Radio România Internațional

Tag: Novi Sad

  • Hörerpostsendung 5.7.2020

    Hörerpostsendung 5.7.2020

    Liebe Freunde, herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Letzten Sonntag habe ich die angesammelten Postbriefe abgearbeitet, heute soll es um Zuschriften gehen, die wir auf elektronischem Wege erhalten haben. Anfang Juni meldete sich Lutz Winkler (aus Schmitten im Taunus) mit seinem monatlichen Brief und Empfangsbericht:



    Liebe Freunde der deutschen Redaktion in Bukarest,



    nun ist schon Sommer — der Juni begann jedoch recht kühl, die sogenannte Schafskälte brachte eine merkliche Abkühlung, aber auch viel Regen, der dringend nötig war. Nun hoffe ich auf einen schönen Sommer, obwohl alle Reisepläne für den Sommerurlaub in diesem Jahr verschoben wurden. So werden wir einige Kurzausflüge machen und den Rest zu Hause genie‎ßen.



    Die Sendung von Radio Rumänien International ist abends im 31-m-Band sehr gut und verständlich zu empfangen. Das Hauptthema ist natürlich immer noch COVID-19, jedoch normalisiert sich das Leben hier in Deutschland auch wieder. Gaststätten öffnen wieder, Museen ebenfalls. Ich genie‎ße dies und besuche auch die Museen — derzeit sind nicht viele Besucher da — und ich habe die Gelegenheit, die Ausstellungsstücke genauer anzuschauen. Auch mal in ein Museum zu gehen, welches ich bisher immer links liegen gelassen habe. Die Sportgruppen beginnen auch wieder mit den Aktivitäten — ich bin ja in einer Herzsportgruppe. Wir treffen uns jetzt drau‎ßen im Wald und machen dort die Übungen. Etwas ungewöhnlich — und es macht wieder Spa‎ß. Ich habe gemerkt, wie mir die sozialen Kontakte gefehlt haben. Insgesamt begegne ich der jetzigen Situation mit Respekt und höre auf meinen Körper. Wenn ich Angst habe, dann gehe ich nicht zu einer Veranstaltung.



    Wieder einmal eine interessante und abwechslungsreiche Sendung: Besonders hat mir der Beitrag über den Piloten Tudor Greceanu gefallen. Mir war aber am Ende nicht klar, warum Tudor Greceanu nach dem Krieg verurteilt wurde und seine Familie verarmte. Vielleicht könnten Sie darüber noch etwas berichten.



    Ich möchte an dieser Stelle schlie‎ßen — ich wünsche Ihnen allen in der deutschen Redaktion von Radio Rumänien International einen schönen Monat Juni und bleiben Sie bitte gesund!


    Viele Grü‎ße aus Deutschland!



    Ihr Hörer


    Lutz Winkler



    Vielen Dank für das ausführliche Feedback, lieber Herr Winkler. Auch in Rumänien war der Monat Juni besonders nass, im Norden des Landes kam es zu Überschwemmungen, ganze Ortschaften standen unter Wasser. Inzwischen haben wir allerdings die erste Hitzewelle, in Bukarest haben wir seit Tagen über 35 Grad am Nachmittag.



    Was Ihre Frage anbelangt: Der Pilot Tudor Greceanu war Abkömmling einer alten moldauischen Adelsfamilie und hatte im Krieg u.a. gegen die Sowjets gekämpft, weil Rumänien bis zum 23. August 1944 auf der Seite Nazi-Deutschlands stand. Nach dem Krieg wurde das kommunistische Regime in Rumänien mit Hilfe der sowjetischen Panzer, aber auch durch Einschüchterung, Terror und Wahlfälschung an die Macht gehievt. Adelige, Industrielle und Gro‎ßgrundbesitzer wurden enteignet und mussten oft den Rest ihres Lebens in Armut verbringen; bürgerliche Politiker und Militärs wurden verhaftet und unter dem schwerwiegenden Vorwurf des Faschismus oder der Kollaboration mit Nazi-Deutschland zu langjährigen Gefängnisstrafen verurteilt, selbst wenn es sich bei weitem nicht in allen Fällen um eingefleischte Faschisten handelte. Viele starben unter den unmenschlichen Haftbedingungen. Kurzum — die gesamte Elite des Landes, von den Kommunisten als bürgerlich-junkerliche Knechtschaft verunglimpft, wurde geköpft.



    Ich hoffe, damit Ihre Frage zufriedenstellend beantwortet zu haben, lieber Herr Winkler! Herzliche Grü‎ße und bleiben Sie gesund!



    Aus Eisleben in Sachsen-Anhalt meldete sich ebenfalls mit Feedback zu unserem Programm und einer Frage Ralf Urbanczyk:



    Liebe Freunde bei Radio Rumänien International,





    In der Radiotour gab es eine faszinierende Reise     in den Donaukessel im Durchbruchstal der Donau am Eisernen Tor. Das ist ein Platz, der unbedingt noch auf der Liste der Regionen der Welt gehört, die ich mit eigenen Augen sehen will. Der Hinweis auf die Tafel des Kaisers Trajan, welche auf der serbischen Seite der Donau zu finden ist, erinnerte mich allerdings ganz schnell an die Schengen-Au‎ßengrenze, die 100 Jahre nach dem Vertrag von Trianon die Teilung der historischen Region des Banats weiter zementierte. Wie geht es weiter mit dem Banat? Wird da jetzt wirklich noch mehr getrennt als zuvor, durch Kappung der Verkehrsverbindungen und des wirtschaftlichen, kulturellen und familiären Austauschs, oder liegt der Schwerpunkt auf grenzüberschreitenden Projekten und kleinem Grenzverkehr? Timişoara als alte Universitätsstadt und wirtschaftliches und historisches Zentrum des Banats würde ja davon genauso profitieren wie die weniger entwickelten Gebiete auf serbischer Seite. Vielleicht könnten Sie in Ihrem Programm noch mehr darüber berichten. Mich interessiert es brennend.



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Urbanczyk. Die Grenze zu Serbien und der Vojvodina war eigentlich nie wirklich dicht. Bereits zur kommunistischen Zeit gab es einen kleinen Grenzverkehr und Schwarzmärkte auf beiden Seiten der Grenze. Dabei wurde oft mit Mangelware im jeweils anderen Land gehandelt. In Temeswar gab es an Wochenenden — und nicht nur — Schwarzhändler aus Jugoslawien, rumänische Amateur-Händler aus dem ganzen Land fuhren dorthin, um bestimmte Artikel einzukaufen und sie dann mit einem Preisaufschlag in Bukarest und anderen Gro‎ßstädten weiterzuverkaufen. In den 1980er Jahren war’s um das sozialistische Jugoslawien wirtschaftlich besser bestellt als um Rumänien; im Unterschied zu anderen sozialistischen Staaten waren die Grenzen des blockfreien Landes zu Westeuropa nicht abgeriegelt. Besonders beliebt waren billige Elektronikartikel wie Quarz-Armbanduhren mit sieben unterschiedlichen Alarmtönen — im Volksmund hie‎ßen sie Uhren mit sieben Melodien“. Ich kann mich noch an die jugoslawischen Zigaretten der Marke Vikend“ erinnern — die Glimmstengel in der wei‎ß-gelben Packung mit blauer Aufschrift schmeckten auf jeden Fall besser als alle rumänischen Zigaretten, die es damals gab. Und umgekehrt fuhren rumänische Schwarzhändler über die Grenze ins sozialistische Nachbarland, zumeist nach Novi Sad; ich habe irgendwo gelesen, dass sie massenhaft Töpfe, Geschirr, Besteck und Unterwäsche nach Jugoslawien karrten — vermutlich waren gerade diese Artikel Mangelware in Jugoslawien. Und selbst während des Embargos gegen Belgrad während der jugoslawischen Bürgerkriege in den 1990ern soll Benzin entlang der Donau nach Jugoslawien geschmuggelt worden sein, was das Zeug hält, berichteten damals die Medien. Wie es heute konkret vor Ort aussieht, wei‎ß ich allerdings nicht, ich werde Ihre Frage aber an die Zentralredaktion weiterleiten. Herzliche Grü‎ße nach Eisleben, lieber Herr Urbanczyk!



    Zeit noch für eine weitere Rückmeldung. Carsten Fenske (aus Greifswald) meldete sich mit Feedback zu mehreren Themen, darunter auch zur möglichen Euro-Einführung in Rumänien, die allerdings noch nicht in greifbarer Nähe ist:



    In Ihrer Sendung berichteten Sie sehr umfänglich über die Konvergenzkriterien zum Beitritt Rumäniens zur EURO- Zone und dass bisher kein einziges Kriterium dafür erfüllt wurde.



    Lassen Sie mich dazu meine ganz persönliche Meinung zum Ausdruck bringen. Zuerst einmal ein Lob für die Offenheit Ihres Senders in der Sache. Es wird nichts schöngeredet, sondern sachlich berichtet. Als Deutschland den Euro einführte, wurde ich nicht gefragt. Eine Volksabstimmung für so ein wichtiges Thema fand nicht statt. Trotzdem freute ich mich damals über die Einheitswährung. Der Umtauschkurs lag bei knapp 2:1, also für zwei Deutsche Mark erhielt man einen EURO.



    In Folge der Einführung kam es zu einer enormen Preissteigerung. Zwar stiegen auch die Löhne, aber nicht so rasant. Das statistische Bundesamt mag das anders sehen, ich sehe es anhand meiner Haushaltstabellen, welche ich seit 1996 penibel führe. Während ich in den 1990er Jahren deutlich weniger verdiente, kam ich mit meinem Deutsche-Mark-Gehalt“ gut zurecht. Lohn und Preise standen in einem sittlichen Verhältnis zueinander. Das ist heute nicht mehr so. Mit fünfzig Euro kommt man in Deutschland nicht mehr weit. Vielmehr wird von der Europäischen Zentralbank aus krude diktiert und eine Null-Zins-Politik gefahren. Auch gibt es Verwerfungen zwischen der Zentralbank und dem deutschen Verfassungsgericht bezüglich des Ankaufes von Anleihen. Ich möchte es einmal so formulieren: Ein Staat, welcher seine eigene Währung aufgibt, gibt irgendwann auch seine eigene Identität, sein staatliches Monopol, seine Macht auf. Ich sehe das mit sehr gro‎ßer Sorge. Allerdings glaube ich auch nicht, dass eine Abschaffung des Euros nun das Nonplusultra wäre. Dafür ist es mittlerweile zu spät.



    Es ist wie mit Corona-19, da gibt es auch keinen Generalweg, sondern man muss nun sehen, wie man das Kind richtig badet“. Vielleicht sollte Rumänien seine historisch gewachsene Währung lieber beibehalten?



    Wir alle wohnen in einem gemeinsamen europäischen Haus. Das ist gut so, ja sogar sehr, sehr gut, und wir müssen alle dafür Sorge tragen, dass die Heizung warm ist, dass Wasser läuft, die Toiletten funktionieren und das Dach immer dicht ist. Wie ich aber meine Wohnung einrichte, wie ich die Wände streiche und wen ich als Gast empfange, sollte mir überlassen sein. Ebenso in welcher Währung ich meine Miete“ entrichte. Wenn mein Nachbar knapp bei Kasse ist, bin ich gern bereit, ihm zu helfen und Geld für seine Miete zu leihen. Schenken möchte ich es ihm aber nicht. Und nur weil andere Länder und andere Politiker andere Meinungen und Auffassungen zu ihrer Wohnungseinrichtung haben, sollte man ihnen noch lange nicht unterstellen, dass sie unser gemeinsames europäisches Haus abrei‎ßen wollen. Schweden und Dänemark haben sich bewusst gegen den EURO entschieden.



    Für mich, als kleiner Otto-Normal-Verbraucher“ hat der EURO nichts gebracht. Immer öfter stelle ich mir die Frage, wem nützt er? Welche Vorteile bringt er mir? Ich kann nichts Rechtes vorweisen, um mir diese Frage zu beantworten. Und die Begründung, im Urlaub überall mit gleicher Währung zu zahlen oder Zollfreiheit zu genie‎ßen, kann es ja nun wirklich nicht sein. Wie gesagt, dies ist meine ganz persönliche Meinung, jeder kann da anderer Auffassung sein. Wir sollten nur alle gemeinsam achtgeben, dass wir uns durch die Meinungsvielfalt nicht auseinanderdividieren. Es findet sich immer ein gemeinsamer Nenner, man muss es nur wollen.



    Vielen Dank für Ihre Meinung, lieber Herr Fenske. Ich bin zwar auch kein Finanzexperte, aber der Vorteil, im Urlaub nicht immer wieder Währung umtauschen zu müssen, ist auch für uns Otto-Normal-Bürger nicht von der Hand zu weisen. Und auch im gesamteuropäischen Waren- und Dienstleistungsverkehr sowie Bankengeschäft erleichtert der Euro die Abrechnung, die früher durch die Wechselkursschwankungen erheblich schwieriger war. Und übrigens sind auch Länder, die den Euro (noch) nicht haben, an diese Währung gekoppelt. In Rumänien werden z.B. Rechnungen für Mobilfunk, Kabel- und Satelliten-TV sowie andere Dienstleistungen und Mieten sowieso schon seit Jahren in Euro berechnet und dann je nach aktuellem Wechselkurs in der Landeswährung beglichen. Ob und wann der Euro auch als Zahlungswährung in Rumänien eingeführt wird, ist allerdings aufgrund der durch die Pandemie verursachten neuen Wirtschaftskrise völlig ungewiss. Herzliche Grü‎ße nach Greifswald und bleiben Sie gesund, lieber Herr Fenske!



    Zum Schluss die Postliste. Empfangsberichte über die herkömmliche Post erhielten wir von Christoph Paustian, Johann Ruff, Dejan Berndt, Klaus Huber, Michael Brawanski und Erhard Lauber (alle aus Deutschland). Auf elektronischem Wege erreichte uns Feedback von Dieter Feltes, Alex Choroba, Michael Willruth, Petra Kugler, Ralf Urbanczyk, Jürgen Zenker, Herbert Jörger, Sanny Michaelis, Burkhard Müller, Bernd Seiser und Andreas Mücklich (D) sowie von Paul Gager (A) und Siddhartha Bhattacharjee (IND).



    Audiobeitrag hören:



  • Republica Serbia – Demonstrații publice de amploare la Belgrad și Novi Sad

    Republica Serbia – Demonstrații publice de amploare la Belgrad și Novi Sad

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Serbia că în perioada următoare sunt anunțate demonstrații publice de amploare, astfel: la Belgrad în data de 13 aprilie 2019, respectiv 19 aprilie 2019; la Novi Sad – pentru zilele de 11 și 12 aprilie 2019. Deși asemenea demonstrații (frecvente în ultima perioadă) au avut în general un caracter pașnic, se remarcă o creștere a riscului înregistării unor evenimente violente.

    Se recomandă evitarea zonelor centrale ale celor două orașe în zilele menționate, evitarea zonelor aglomerate în general, precum și a contactelor cu protestatarii.

    Circulația în capitala Belgrad va fi restricționată în perioada 12-14 aprilie 2019, având în vedere desfășurarea Maratonului Belgrad.

    În situaţii de urgenţă, pe teritoriul Republicii Serbia, se pot apela numerele de urgență locale +38111192 (poliția), +38111193 (pompierii) și +38111194 (ambulanța), precum şi +381111987 pentru asistență auto.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Republica Serbia: +381113670361, +381113670798 şi ale Consulatului General al României la Vârşeţ: +381013831099: +381013831199; +381013831299, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul de permanență al Consulatului General al României la Vârșet: +381644584833, respectiv al Consulatului General al României la Zaječar: +381 692 799 651.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://belgrad.mae.ro, http://varset.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!

  • Relaţiile UE cu Serbia

    Relaţiile UE cu Serbia

    Comisarul european pentru Politică Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a făcut o vizită la Belgrad, unde a discutat despre următorii paşi ai Serbiei în procesul de aderare la blocul comunitar. Cu această ocazie, oficialul european a avut întâlniri cu președintele Aleksandar Vučić și premierul Ana Brnabić.



    De asemenea, în prezenţa comisarului şi a preşedintelui Vučić, a fost inaugurat, la Novi Sad, podul Žeželj, deschis în 1961 şi distrus în 1999, în ​​timpul campaniei NATO împotriva ex-Iugoslaviei. Podul – a reamintit comisarul – este o legătură esențială a rețelei feroviare şi rutiere transeuropene, iar Uniunea Europeană a contribuit la construirea sa cu 35 de milioane de euro, dintr-un total de 54 de milioane.



    Johannes Hahn, cu detalii despre fondurile pe care Uniunea le alocă Serbiei: “Finanțarea podului reprezintă doar o mică parte a asistenței financiare pe care Uniunea a alocat-o Serbiei. Din 2007, am asigurat țării 2,2 miliarde de euro, iar suma va creste la 3 miliarde, până în 2020. Acestea nu sunt împrumuturi condiționate, ci granturi nereturnabile, pe care le acordăm Serbiei pentru îmbunătățirea nivelului de trai în multe domenii, cum ar fi educația, drepturile consumatorilor, siguranţa alimentară, mediul, infrastructura de transport, protecția drepturilor copilului și agricultura”.



    La rându-i, preşedintele Vučić şi-a exprimat speranţa că vor fi realizate progrese semnificative în privinţa statului de drept înainte de următorul raport pe care Comisia Europeana îl va dedica Serbiei. Vucic a mai spus că cel mai important lucru este maniera în care banii sunt folosiți, pentru a arăta publicului din ţara sa că Uniunea Europeană este cel mai important și cel mai mare donator al Serbiei. În total, oficialii europeni şi autorităţile de la Belgrad au de negociat 35 de capitole asociate aderării la blocul comunitar. Statutul Kosovo, relaţia complicată a Serbiei cu Croaţia vecină, care este stat comunitar, şi situaţia minorităţilor etnice sunt alte dosare considerate complicate.



  • Novi Sad, Capitala Europeană a Culturii 2021 – programul de voluntariat

    Novi Sad, Capitala Europeană a Culturii 2021 – programul de voluntariat

    Alături de Elefsina, Grecia
    şi Timişoara, România, Novi Sad se pregăteşte să fie Capitală Europeană a
    Culturii în anul 2021    . O parte importantă a acestei pregătiri constă în crearea
    şi dezvoltarea programului de voluntariat.




    Un amendament votat de Parlamentul European şi de
    Consiliu în 2014 oferă o dată la trei ani titlul de Capitală Europeană a
    Culturii şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau potenţial candidată pentru
    aderarea la UE sau unui oraş dintr-o ţară membră a Asociaţiei Europene a
    Liberului Schimb. Capitală a provinciei Voivodina şi al doilea oraş ca mărime
    din Serbia, ţară candidată la aderarea la UE, Novi Sad a putut, astfel, intra
    în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care i-a fost
    acordat la sfârşitul anului 2016.


    Interesant este că în anul 2019, Novi Sad va deţine
    titlul de Capitală Europeană a Tineretului    . Motiv pentru care programele de
    voluntariat ale celor două Capitale, Culturală şi a Tineretului, sunt
    construite împreună. Coordonatorul lor este Vojislav Prkosovacki: Slujba mea constă nu doar în crearea
    programului de voluntariat, adică să mă ocup de proceduri, strângerea
    voluntarilor, lucrul cu voluntarii, crearea unui sistem de calitate pentru
    lucrul cu voluntarii… Slujba mea este dedicată, de asemenea, armonizării şi
    aducerii împreună a reprezentanţilor ambelor Capitale. Trebuie să analizez care
    sunt nevoile lor şi să le pun la un loc. De aceea, pe parcursul anului trecut,
    au avut loc întâlniri în cadrul cărora reprezentanţii celor două Capitale au
    stabilit să facă ceva care să reprezinte moştenirea pe care ambele Capitale o
    lasă oraşului Novi Sad. Adică, în 2022, să avem nişte rezultate pe care Novi
    Sadul să le poată folosi în favoarea locuitorilor săi.


    Pentru a conecta cele două Capitale, pentru a
    implica întreaga societate, au fost gândite programe reciproce, care să vizeze
    cinci sectoare: cultură, tineret, dar şi sport, mediu şi sănătate. Programul de
    voluntariat a fost numit Serviciul de Voluntariat Novi Sad / Novi Sad Volunteer
    Service, care urmează să ofere sprijin nu doar celor două Capitale, ci şi
    celorlalte sectoare menţionate.


    De la Vojislav Prkosovacki aflăm cum vor fi
    voluntarii parte, concret, din programul Novi Sad – Capitală Europeană a Culturii
    2021: Când spunem voluntariat în Novi
    Sad, ne gândim la învăţare non-formală. Pe de o parte, voluntar înseamnă să fie
    parte, poate chiar să creeze un program şi, de asemenea, să reprezinte un
    sprijin pentru program. În prezent, am început comunicarea între echipele celor
    două Capitale pentru crearea unui program reciproc pentru tineri, cu ajutorul
    Capitalei Europene a Culturii şi cu capacităţile Capitalei Europene a
    Tineretului. Prin Capitala Europeană a Tineretului avem două obiective
    principale: participarea în programe culturale şi crearea de programe
    culturale. Programul va evolua în aceste două direcţii. Vom vedea ce se va
    întâmpla în 2021, dar până acum voluntarii sunt implicaţi activ în sprijinirea
    diferitelor programe mai mici în Novi Sad. De exemplu, am deschis dialoguri
    lunare pe diferite subiecte în legătură cu arhitectura din Novi Sad, cultura
    vieţii în Novi Sad… Deci, voluntarii sunt implicaţi activ în pregătire şi
    acordare de sprijin, în ascultare şi învăţare. Este ceva ce poţi câştiga numai
    dacă eşti voluntar. E ceva ce aduce valoare adăugată nu doar voluntarilor, ci
    şi Capitalelor Europene.




  • May 3, 2017

    May 3, 2017

    ORGANISED CRIME – Police and prosecutors with the Directorate Investigating Organised Crime and Terrorism (DIICOT) have today conducted home searches in Bucharest and several counties in Romania, targeting an organised crime group in a case involving the National Freight Railways Corporation. Forty people, including the current and the former managers of the corporation, are suspected of having set up an organised crime group, aggravated embezzlement, forgery and fraud. The group members allegedly under-appraised in 2016 assets belonging to the company, before selling nearly 2,500 freight cars intended for scrapping. The difference between the actual worth and the under-assessed worth of the goods went, according to the police, into the accounts of a company that collected ferrous scrap metal. As a result, the Corporation incurred losses of over 6.3 million euros.




    PRESS FREEDOM – “Journalists are intimidated not just in authoritarian regimes, but also in countries that are usually regarded as democratic, the president of the European Parliament Antonio Tajani said in a message on World Press Freedom Day, celebrated today. A former journalist himself, Tajani mentions as negative examples Turkey, Russia and China, and says the EU is the strongest defender of the freedom of expression all over the world. World Press Freedom Day is celebrated in Bucharest as well, with the launch of the FreeEx Report on press freedom in Romania in 2016-2017, which looks at the main events with an impact on the freedom of expression. Previously, a similar report drawn up by Reporters without Borders (RSF) and released last week ranked Romania 46th out of 180 countries in terms of press freedom. “The excessive politicising of the mass-media, corrupt financing mechanisms, editorial policies subordinated to owner interests and the intelligence agency infiltration of staff – such has been the impact of the medias transformation into political propaganda tools, which has been particularly visible in election years, reads the RSF report. Romania went up 3 places since last year, when it was 49th in this ranking.




    TOURISM – Check-ins in Romanian accommodation units in the first quarter of the year totalled more than 2 million people, up around 11% compared to the same period of 2016, according to data made public today by the National Statistics Institute. Most of the foreign tourists came from Europe (76.2% of the total), especially from Germany, Italy, and the UK. Last year the number of foreign tourists was nearly 11% larger than in 2015, namely 2.5 million, a record for the last few decades.




    BREXIT – Britain will not pay 100 billion euros to leave the EU, the Brexit Secretary David Davis said today, after British media reported that the EU negotiators have revised their original figures. The new bill, 40 billion euros higher than previous estimates, includes the payment of farming subsidies and administrative fees to the EU. Other elements taken into account are the budget of the UK and the EU investment expenditure. The revision of estimates indicates a tougher position taken by the 27 member states with respect to Britains demands. Today, the EU chief Brexit negotiator, Michel Barnier, will present detailed guidelines for the EU side. The date of the official divorce was set for March 29, 2019, unless an extension is agreed on by decision-makers.




    MOLDOVA – The presence of any troops or military bases headed and controlled by other countries, on the territory of the Republic of Moldova, is against the Constitution, Moldovas Constitutional Court ruled on Tuesday. The president of the Constitutional Court, Alexandru Tănase, explained that although the legislation makes it clear that the Republic of Moldova does not allow the deployment of foreign military on its territory, there are still Russian Federation troops in the pro-Russian breakaway region of Transdniester.




    WRESTLING – The Romanian athlete Andrei Dukov won the silver in the 57-kilo freestyle category, on Tuesday, at the European Wrestling Championships in Novi Sad, Serbia. Defeated in the final by the Georgian-born Azeri Giorgi Edisherashvili, Dukov improved his performance since last year, when he won bronze in the continental championship. Also on Tuesday, on the first day of the competition, the Romanian Alina Vuc won the bronze in the 48 kilo category, after defeating the Polish Anna Lukasiak. Romania, which has already reached its two medal target for this competition, is taking part in the European Championship in Novi Sad with 14 athletes.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.



    “Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.



    Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.



    Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.



    A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.



    Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)