Tag: numar someri

  • Şomajul scade în UE, dar se adâncește criza forței de muncă

    Şomajul scade în UE, dar se adâncește criza forței de muncă

    Rata şomajului în UE a ajuns la 7,3% în noiembrie 2017, cel mai scăzut procent înregistrat în rândul celor 28 de state europene, din 2008, adică de la începutul crizei economice. Scăderea este de circa 1% față de aceeași perioadă a anului trecut, comform datelor publicate de Eurostat. În zona euro, rata şomajului a scăzut la 8,7% în noiembrie 2017, de la 9,8% în perioada similară din 2016. Datele Eurostat arată că în zona euro aproximativ 14,26 milioane de persoane erau în şomaj în noimebrie dintr-un total de 330 de milioane de persoane active. Astfel, s-au înregistrat 1,56 milioane mai puţini europeni șomeri decât în noiembrie 2016.



    Totuși, există țări în blocul comunitar care încă se confruntă cu un număr mare de șomeri. Astfel, în Grecia 20,5% din populația activă se află pe listele de șomaj, iar în Spania procentul este de 16,7%. Cei mai puțini șomeri înregistrează Cehia (2,5%), Germania și Malta, ambele cu 3.5%.



    România se află printre cele opt țări care au raportat sub 5% rată a șomajului. Țara noastră avea 4,7% șomeri în luna noiembrie a anului trecut, cu 0,2% mai puțin decât în luna precedentă. Ca număr de șomeri, țara noastră avea 443.000 de persoane fără un loc de muncă în noiembrie 2017. În spatele veștilor bune legate de numărul șomerilor români se ascund, însă, alte probleme pentru economia României.


    Rata șomajului în cele 28 de state din Uniunea Europeană:

    rate-somaj-nov-2017-eurostat.jpg


    Construcțiile și agricultura, puternic afectate de lipsa personalului

    Forța de muncă este într-o continuă scădere, iar cele mai afectate domenii sunt construcțiile și agricultura. Lipsa angajaților din domeniul construcțiilor pot pune în pericol chiar și marile proiecte de infrastructură ale României. Și agricultura are de suferit, mai ales din cauza exodului masiv din ultimii ani, către alte state ale Uniunii. Lucrătorii agricoli sunt din ce în ce mai puțini și mai costisitori. Comerțul, turismul, dar și sistemul medical din România se confruntă, de asemenea, cu o criză a personalului.


    O altă problemă pentru forța de muncă din România este numărul de cetățeni a care supraviețiesc cu venitul minim garantat. Astfel, de la 1 ianuarie 2017 până la finalul lunii noiembrie, peste 235.000 de români au beneficiat de acest venit din partea statului. Coroborat cu numărul șomerilor, România are circa 700.000 de persoane fără un loc de muncă, excluzând persoanele fără niciun venit, neînregistrate de Ministerul Muncii.



    Deficitul forței de muncă este o problemă cu care se confruntă și alte state din interiorul Uniunii Europene. De aceea, țări ca Polonia sau Cehia încearcă să aducă angajați din statele europene non-comunitare sau din Asia de Sud-Est.

  • Jurnal românesc – 5.04.2016

    Jurnal românesc – 5.04.2016

    O importantă investiţie a concernului auto german Daimler a fost inauguratã luni, la Sebeş, în centrul României. Aici vor fi produse cele mai moderne cutii de viteze din lume, după o investiţie de 300 de milioane de euro. Acestea vor fi montate pe 20 de modele Mercedes, care vor fi vândute în aproximativ 200 de ţãri. Odatã cu angajarea celor 500 de muncitori la Uzina Daimler de la Sebeş, un oraş cu 24 de mii de locuitori, rata şomajului a scãzut la 2%. Cum concernul Daimler intenţioneazã sã se extindã şi sã facã noi recrutãri de personal, reprezentanţii sãi anunţã cã vor finanţa o şcoalã dupã model german, în care educaţia tinerilor sã fie completatã cu practica în atelierele uzinei inaugurate luni, pentru a avea pregãtitã din timp forţa de muncã necesarã.



    Şi numărul şomerilor din întreaga Românie a coborât sub 600 de mii în luna februarie, conform Eurostat. Cu o rată a şomajului sub 6,5%, România rămâne una dintre ţările cu un şomaj sub media din UE. Anul acesta, şomajul în UE a scăzut sub 9 procente – cea mai mică rată din ultimi 7 ani. Numărul total al şomerilor în ţările europene depăşeşte 21 de milioane. În top se menţin Grecia şi Spania, cu cele mai mari rate ale şomajului, de 24%, respectiv 20%.



    Zborurile companiei româneşti Tarom cu destinaţia Bruxelles au fost reluate, parţial, în urma redeschiderii aeroportului Zaventem. Au fost înăsprite măsurile de securitate si din acest motiv pasagerii trebuie să aibă boarding pass-ul sau rezervarea printată pentru a li se permite accesul în zona de check-in, precizeaza compania. Traficul aerian a fost reluate la aproape două săptămâni după atentatelele sângeroase care au lovit aeroportul şi metroul din capitala Belgiei, provocând moartea a 32 de oameni. Peste 23 de milioane de oameni tranzitează anual aeroportul Zaventem. Închiderea sa după atacurile din 22 martie a adus pierderi de cinci milioane de euro zilnic.



    Ministerul român al Agriculturii a stabilit un calendar de acţiuni la nivel naţional, de informare, consiliere şi dezbateri pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european. Pe listă figurează “novacul afumat din Ţara Bârsei”, “caşcavalul de Săveni” şi “cârnaţii de Pleşcoi”. Ministrul de resort, Achim Irimescu, a precizat că în aşteptare mai sunt şi alte produse româneşti, printre care mai multe sortimente de vin, ţuică şi pălincă. România are, la ora actuală, trei produse recunoscute la nivel European – salamul de Sibiu ca produs cu Indicaţie Geografică, brânza Telemea de Ibăneşti ca produs cu Denumire de Origine Protejată şi Magiunul de prune Topoloveni înregistrat ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată.



    În România, majorarea pensiilor, a salariilor bugetarilor, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei cu 4% faţă de anul trecut, remarcă un studiu GfK. Astfel, a apărut pentru prima dată în ultimii ani fenomenul de uptrading, de trecere la un produs superior din aceeaşi categorie. Printre acestea se numără peştele şi fructele de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a corpului. Potrivit studiului, scăderea frecvenţei de cumpărare şi faptul că românii şi-au permis să pună în coş şi produse mai scumpe arată o oarecare relaxare a acestora la cumpărături. Chiar dacă ei sunt în continuare în căutarea unor oferte bune de preţ, tendinţa de a cumpăra cât mai ieftin pare să se mai fi diminuat.