Radio România Internațional

Tag: numar parlamentari

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Scrutinul pentru legislativele de anul acesta e organizat după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la votul pe listă, folosit ultima dată acum 12 ani, şi se renunţă la sistemul numit, impropriu, uninominal, care, la ultimele două rânduri de alegeri parlamentare, în 2008 şi 2012, a provocat nenumărate confuzii şi a condus la un for legislativ gonflat, cu 588 de aleşi. Acum sunt în joc doar 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute.



    Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Tot mai numeroasa diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare tot de 2 senatori şi 4 deputaţi. O premieră constă, însă, în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării.



    Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a declarat, pentru Radio România, că a şi fost înregistrată prima opţiune electorală a unui cetăţean român din străinătate: Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis deja pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru Votul prin Corespondenţă până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile”.



    În competiţia electorală s-au înscris 6493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor reprezentate în actualul Parlament şi care, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, se vor regăsi şi în cel viitor. Stânga spectrului politic e dominată confortabil de PSD, cotat drept virtual câştigător al scrutinului. La dreapta, PNL e considerat singurul capabil să ameninţe hegemonia socia-democraţilor, în timp ce ALDE, PMP sau UDMR gravitează în jurul pragului electoral de cinci procente. Închegată în jurul unui ONG bucureştean transformat în partid, USR e calificată de analişti drept cea mai importantă dintre formaţiunile nou apărute şi cu şanse reale de a intra în Parlament.



    În afara partidelor, s-au înscris în cursă şi 44 de candidaţi independenţi. Scrutinul e foarte important, spun comentatorii, nu doar fiindcă trebuie să decanteze o viitoare majoritate guvernamentală, ce va prelua frâiele executive de la actualul cabinet tehnocrat şi va conduce România de anul viitor. Ci şi fiindcă, în funcţie de competenţa şi onestitatea viitorilor aleşi, ar putea reabilita imaginea Parlamentului, în prezent foarte impopular printre români din cauza nenumăratelor scandaluri de corupţie cu senatori sau deputaţi în prim-plan.

  • O nouă formulă a legilor electorale

    O nouă formulă a legilor electorale

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Aceasta modifică regulile de alegere a parlamentarilor şi conferă, totodată, AEP atribuţii sporite atât în perioadele electorale, cât şi în cele dintre alegeri. Pentru scena politică, cea mai importantă modificare a actului normativ este aceea că senatorii şi deputaţii vor fi aleşi potrivit principiului reprezentării proporţionale printr-un vot pe listă, la care s-a renunţat in anul 2008.



    Dispare astfel sistemul de vot uninominal, invalidat de realitatea şi specificul vieţii politice româneşti în ultimii ani. Legea actuală mai prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100. Aşadar, va fi de maximum 466, faţă de 588 în prezent. Legea păstrează pragul electoral la 5% pentru partide, dar instituie unul care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. După organizarea defectuasă a alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, când mulţi români din diaspora nu au putut vota din cauza cozilor infernale din secţii, noua lege electorală introduce o facilitate specială pentru ei.



    Vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde îşi au domiciliul sau reşedinţa cel puţin 100 de alegători români. Tot ceea ce trebuie să facă cei din afara ţării este să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Potrivit noului act normativ, AEP va fi cea care va comunica Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora.



    O altă noutate a legii o reprezintă înfiinţarea Corpului experţilor electorali. Este vorba despre o bază de date ce cuprinde persoanele care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de AEP. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor fi primele alegeri parlamentare la care se va aplică sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, atât în secţiile de votare din România, cât şi la cele din străinătate. Acest sistem va fi folosit în premieră la scrutinul din 2016.

  • Priorităţi politice la Bucureşti

    Priorităţi politice la Bucureşti

    Transformarea şi responsabilizarea instituţiilor statului sunt prioritare pentru progresul unei naţiuni. Este mesajul preşedintelui român, Klaus Iohannis, care a ţinut, luni, primul său discurs în faţa Parlamentului de la preluarea mandatului. Momentul nu a fost ales la întâmplare. El coincide cu debutul, la începutul acestei luni, al sesiunii parlamentare, printre ale cărei priorităţi figurează o nouă legislaţie electorală, proceduri mai simple pentru ridicarea imunităţii aleşilor sau adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice.



    Relaţia pe care şeful statului şi-o doreşte cu Legislativul este una corectă şi de parteneriat, bazată pe dialog şi respect. Nu conflictul permanent între reprezentanţii naţiunii asigură progresul, ci efortul comun al acestora, îndreptat spre binele cetăţeanului! — le-a spus parlamentarilor preşedintele ţării, făcând o evidentă aluzie la tensiunile cvasi-cotidiene de pe vremea predecesorului său, Traian Băsescu.



    La numai aproximativ trei luni de la câştigarea prezidenţialelor, mesajul de luni, din Parlament, al lui Klaus Iohannis s-a dorit şi un apel la reformă, prin renunţarea la populism şi la deciziile menite să sporească doar câştigul electoral, tară de care aleşii poporului sunt acuzaţi adesea.


    Klaus Iohannis: “O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi, cu siguranţă, privit altfel de cetăţeni.”



    Şeful statului le-a cerut parlamentarilor să respecte calendarul stabilit la consultările pe care le-au avut, de curând, la iniţiativa sa şi să voteze, până la sfârşitul acestei sesiuni, un nou pachet de legi privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, precum şi legea partidelor. I-a invitat, în acest context, să reflecteze asupra consecinţelor votului pe listă sau a votului uninominal sau pe tema reducerii numărului de parlamentari, pentru a avea un Parlament mai eficient.



    Funcţia de legiferare a Parlamentului are nevoie să recapete şi ea conţinut, cea exercitată de Executiv prin ordonanţe de urgenţă trebuind să fie una excepţională, nicidecum curentă — a mai spus Klaus Iohannis. Acesta a punctat: Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor.”



    Aşteptările mari pot duce la rezultate mari — a conchis preşedintele, amintind că de performanţa instituţiilor depinde, în ultimă instanţă, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.