Tag: numar alegatori

  • Câți români pot vota pentru alegerile europene

    Câți români pot vota pentru alegerile europene

     

     

    Cetățenii UE sunt așteptați la urne în următoarele zile pentru a alege viitorii eurodeputați. Scrutinul se desfășoară între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre, în funcție de ziua sau zilele stabilite de țară în parte. Cu această ocazie, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a publicat datele cu primire la numărul de persoane cu drept de vot în cele 27 de state membre.

     

    Peste un milion de tineri români votează pentru prima oară

     

    Astfel, România are 18,9 milioane de cetățeni cu drept de vot, a șasea țară din UE după acest criteriu. În fața țării noastre se situează Germania unde sunt așteptate la urne circa 65,1 milioane de persoane, urmată de Franța (50,7 milioane) și Italia (47,3 milioane).

    La polul opus, cel mai mic număr de persoane cu drept de vot se înregistrează în Malta (0,4 milioane), Luxemburg (0,5 milioane) și Cipru (0,7 milioane).

     

    Situația este aproape identică și în ceea ce privește persoanele care au împlinit vârsta legală pentru a-și exprima votul de la scrutinul european din 2019. Astfel, cei mai mulți tineri care pot vota pentru prima oară se află în Germania (5,1 milioane de persoane), Franța (4,5 milioane) și Italia (2,8 milioane).

     

    Cele mai puține noi persoane cu drept de vot sunt în Malta (26 000 de persoane), Cipru (59 000) și Estonia (70 000). România are peste 1,1 milioane de cetățeni care pot participa pentru prima oară la votul pentru Parlamentul European.

     

    Populația cu drept de vot în statele UE / Sursa: Eurostat
    Populația cu drept de vot în statele UE / Sursa: Eurostat

    Laureații Premiului Saharov cheamă europenii la vot

     

    Tot cu ocazia acestui scrutin electoral, Parlamentul European a lansat un clip în care laureați ai Premiului Saharov îi invită pe europeni să meargă la vot.

    „Ne pierdem libertatea în lume. Folosiți-vă votul pentru a apăra democrația, folosiți-vă vocea în locul celor care nu pot face acest lucru”, a declarat Oleksandra Matviciuc, laureată a Premiului Saharov în 2022, în mesajul video inclus în clipul din campania #FoloseșteȚiVotul.

    Matviciuc este președinta Centrului pentru libertăți civile, un ONG care ține evidența crimelor de război și crimelor împotriva umanității comise de armata rusă în Ucraina. Matviciuc este și laureată a Premiului Nobel pentru pace în 2022.

     

    „Dragi cetățeni europeni, în Europa aveți un dar prețios: puterea de a vă alege liderii și de a vă modela viitorul”, a spus Svetlana Tihanovskaia, una dintre laureatele Premiului Saharov în 2020 și lidera opoziției din Belarus.

     

    „Democrația este un sistem dificil de construit, dar și foarte ușor de pierdut”, adaugă Lorent Saleh, fost prizonier politic, laureat al Premiului Saharov în 2017, reprezentând opoziția democratică din Venezuela.

     

    Clipul îl include și pe Leonid Volkov, fost șef de cabinet al lui Alexei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov în 2021. Opozantul lui Vladimir Putin a murit în închisoare în Rusia pe 16 februarie 2024.

     

  • Jurnal Românesc – 04.04.2022

    Jurnal Românesc – 04.04.2022

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a fost de 18.869.236, cu 11.713 mai mare decât la finele lunii februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 794.696 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 239.377, Germania – 111.927, Italia – 76.520, Statele Unite ale Americii – 62.730, Spania – 51.310, Canada – 44.468, Israel – 45.323 şi Ungaria – 27.172.



    Filiala Galaţi a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor propune ca Strada Muncii Voluntare din municipiu să fie redenumită Strada Martirilor de la Fântâna Albă. Formaţiunea parlamentară transmite că demersul este menit să cinstească memoria celor câteva mii de români care au fost ucişi de către grănicerii sovietici, la 1 aprilie 1941, în nordul Bucovinei la Fântâna Albă, în timp ce încercau să se refugieze în România. Masacrul de la Fântâna Albă este unul dintre cele mai cumplite episoade ale istoriei noastre recente. Acei oameni au fost ucişi fără absolut nicio vină. Doar vina de a fi fost român. În semn de respect faţă de jertfa miilor de martiri din nordul Bucovinei, (…) considerăm un gest firesc şi necesar redenumirea acestei străzi din municipiul nostru, a declarat deputatul Sorin Muncaciu. AUR precizează că filiala sa din Galaţi va începe procedurile legale pentru a supune această propunere dezbaterii şi votului Consiliului Local. La 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani români, din 16 sate de pe Valea Siretului au încercat să treacă granița în România, pentru a se salva din Uniunea Sovietică. În apropiere de satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei ocupat de fosta URSS, au fost încercuiți și asasinați de către grănicerii sovietici. Doar câteva zeci de oameni au supravieţuit şi au ajuns în România, în vreme ce trupurile celor ucişi au fost aruncate în gropi comune săpate în pădure.



    Versiunea în limba engleză a romanului Mâţa Vinerii, scris de Doina Ruşti, va fi prezentată în cadrul mai multor evenimente laTârgul de Carte de la Londra, care se desfăşoară între 5 şi 7 aprilie. Cartea, tradusă de profesorul James Christian Brown, a primit titlul The Book of Perilous Dishes şi a fost publicată de editura Neem Tree Press. Doina Ruşti va participa la o întâlnire cu cititorii, ce va avea loc la 6 aprilie, la sediul reprezentanţei Institutului Cultural Român în capitala britanică. De asemenea, pe perioada desfăşurării Târgului de Carte, autoarea se va afla la standul 6E70 pentru autografe şi interviuri. Romanul Mâța Vinerii, apărut în 2017 la editura Polirom, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză şi germană. Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați scriitorii români. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, apărut în 2020. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion Creangă al Academiei Române, în 2009. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.



    Expoziția Jubiliară 50/30 ani – Serge Vasilendiuc este deschisă la sediul Galeriei Pryzmat, din Cracovia în Polonia. Manifestarea este organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din Polonia, Filiala Cracovia, împreună cu Institutul Cultural Român din Varșovia. Serge Vasilendiuc este absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chișinău şi al Academiei de Arte din Iași. Este doctor al Institutului de Artă al Universității Pedagogice din Cracovia, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj – Bistrița, al Uniunii Artiștilor Plastici din Olomouc, Cehia și Cracovia, Polonia. Fondator al grupului polono-român de artiști KRoma, Vasilendiuc este deținătorul a numeroase premii în domeniul artelor vizuale. A realizat numeroase expoziții personale și individuale, a participat la peste 100 de expoziții colective și de grup în țară și străinătate. Este prezent cu lucrări în colecții de stat și publice din România, Polonia, Cehia, Ungaria şi în numeroase colecții particulare din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Israel şi Grecia. Expoziţia de la Cracovia mai poate fi vizitată până pe 7 aprilie.