va încheia pe 20 decembrie, iar al II-lea va începe în data
    de 13 ianuarie şi se va încheia pe 12 iunie 2020. Pentru elevii din terminală,
    anul şcolar se va încheia pe 29 mai 2020, ca ei să susţină bacalaureatul. În cazul
    clasei a VIII-a, ultima de gimnaziu, cursurile vor lua sfârşit în data de 5
    iunie 2020, elevii urmând, apoi, să se concentreze asupra probelor de admitere
    în liceu.

    Vacanţele elevilor sunt, şi ele, deja, programate: 21 decembrie 2019
    – 12 ianuarie 2020, respectiv 4 – 21 aprilie 2020. Vacanţa de vară va începe pe
    13 iunie 2020. În unele regiuni ale ţării, prima zi de şcoală vine cu veşti
    bune, cu atât mai mult cu cât privesc mediul rural, în mare parte vitregit de
    condiţii de învăţământ ideale. În comuna Floreşti din judeţul Cluj, de pildă,
    în nord-vestul ţării, a fost inaugurată una dintre cele mai mari
    şcoli din mediul rural: are 24 de săli de clasă, 6 laboratoare şi spaţii pentru
    evenimente festive, pentru activităţi ale cadrelor didactice şi pentru
    administraţie. Cum banii pentru proiect – aproape 10 miloane de lei
    (circa 2,1 milioane euro) – provin din bugetul local, iată ce declară primarul Horia Şulea: Capacitatea instituţiei şcolare este de
    900 de locuri. Actualmente va deservi doar ciclul primar, iar începând de anul
    viitor va deveni instituţie liceală, pentru început, cu două clase de liceu,
    una de real şi cealaltă de uman.

    Dacă activitatea unora din primăriile de la ţară sunt un model de bune
    practici, a altora este caracterizată de indolenţă sau neputinţă. În timp ce
    unele se preocupă, de pildă, de amenajarea de cabinete medicale şcolare cu
    personal de specialitate, altele privesc apatice cum şcolarii, în caz de
    urgenţă, sunt nevoiţi să apeleze la medici de familie sau la spitalele de la
    oraş. Probleme sunt, mai ales la sat, şi cu lipsa de autorizaţii sanitare de
    funcţionare, principala cauză fiind lipsa apei curente şi a canalizării. Sunt
    şcoli care nu au nici autorizaţii de securitate la incendiu sau nu au asigurată
    paza şi nu sunt supravegheate cu camere video. Nici microbuzele nu sunt
    suficiente, acolo unde se impune transportul elevilor.

    Acestea fiind spuse, politicienii
    români, în plină pre-campanie electorală, au ales să participe, în teritoriu,
    la deschiderea noului an şcolar. Nu au făcut excepţie candidaţii la
    prezidenţialele din noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica
    Dăncilă. La o şcoală din Bucureşti, Klaus Iohannis a vorbit despre eşecul
    politicilor publice din educaţie, dar şi de lipsa de creativitate a acestora. Iar
    la Hunedoara (sud-vest), Viorica
    Dăncilă a punctat că educaţia este esenţială pentruieşirea
    din sărăcie.

  • Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 10.09 – 16.09.2017

    Modificări în Guvernul de la Bucureşti


    Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a
    fost supus, marţi, unei prime mici remanieri. Fost ministru al Economiei, Mihai
    Fifor a preluat portofoliul Apărării, locul său fiind luat
    de deputatul Gheorghe Şimon. Mihai
    Fifor a fost desemnat în fruntea Apărării după ce predecesorul său, Adrian
    Ţuţuianu, demisionase, în urmă cu o săptămână, în
    contextul unor probleme legate de
    fondul de salarii pentru militari. Imediat ce a preluat portofoliul
    Apărării, Mihai Fifor a participat, joi, la Consiliul Suprem de Aparare a Ţării, care a aprobat participarea Armatei
    României cu o capabilitate navală la o misiune a NATO în semestrul al II-lea al
    acestui an. A mai fost avizată Strategia naţională din 2017-2019 în domeniul
    prevenirii şi proliferării armelor de distrugere în masă. Va privi întărirea
    capacităţii de reacţie rapidă şi consolidarea cooperării inter-instituţionale.
    Securitatea energetică a fost un alt domeniu analizat în cadrul şedinţei CSAT.
    Membrii Consiliului au hotărât că, pentru valorificarea viabilă a resurselor
    energetice ale României, este nevoie de un cadru legislativ eficient şi de
    întărirea atribuţiilor organismelor de stat cu competenţe în domeniu.



    Prima rectificare a bugetului pe 2017 al României


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat,
    săptămâna aceasta, prima rectificare a bugetului pe 2017, deficitul bugetar
    fiind menţinut sub 3% din PIB. Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că
    rectificarea este pozitivă, în condiţiile în care, pe primul semestru, România
    a înregistrat o creştere economică mai mare decât prevăzută iniţial, de 5,8%.
    Potrivit Guvernului, toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile
    necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Ministerele
    Agriculturii, al Sănătăţii, de Interne sau al Mediului de Afaceri, Comerţ şi
    Antreprenoriat vor primi bani în plus. Au fost făcute, în schimb, diminuări
    bugetare, în principal, la Ministerele Dezvoltării Regionale, al
    Transporturilor şi la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
    Tot de săptămâna aceasta s-a majorat şi acciza la carburanţi, urmând ca, de
    la 1 octombrie, aceasta să mai fie scumpită o dată. Executivul speră că măsura
    va aduce încasări mai mari la buget. Transportatorii sunt îngrijoraţi de o
    eventuală scumpire a carburanţilor, însă guvernanţii dau asigurări că acest
    lucru nu se va întâmpla, dacă preţul petrolului va rămâne constant.



    Jean-Claude Junker, despre România şi Uniunea Europeană


    Preşedinţia şi Guvernul de la
    Bucureşti au salutat discursul privind viitorul Uniunii Europene rostit,
    miercuri, în Parlamentul European de la Strasbourg, de preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude
    Junker. Acesta a propus ca oraşul Sibiu, din centrul României, să găzduiască în
    30 martie 2019 un summit special al liderilor Uniunii, care să îşi exprime
    public unitatea imediat după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.
    Jean-Claude Junker a mai anunţat şi lansarea unui instrument al Comisiei
    Europene care să sprijine tehnic statele care nu sunt încă membre ale zonei
    euro, inclusiv România. Totodată, Juncker a precizat că ar trebui ca Spaţiul
    Schengen să fie deschis imediat atât pentru România, cât şi pentru vecina ei
    Bulgaria. Nu în ultimul rând, el a mai afirmat şi că este inacceptabil ca, în
    epoca actuală, să existe, încă, în Europa, copii care mor din cauza unor boli
    eradicate demult. Copiii din România sau din Italia trebuie să aibă acces egal
    la vaccinul împotriva rujeolei cu ceilalţi copii din ţarile membre – a mai
    punctat preşedintele Comisiei Europene.



    Elevii români au început cursurile


    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, 11 septembrie, peste 2,3 milioane de copii din România s-au
    întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul Educaţiei de la Bucureşti a pregătit
    mai multe schimbări. Între altele, examenul de bacalaureat va începe mult mai
    devreme. Din acest an şcolar, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, nu în iunie, ca până acum. De asemenea, profesorii vor putea corecta
    de acasă, online, lucrările candidaţilor. Prezent la deschiderea anului şcolar
    într-un liceu bucureştean de prestigiu, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat
    că Legea educaţiei trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se
    schimbă continuu, pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei
    Românii educate nu se poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe
    un făgaş predictibil şi care are elevul în centru – a spus şeful statului.



    Drepturile elevilor
    români din Ucraina, îngrădite


    Autorităţi române la nivel înalt şi-au exprimat, săptămâna
    aceasta, îngrijorarea faţă de recenta adoptare de către Parlamentul Ucrainei a
    unei noi Legi a învăţământului, care restricţionează educaţia în limbile
    minorităţilor naţionale, inclusiv în română. La Kiev, trei deputaţi, de etnie
    română, bulgară şi maghiară, au făcut un apel către preşedintele ţării, Petro
    Poroşenko, să nu promulge documentul. Totodată, delegaţia României la Adunarea
    Parlamentară a Consiliului Europei va propune dezbaterea de urgenţă a situaţiei
    generate de noua lege. Din opoziţia parlamentară de la Bucureşti, Partidul
    Mişcarea Populară a solicitat convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte
    Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Kievul să modifice actul
    normativ astfel încât să respecte normele internaţionale în domeniu. Legea
    prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
    în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. În
    Ucraina trăiesc aproape 500 de mii de români.

  • Jurnal românesc – 2.09.2016

    Jurnal românesc – 2.09.2016

    Vineri, 2 septembrie – zi de doliu naţional in România, în memoria
    victimelor cutremurului din Italia şi în semn de solidaritate cu poporul
    italian. Toate instituţiile şi autorităţile publice şi-au coborât drapelele în
    bernă, iar posturile publice de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de
    cultură şi-au adaptat programul în mod corespunzător. Joi a fost repatriat al
    optulea român dintre cei 11 care au murit în urma seismului. Anterior, a fost
    identificat, în viaţă, si ultimul conaţional care fusese dat dispărut. Cinci
    români răniti rămân internaţi în spitalele din peninsulă.


    Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat o serie de
    modificări pentru noul an şcolar, care începe pe 12 septembrie. Astfel, admiterea
    la liceu se va face într-o singura etapă computerizată, iar media claselor V -
    VIII va conta în proporţie de 20%. Ministrul a mai spus că profesorii ai căror
    elevi vor avea rezultate bune la examene vor primi indemnizaţii de merit. Secretarul
    de stat Monica Anisie a anunţat, la rândul său, că este în discuţie un proiect
    de ordonanţă de urgenţă, care propune decontarea integrală a navetei elevilor.


    Primarii vor putea angaja consilieri personali pentru relaţia cu
    diaspora – propun, într-o iniţiativă legislativă, 23 de deputaţi şi senatori social-democraţi,
    liberali şi neafiliaţi. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că prin
    această iniţiativă se urmăreşte realizarea ‘unei legături extrem de strânse
    între românii de pretutindeni şi România”. Ei argumentează că unul dintre
    elementele cele mai importante care pot favoriza o astfel de legătură este
    implicarea românilor din diaspora în dezbaterile politice privind viitorul
    ţării, dar şi în procesul politicii de administraţie locală. Prin adoptarea
    acestei propuneri se poate evidenţia şi pune în valoare atât ingeniozitatea,
    cât şi creativitatea românească, beneficiind cu toţii de transferul de idei şi
    de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.
    Iniţiativa legislativă se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.


    Includerea în programul Visa Waiver este un obiectiv pe care
    România îl va aborda la nivelul Congresului Statelor Unite, iar procesul va fi
    reluat intensiv la începutul anului viitor, după alegerile pentru
    legislativul american – afirmă ambasadorul României la Washington, George
    Maior. El a apreciat că şi ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în Canada
    va fi rezultatul unui proces pe care l-a numit gradual.


    Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană Republicii
    Moldova pentru a-şi consolida administraţia publică a avut doar un impact
    limitat – relevă un raport al Curţii Europene de Conturi. Începând cu 2007, Chişinăului
    i s-a alocat un ajutor financiar european de 782 de milioane de euro, adică
    suma cea mai mare acordată unei ţări din vecinătatea estică a Uniunii Europene,
    dar rezultatele sunt modeste. Printre explicaţiile pentru progresele
    insuficiente se numără, în opinia instituţiei comunitare, lipsa de voinţă
    politică a autorităţilor. Curtea formulează şi recomandări pentru Comisia
    Europeană, între care o mai bună corelare între programele de sprijin financiar
    cu strategiile interne ale Republicii Moldova.



    Considerată prima doamnă a muzicii pop din
    Bulgaria, Lili Ivanova are origini româneşti. Dezvăluirea a fost făcută de
    artistă într-un interviu special, acordat numărului jubiliar al revistei
    Biograf din Bulgaria şi preluat de agenţiile de presă. Ea a declarat
    că buncii săi erau crescători de cai, au venit din România şi s-au stabilit peste
    Dunăre, în satul Nisovo, din regiunea Ruse. Creşteau cai de rasă, pe care
    îi cumpărau turcii, a adăugat cântăreaţa.